Daune morale si materiale acordate in urma unui accident de circulatie soldat cu decesul unei persoane si vatamarea corporala grava a altei persoane. Stabilirea obligatiei de plata a daunelor acordate direct in sarcina societatii de asigurare.

Prin sentinta penala nr…/2013 pronuntata Judecatoria Corabia s-a solutionat latura penala a cauzei  in sensul ca s-a dispus condamnarea inculpatului S.V , la o pedeapsa de 2 luni inchisoare, pentru savârsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa.

In baza art. 178, alin.1 si 2, Cod penal, cu aplicarea art.320, indice 1, alin.7 Cpp cu aplicarea art.74 lit.a si c raportat la art.76 lit.d (prezentarea in fata autoritatii) Cod penal a fost condamnat inculpatul  la o pedeapsa de 1 an si 2 luni inchisoare, pentru savârsirea infractiunii de ucidere  din culpa.

In temeiul art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen s-a dispus contopirea pedepselei cu inchisoarea stabilite pentru cele 2 infractiuni, in pedeapsa cea mai grea de 1 an si 2 luni inchisoare

In baza disp. art.71 al.1 Cp , a fost aplicata inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art.64 lit. a teza II  si b Cp .

Potrivit art.81 Cp s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate pe durata unui termen de incercare de 3 ani si 2 luni conform art.82 Cp si in temeiul art.71 al.5 Cp si a fost suspendata executarea pedepsei accesorii  pe durata suspendarii executarii pedepsei principale  .

In temeiul art. 359 Cpp a fost atrasa atentia inculpatului asupra disp. art.83 Cp.

Prin aceeasi sentinta instanta a disjuns latura civila formându-se  dosar separat in vederea solutionarii.

S-a constatat ca actiunea civila este scutita de taxa de timbru conform art.15 Cpp.

In cauza, in conformitate cu dispozitiile art. 15 CPP s-au constituit parti civile Spitalul Judetean de Urgenta, cu suma de 2.667,20 lei, reprezentand cheltuieli cu ingrijirea partii vatamate  CM si  Spitalul Clinic CF Bucuresti cu suma de 1741,101 lei reprezentand cheltuieli efectuate cu ingrijirea partii vatamate CMI.

De asemenea s-au constituit parti civile  D.L in calitate de sot supravietuitor al defunctei  D.G cu suma de 100.000 euro, reprezentand daune morale,  M.G si G.T , in calitate de fiince ale defunctei D.G, cu suma de 200.000 euro( 100.000 euro fiecare) reprezentand daune morale si cate 5.184 lei fiecare reprezentand daune materiale,  C. G, in calitate de tata al partii vatamate  C.M.I cu suma de 50.000 euro daune morale si 20.631,039 lei daune materiale si  partea vatamata  C.M.I cu suma de 100.000 euro reprezentand daune morale.

In dovedirea laturii civile s-au solicitat si au fost incuviintate in cauza proba cu inscrisuri si martori.

De asemenea, la dosar au fost depuse in dovedirea daunelor materiale inscrisuri constand in facturi, chitante, bonuri fiscale, buletin de analize medicale si foi de tratament.

Analizând actele si lucrarile dosarului, in considerarea intregului material probator administrat in cauza, s-au retinut urmatoarele:

Conform art. 14 alin. 1 Cod procedura penala, actiunea civila in procesul penal are ca obiect tragerea la raspundere civila a inculpatului, precum si a partii responsabile civilmente, iar potrivit dispozitiilor cuprinse in alin. 3 al aceluiasi articol repararea pagubei se face potrivit legii civile.

 Pentru ca actiunea civila sa poata fi exercitata in cadrul procesului penal, este necesara constituirea ca parte civila a partii vatamate in termenul legal, existenta un prejudiciu moral sau material cauzat prin infractiunea savârsita, acesta sa fie cert, sa nu fi fost reparat si sa existe legatura de cauzalitate intre fapta penala si prejudiciul produs.

In cauza, in ce priveste  existenta vinovatiei, a faptei ilicite si a persoanei care a savârsit-o , instanta retine ca aceste conditii au fost verificate anterior, respectiv prin hotararea de condamnare pe latura penala dispusa in dosarul nr…../2013 , respectiv fapta ilicita a constat intr-o fapta prevazuta de legea penala, si anume art.184,  alin.1 alin.2 si alin. si 4 C.pen  si art. 178 alin.1 si 2 C.pen. iar fapta a fost savarsita de inculpatul  CV sub forma culpei.

Având in vedere cele mentionate mai sus la stabilirea raspunderii delictuale instanta va cerceta doar indeplinirea conditiei existentei unui prejudiciu si a legaturii de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu.

Astfel, in ceea ce priveste prejudiciul partii civile Spitalul Judetean de Urgenta si Spitalul Clinic CF Bucuresti instanta apreciaza ca acesta a fost pe deplin dovedit in cauza, prin inscrisurile depuse in cursul cercetarii judecatoresti care atesta fara putinta de tagata ca suma solicitata cu titlu de daune materiale reprezinta contravaloarea ingrijirilor medicale acordate partii vatamate  CM pe  toata perioada intenarii sale medicale.

In aceste conditii instanta va admite actiunea civila exercitata de  Spitalului Judetean de Urgenta  precum si actiunea civila exercitata de Spitalului Clinic CF Bucuresti si va obliga societatea de asigurare la plata sumei de 2.667,20 lei catre Spitalului Judetean de Urgenta si a sumei de 1.741,101 lei Spitalului Clinic CF Bucuresti, cu titlu de daune materiale.

Referitor la pretentiile solicitate de partea civila C.M.I, respectiv 100.000 euro, reprezentand daune morale, instanta apreciaza ca acestea sunt intemeiate numai in parte.

In acest sens instanta retine ca despagubirile civile nu trebuie sa se transforme intr-o pedeapsa pentru partea obligata la repararea acestora si din contra trebuie sa reprezinte o prestatie echitabila in raport cu suferinta produsa.

 Desi, spre deosebire de alte legislatii, nu exista criterii absolute pentru cuantificarea prejudiciului moral suferit de catre partea vatamata, instanta apreciaza ca un criteriu orientativ este gravitatea prejudiciului moral. Acesta este cu atât mai grav cu cât valoarea lezata are o importanta mai mare pentru partea vatamata. Procesul de comensurare a daunelor morale este guvernat de criteriul echitatii care exprima cerinta ca indemnizatia sa reprezinte o justa si integrala dezdaunare a partii vatamate si nu o imbogatire a acesteia.

Relativ la prejudiciul moral adus partii vatamate C.M.I, instanta retine ca intinderea acestuia este mai redusa in raport cu sumele pretinse, astfel ca urmeaza sa acorde victimei despagubiri in cuantum de 10.000 euro, echivalentul in lei la data platii,  suma apreciata ca reprezentand o satisfactie echitabila.

In acest sens instanta retine ca  in cauza s-a facut dovada ca partea vatamata in urma accidentului produs de inculpatula  S.V a fost privata de avantajele unei vieti normale, dovada ca in prezent, deci si la la bine de 1 an de zile de la data producerii accidentului acesta inca  se deplaseaza greu, respectiv schioapata, fapt confirmat de martorul O.I , iar pentru refacere are nevoie de mai multe interventii chirurgicale.

Este evident asadar ca pentru ca partea vatamata sa poata sa revina la conditiile pe care le-a avut anterior vatamarii, trebuie sa depuna un efort suplimentar care presupune in mod evident nu doar o suferinta fizica dar si un psihica insa instanta  apreciaza ca acordarea daunelor materiale in cuantum de 10.000 euro partii civile C.M.I reprezinta o reparatie echitabila.

Instanta retine totodata ca partea vatamata  C.M.I nu s-a constituit parte civila in cauza cu daune materiale si doar cu daune morale.

In ceea ce priveste prejudiciul pretins de partea civila C.G, tatal partii vatamate C.M.I, respectiv 50.000 euro daune morale si 20.631,039 lei daune materiale, instanta retine ca fata de acesta cererea este intemeiata in parte, respectiv numai pentru suma de 10.000 lei reprezentand daune materiale.

In acest sens instanta are in vedere dispozitiile art. 1392 C civ., conform carora cel care a facut cheltuieli penru ingrijirea sanatatii victimei are dreptul la inapoierea lor.

Astfel, instanta retine ca la data producerii accidentului de circulatie, respectiv 18.11.2012 partea vatamata  C.M.I nu era incadrat in munca, deci nu realiza venituri din care sa suporte costurile necesare pentru vindecarea sa.

Imediat producerii accidentului de circulatie, tatal acestuia, respectiv  C.G prin contractul de credit nr…./2013  incheiat cu  P.B SA a imprumutat suma de 10.000 lei.

 Din declaratia martorului  O.M ( f.92) rezulta ca acest imprumut a fost contractat de partea civila  C. G tocmai in scopul de a-l ajuta pe fiul sau, victima accidentului de circulatie de a se vindeca, aratand in acest sens ca numitul  C.M.I a mers de mai multe ori la Spitalul de Urgenta din Bucuresti unde a fost internat o data pentru o perioada de 2 saptamani dupa care a revenit pentru inca o perioada pentru a fi operat.

Mai mult,din documentele justificative aflate la filele 10-40 din dosar fond rezulta ca partea vatamata C.M.I a cheltuit mai multe sume de bani atat in scopul efectuarii unor investigatii la unitatile medicale de specialitate cat si in scopul achizitionarii medicamentatiei necesare la dosarul cauzei fiind depuse si o serie de bonuri fiscale reprezentand contravaloare combustibil.

Sustinerea societatii de asigurare in sensul ca nu exista inscrisuri doveditoare pentru pretentiile materiale ale partii civile  CG nu poate fi retinuta de instanta intrucat  ar fi absurd si total inechitabil sa se pretinda celui ce suporta pentru victima cheltuielile de vindecare, ca dupa producerea unui accident grav de circulatie, sa se ingrijeasca, in principal, de preconstituirea de probe pentru procesul penal, respectiv sa prezinte chitante fiscale pentru toate cheltuielile care se fac cu ocazia spitalizarii si a tuturor tratamantelor urmate.

In aceste conditii, instanta retine ca pretentiile partii civile  C.G sunt intemeiate in parte, respectiv numai sub aspectul daunelor materiale si doar in limita a 10.000 lei, avand in vedere ca aceste sume au fost dovedite atat prin chitantele, facturile si bonurile depuse la dosar dar si cu contractul de credit nr…/2013 si declaratia martorului O.I .

In ceea ce priveste daunele morale solicitate de partea civila C.G, ca urmare a vatamarii aduse fiului sau  instanta apreciaza ca suferinta  fizica si psihica se justifica in cazul infractiunilor de loviri si alte violente numai victimelor directe ale accidentelor nu si celor indirecte asa cum este in cazul nostru partea civila.

In privinta partii civile  CG instanta apreciaza ca nu sunt incidente dispozitiile art. 1391 Cod Civil, in sensul ca poate acorda despagubiri oricarei persoane care ar putea dovedi existenta unui  prejudiciu intrucat acest text de lege isi gaseste aplicabilitate numai in caz de deces a partii vatamate iar pentru vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii instanta retine ca potrivit art. 1391 Cod Civil  pot fi acordate despagubiri pentru restrangerea posibilitatilor de viata familiala si sociala, care evident ca vizeaza victima si nu ascendentii sau descendentii sai.

In ceea ce priveste pretentiile formulate de D.L, sotul defuntei  G.G si instanta apreciaza ca suma pretina de acesta respectiv 100.000 euro nu se justifica, suma de 20.000 euro, echivaletul in lei la data platii, reprezenta o prestatie echitabila in raport de prejudiciul moral suferit.

Astfel, este neindoielnic faptul ca decesul sotiei, a produs partii civile  D.L o trauma psihica imensa in conditiile in care asa cum s-a dovedit cu martorii audiati in cauza defuncta  DG era cea care se ocupa de treburile gospodaresti si avea grija si de sotul acesteia care nu poate vedea de cativa ani.

Instanta retine insa ca despagubirile civile nu trebuie sa se transforme intr-o pedeapsa pentru partea obligata la repararea acestora si din contra trebuie sa reprezinte o prestatie echitabila in raport cu suferinta produsa iar procesul de comensurare a daunelor morale este guvernat de criteriul echitatii care exprima cerinta ca indemnizatia sa reprezinte o justa si integrala dezdaunare a partii vatamate si nu o imbogatire a acesteia.

In termenii Conventiei Europene a Drepturilor Omului acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vatamata sa primeasca o satisfactie echitabila pentru prejudicial moral suferit.

In acest sens, vazând si principiul echitatii, instanta apreciaza ca suma de 20.000 euro  alaturi de condamnarea inculpatului este suficienta pentru repararea integrala a prejudiciului moral suferit de partea civila  D.L .

In ceea ce priveste  actiunea civila exercitata de partile civile  M.G si  G.T instanta apreciaza ca  atat daunele materiale cat si cele morale se justifica si sunt dovedite numai in parte.

Astfel, sub aspectul daunelor morale instanta retine ca potrivit art. 1391 Cod civil instanta va putea sa acorde despagubiri ascendentilor, descendentilor, fratilor, surorilor si sotului, pentru durerea incercata prin moartea victimei, precum si oricarei alte persoane care, la randul ei, ar putea dovedi existenta unui asemenea prejudiciu.

In ceea ce priveste partile civile M.G si G.T , acestea sunt descendenti de gradul I ai defuntei D.G , si in aceste conditii apreciaza ca acordarea de daune morale in suma de  30.000 euro daune morale, respectiv cate 15.000 euro pentru fiecare reprezinta o reparatie echitabila ca urmare a suferintei produse de disparitia mamei acestora, intrucat este de necontestat ca in urma decesului mamei acestea au suferit un prejudiciu moral intrucat desi persoana care a decedat avea o varsta inaintata, fapt confirmat de martorii audiati in cauza( f.94), totusi avea puterea de a se ingriji de gospodarie iar fiicele acesteia au ramas socate de disparitia fulgeratoare a mamei lor.

In ceea ce priveste pretentiile materiale solicitate de cele doua parti civile, respectiv cate 5.184 lei fiecare, instanta retine ca acestea au fost dovedite numai in partea, respectiv numai in limita sumei de 5.000 lei fiecare.

Astfel, in dovedirea daunelor materiale instanta retine ca cele doua parti civile au depus la dosar un set de inscrisuri din care rezulta efectuarea unor cheltuieli in intervalul 19.09.2013- 08.10.2013 constand in achizitionarea de combustibil si alimente. Referitor la aceste inscrisuri instanta retine ca desi valoric, depasesc suma pretinsa de cele doua parti civile cu titlu de daune materiale, totusi se apreciaza ca o parte din aceste cheltuieli erau imposibil de realizat intr-o singura zi. Astfel, de exemplu s-au vut in vedere bonurile de benzina existente la filele 51-53 din care rezulta ca in data de 19.09.2013 partile civile au cheltuit in scopul alimentarii cu combustibil suma de cca 900 lei, ceea ce evident ca este imposibil.

Cum despagubirile intr-o astfel de situatie nu trebuie sa se transforme intr-o imbogatire fara justa cauza si din contra trebuie sa reprezinte o prestatie echitabila, instanta avand in vedere probele administrate in cauza dar si sumele cu care cele doua parti au aratat ca inteleg sa se constituie parti civile, respectiv cate 5.184 lei fiecare, instanta apreciaza ca in temeiul art. 1392 Cod civil, suma de 5.000 lei pentru fiecare parte civila, este de natura a acoperii cheltuielile efectuate de acestea cu inmormantarea mamei lor.

Sub aspectul persoanei obligate la  repararea pagubei suferite instanta retine ca pe langa inculpat, in calitate de autor al faptei ilicite, mai este raspunzator si asiguratorul de raspundere civila obligatorie având in vedere ca, referitor la autoturismul condus de inculpatul  S.V si implicat in accident, la data savârsirii faptei era incheiata cu societate de asigurare  polita de asigurare de raspundere civila auto nr. … valabila in intervalul 07.09.2012- 07.09.2013.

In ceea ce priveste asiguratorul de raspundere civila obligatorie, instanta retine ca potrivit art. 49 si art. 50 din Legea nr.136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in România, asiguratorul acorda despagubiri pentru prejudiciile de care asiguratii raspund, in baza legii, fata de terte persoane pagubite prin accidente de autovehicule, precum si pentru cheltuielile facute de asigurati in procesul civil.

Potrivit art.55 al.1 din Legea nr.136/1995, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 61/2005, despagubirile se platesc de catre asigurator nemijlocit persoanelor fizice sau juridice pagubite. Prin urmare, s-a renuntat la conditia potrivit careia asiguratorul platea numai in masura in care persoanele fizice sau juridice pagubite nu fusesera despagubite de asigurat.

Fata de aceste prevederi, instanta apreciaza ca raspunderea asiguratorului nu poate fi o raspundere solidara cu cea a inculpatului.

De altfel, potrivit art.1041 din Codul civil, obligatia solidara nu se prezuma, trebuie sa fie stipulata expres, aceasta regula nu inceteaza decât numai când obligatia solidara are loc de drept, in virtutea legii, solidaritatea pasiva izvorând din lege sau din vointa partilor.

Ori, in cauza, nici Legea nr.136/1995 si nici contractul de asigurare obligatorie de raspundere civila nu prevad ca fata de persoanele prejudiciate prin accidente de autovehicule asiguratul si asiguratorul raspund in solidar.

Daca raspunderea partilor ar fi o raspundere solidara, ar insemna ca, potrivit art. 1042 din Codul civil, creditorul obligatiei civile s-ar putea adresa la acela care va voi dintre debitori, deci ca acesta ar avea dreptul sa urmareasca pe acel debitor pe care si l-a ales intrucât toti debitorii sunt debitori principali, contrar prevederilor art.55 al.1 din Legea nr.136/1995, redat mai sus.

In consecinta, fata de noile prevederi legale in materie, nu se mai poate sustine ca raspunderea asiguratorului are un caracter subsidiar fata de cea a asiguratului, cel dintâi putând fi obligat direct la repararea prejudiciului, ca urmare a producerii riscului asigurat.

De asemenea la stabilirea limitelor obligatiilor ce-i revin asiguratorului de raspundere civila delictuala, instanta va avea in vedere dispozitiile art. 24 alin.1 si 2 din ordinul 14/2011 conform carora siguratorii RCA au obligatia de a stabili limite de despagubire, care nu pot fi mai mici decât limitele de despagubire stabilite de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.

Limitele de despagubire stabilite de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor sunt pentru pagubele materiale produse in unul si acelasi accident, indiferent de numarul persoanelor prejudiciate, incepând cu anul 2012, la un nivel de 1.000.000 euro, echivalent in lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Nationala a României iar pentru vatamari corporale si decese, inclusiv pentru prejudicii fara caracter patrimonial produse in unul si acelasi accident, indiferent de numarul persoanelor prejudiciate, limita incepând cu anul 2012, este la un nivel de 5.000.000 euro, echivalent in lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Nationala a României

Pentru considerentele mai sus aratate avand in veder ca sumele reprezentand daune morale si materiale nu depasesc limitele de despagubire stabilite prin lege,  instanta va obliga direct societatea de asigurare  L.S prin mandatar SC  MBAR SRL la plata acestor despagubiri partilor civile.

 Judecatoria Corabia decembrie 2015

Domenii speta

Spete similare