Exercitarea autorităţii părinteşti + stabilire domiciliu minor + pensie intretinere.

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PITEŞTI

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 4644/2015

Şedinţa publică de la 27 Mai 2015

Completul compus din:

PREŞEDINTE M S

Grefier F N

Pe rol se află judecarea cauzei minori şi familie privind pe reclamanta M M şi pe pârâtul I G, având ca obiect exercitarea autorităţii părinteşti + STABILIRE DOMICILIU MINOR + PENSIE INTRETINERE.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, la pronunţare, au lipsit părţile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează că, dezbaterile asupra fondului cauzei au avut în şedinţa publică de la data de 20.05.2015, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise, în conformitate cu disp. art. 396 C.proc.civ., a amânat pronunţarea asupra fondului cauzei la data de 27.05.2015.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă, constată că la data de 17.12.2014 s-a depus cerere de chemare în judecată de către reclamanta M M, C.N.P., domiciliată în oraşul M, Bd. Dacia, nr. , jud. Argeş, în contradictoriu cu pârâtul I G, C.N.P., domiciliat în com. S, sat Z, jud. I, prin care s-a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună, de urgent, pe cale de ordonanţă preşedinţială: ca autoritatea părintească pentru minorul, I M - V, sa fie exercitată exclusiv de către reclamantă, în sensul ca numai ea să aibă drepturi şi obligaţii asupra minorului conform dispoziţiilor Noul Cod civil; să se stabilească domiciliul minorului la reclamantă, respectiv în or. M, Bd. D, nr. , jud. Argeş , conform dispoziţiilor art. 400 Noul Cod civil; pârâtul sa fie obligat la plata contribuţiei pentru creşterea, dezvoltarea şi educarea minorului, în cuantum de 25% din venitul sau net realizat lunar/venitul minim pe economie, începând cu data introducerii acţiunii şi până la majoratul minorului, conform dispoziţiilor art. 402 Noul Cod civil, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii s-a arătat: a avut o relaţie de concubinaj cu pârâtul, I G de aproximativ 4 ani de zile, cand a locuit la domiciliul părinţilor săi in or. M, Bdl. D, nr. , jud. Argeş , respectiv anul 2010, relaţie care s-a finalizat în prezent, iar la data de 09. Ian. 2011 reclamanta a dat naştere minorului, I M-V; tot acest timp, paratul a muncit fara carnet de munca in jud. Prahova, in lor. Campina, in domeniul construcţii pe şantier; in primii doi ani, paratul, venea acasă la ea, reclamanta, din doua in doua săptămâni, iar dupa doi ani de zile de relaţie, paratul a inceput sa vina mai rar, chiar la o luna sau doua luni de zile, iar cand venea la domiciliul comun, paratul stătea de sâmbăta pana luni de dimineaţa, fara sa se implice in treburile gospodăreşti; reclamanta a născut pe minorul, I M -V in anul 2011, si a avut grija exclusiv de minor, intrucat nu are ajutor de la părinţi, mama sa, a reclamantei este decedata, iar tatăl este plecat la tara in jud. Maramureş, si a avut grija de copil cu ajutorul fratelui său si al naşilor copilului, intrucat nu are venit lunar, iar pana sa nască lucra cu ziua; paratul nu s-a implicat in creşterea copilului doar foarte rar aducea lapte si pampers pentru copil; între timp, paratul nu a mai venit deloc , timp de 6 luni de zile la domiciliul conjugal, iar ea, reclamanta a considerat ca trebuie sa-şi refacă viata, astfel incat s-a impacat cu fostul concubin, care in prezent este soţul său legitim, M B, cu care are un copil de 3 luni, respectiv pe M C; reclamanta a mai avut alta relaţie amoroasa înainte de această relaţie cu pârâtul, intrucat a fost căsătorita, si are un copil de 12 ani, iar cu paratul s-a cunoscut dupa ce ambii erau divorţaţi, si astfel ca minorul a fost recunoscut de către parat, conform certificatului de naştere al minorului nr. 70/12.ianuarie.2011; l-am cunoscut pe parat, intr-un moment de dezechilibru din viata sa, dupa divorţ, ceea ce a făcut-o sa se apropie, sa-şi pun încrederea in parat, care la inceputul relaţiei a avut un comportament foarte bun, chiar i-a propus sa se căsătorească, ceea ce urma sa se realizeze; cat a locuit la domiciliul paratului in or. M, aveau condiţii bune de trai, intrucat locuinţa sa este una bine utilată; paratul in aceasta perioada nu se ocupa de copil se comporta urat cu copilul, nu dorea sa se joace cu copilul, il lasa sa planga , ba chiar il respingea daca copilul dorea sa merga cu paratul de mana; pe 17 mai 2014, paratul a venit la domiciliul comun, si desi ea , reclamanta este căsătorita si locuieşte in prezent la teri case distanta de casa sa, pe parat l-a lăsat sa doarmă in casa sa, unde a locuit impreuna cu acesta, i-a adus copilul sa il cunoască pe parat,si i-a dat paratului certificatul de naştere al copilului in original, intrucat paratul a dorit sa-l ia pe copil la Constanta, unde se afla ceilalţi copii ai paratului din prima căsătorie, acre sunt majori si căsătoriţi la rândul lor, cu scopul de a-i cunoaşte copilul; paratul a spus ca o sa-l ia pe minor cu dansul, maxim doua săptămâni, insa paratul a prelungit perioada, si apoi a pecat cu minorul in Moldova, in jud. Iasi, pentru a sta inca doua săptămâni cu minorul, iar ulterior s-a intors la Campina la concubina paratului, M E, unde a trăit doua luni de zile impreuna cu minorul, intr-un apartament din str. Erupţiei, nr., Bl., Sc., ap., jud. Argeş, impreuna cu minorul si concubina, refuzând sa mai răspundă la telefon si sa aducă pe minor la M; desi, a insistat sa afle ce se intampla cu paratul si cu minorul, paratul a plecat cu minorul in Moldova, fara sa-i permită sa vorbească cu minorul la telefon, numai paratul a scris SMS prin care spune ca i-a rămas nişte lucruri la mine, reclamanta; copilul a fost crescut numai de ea, reclamanta inca de la naştere, paratul nu s-a implicat in nici un fel pentru educare si creşterea minorului; în prezent, reclamanta s-a căsătorit din anul 2013 si locuieşte in or. Mioveni, unde are condiţii bune de trai, atat pentru ea , cat si pentru minor, iar relaţia minorului cu actualul meu sot este foarte buna, minorul fiind foarte ataşat de către acesta; paratul nu-i da si nici nu i-a dat ceva de mâncare sau imbracaminte minorului; alocaţia copilului este la ea, recalmanta, si desi i-a spus sa-i aducă copilul, sau sa vina sa rezolve situaţia, oricum copilul s-a impotrivit sa plece cu paratul, tocmai reclamantei, i-a fost mila de parat, care a afişat o atitudine de umilinţa la data cand a vrut sa ia copilul pentru o perioada determinata de doua săptămâni; reclamanta, a făcut diverse demersuri pentru a recupera pe minor, la Direcţia de Protecţie a Copilului Argeş si Prahova, la Inspectoratul de Politie Argeş, insa nu a avut reuşita; paratul este o persoana cu probleme neurologice, chiar psihice, dovada o face cu inscrisuri medicale, respectiv dosar medical nr. 1335 astfel incat consideră ca minorului nu-i este bine langa parat, chiar se afla in pericol; din acel moment, al plecării sale din domiciliu comun, şi până în prezent copilul a fost crescut de reclamantă, din care cauză îi este puternic ataşat sufleteşte, vârsta sa, împrejurarea că ea se poate ocupa personal de creşterea şi educarea lui, că are condiţii material bune, că are o altă relaţie de căsătorie serioasa, care ii oferă copilului stabilitate emoţionala si financiara, se impune stabilirea domiciliului copilului la ea pentru a dispune de o buna creştere şi educare; este o mama devotata, are condiţii materiale bune, dovada ca are inca doi minori in întreţinere împreuna cu actualul sot, si se ocupă de creşterea si educarea lor in condiţii bune; în consecinţă, pârâtul este o persoana periculoasa, fara seriozitate, si care nu prezintă garanţiile de demnitate pentru un tata; pârâtului i se permite să-şi vadă copilul, ori de cate ori doreşte, si cu atat mai mult ea, reclamanta doreşte sa-i creeze o imagine frumoasa copilului despre tatăl sau, insa consider ca nu se poate sa tina pe copil cu forţa; este în interesul minorului ca domiciliul acestuia sa fie stabilit la ea, pentru a-i oferi o buna creştere şi educare, iar pârâtul să fie obligat să-i plătească contribuţie de întreţinere minorului in cuantum de 25 % din venitul sau lunar net sau venitului lunar pe economie in condiţiile in care paratul nu inregistreaza venituri; vârsta copilului este foarte fragedă, este puternic legat afectiv de mamă, prin îndepărtarea sa de mamă se ajunge la dispariţia primului element de echilibru din viata copilului; de asemenea, reclamanta a dat dovadă de maturitate psihică şi afectivă a avut grija de copil, i-a asigurat condiţiile fireşti de dezvoltare psihică şi fizică armonioasă a copilului si faptul ca i-a crescut singura copilul inca de la naşterea sa; se bucură de o bună reputaţie, întrucât sunt o familie serioasă, cunoscută în mod pozitiv în comunitatea în care trăieşte.

În drept, au fost invocate disp. art. 398, 400, art. 402, 531 din Noul Cod civil.

Anexat acţiunii s-a depus un set de înscrisuri (filele 11-41), iar la data de 14.01.2015 s-a depus, de către reclamantă, cerere de modificare a acţiunii precizându-se că se doreşte soluţionarea sa în procedura de drept comun.

La data de 03.02.2015 s-a depus, de către pârâtul Ir G, cu domiciliul in comuna C, str. M. E , nr. , bloc , scara , etaj , ap. , judeţul P şi cu reşedinţa în com. S sat Z, judeţul I, adresă la care solicită comunicarea actelor de procedură, C.N.P., întâmpinare - cerere reconvenţională prin care s-a solicitat să se dispună respingerea cereri reclamantei şi admiterea cererii reconvenţionale.

În motivare s-a arătat: a avut o relaţie de concubinaj cu reclamanta in perioada 2009-2013 relatie din care a rezultat minorul I M V; susţinerile reclamentei, cum ca ar fi avut grija exclusiv de copil si ca el nu s-ar fi implicat in creşterea acestuia nu sunt reale; inca din momentul in care a aflat de faptul ca urmează sa aibă un copil ,a amenajat locuinţa reclamantei, tocmai pentru a avea condiţii bune pentru minor; totul a decurs normal pana in anul 2012 , cand datorita cheltuielilor care a inceput sa le aibă cu un proces de partaj nu şi-a mai permis sa cheltuie bani pe orice pofta ci doar pe strictul necesar pentru a nu duce lipsa de nimic in casa; în urma cheltuielilor cu acest proces de partaj , a convenit de comun acord cu reclamanta sa nu mai cheltuie banii cu venitul acasă săptămânal, având in vedere ca el lucrează in domeniul construcţiilor si mergea la lucru prin diverse zone din tara, si aceşti bani sa ii dea ei pentru a-i avea in casa , dar niciodată nu s-a intamplat sa lipsească de acasă timp de 6 luni asa cum susţine reclamanta in cererea de chemare in judecata ci venea o data la 2-3 săptămâni, lucru pe care o sa-l dovedească cu martorii care vor fi audiaţi, excepţie facand lunile iulie si august 2013, cand reclamanta si-a făcut o noua relaţie; relaţia dintre ei s-a răcit din toamna anului 2013 , cand reclamanta i-a adus la cunoştinţa faptul ca urmează sa se căsătorească , spunandu-i ca pe copilul lor o sa-l ia sa locuiască cu ea si viitorul sot, iar el o sa poată sa vină sa-l vadă de cate ori vrea; în luna decembrie 2013 a mers sa vadă copilul, iar la plecare minorul a inceput sa planga spunând ca vrea sa stea cu el; atunci reclamanta i l-a dat in braţe rugandu-l sa-l facă sa taca; a mai stat puţin si a incercat sa-i spună ceva care sa-l determine sa nu mai planga; în luna mai 2014 i-a cerut permisiunea sa îi lase copilul sa meargă cu el la Constanta pentru aproximativ 3 săptămâni; ajuns la Constanta a făcut un program in care copilul sa poată sa-si exprime dorinţele si treptat a căutat sa indeparteze acele lucruri care nu erau caracteristice pentru un copil de vârsta lui; dupa o săptămâna reclamanta a inceput sa îl streseze la telefon ca sa ii aducă copilul pentru ca rad vecinii de ea; atunci a inteles ca pe ea nu o interesa copilul ci ceea ce spun vecinii; cand s-a intors de la Constanta, a trecut pe la Campina unde locuia ,iar copilul i-a spus ca vrea sa locuiască cu el si ca nu mai vrea la actualul sot al reclamantei, deoarece se poarta foarte urat cu el (ca l-a aruncat in sant); practic din luna mai a luat copilul la el; reclamanta era insarcinata cu actualul sot; ulterior reclamanta a venit la Campina in zona birourilor societăţii la care lucrează si l-a sunat spunandu-i ca vrea sa vada copilul ,dar el nefiind in zona nu a avut cum sa facă acest lucru; dupa aceea a făcut sesizare la Protecţia Copilului pentru ca nu o lasă sa vada minorul, in acest sens prezantandu-se la el o comisie de la instituţia mai sus menţionata si a dat o declaraţie scrisa in care a spus ca este de acord sa vada copilul ,dar in prezenta sa fiind o persoana care stie sa impresioneze prin plâns si nu doreşte ca minorul sa fie traumatizat de manifestările ei; având in vedere ca reclamanta are un copil din prima căsătorie care nu a crescut din propriile ei venituri iar actualul sot este despărţit de fosta soţie , iar unul dintre motivele din acţiunea de divorţ a fost acela de rele tratamente aplicate propriilor copii, consideră ca, copilul său nu ar avea condiţii optime pentru o buna creştere si educare; susţinerile reclamantei cum ca minorul este puternic ataşat sufleteşte de ea si ca la el nu ar avea condiţii optime pentru o buna creştere si educare sunt nefondate, dovada in acest sens fiind acheta psihosociala intocmita la locuinţa părinţilor săi.

Prin cerere reconvenţională s-a solicitat să se dispună: stabilirea domiciliului minorului I M V, născut la data de, la reşedinţa pârâtului în comuna S, judeţul Argeş; autoritatea părinteasca asupra minorului sa fie exercitată în comun de către ambii părinţi; reclamanta-pârâtă să fie obligată la plata unei pensii lunare de întreţinere în cuantum de 25% din venitul sau net; obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat: în plus fata de motivele prezentate prin intampinare , in susţinerea cererii reconventionale, ulterior a aflat ca reclamanta nu ii acorda prea mare atenţie copilului in sensul ca ii dădea copilului sa mănânce dimineaţa si il scotea afara , lasandu-l singur sa se joace prin curte , uneori cu fratele sau cel mare ( fiul reclamantei din prima căsătorie) pana cand minorul ii cerea sa ii dea din nou sa mănânce; totodată a constat ca in contact cu alti copii, minorul nu are un comportament adecvat, fiind uneori violent si acest lucru s-a datorat faptului ca fiul nu a avut contact cu alti copii, in afara de fratele lui care era mai mare , respectiv in vârsta de 12 ani si astfel nu stia cum sa se comporte in colectivitate; în locuinţa părinţilor mei copilul beneficiază de condiţii foarte bune de creştere si educare , fiind ingrijit de el si actuala mea concubina , frecventează cursurile grădiniţei si este foarte ataşat de ei; având in vedere ca minorul are un climat familial corespunzător , urmează sa constataţi ca este in interesul acestuia sa aiba locuinţa împreuna cu pârâtul, in condiţiile in care la la domiciliul reclamantei-parate este o casa compusa din doua camere si o bucătărie , moştenire de la bunicul sau , casa in care locuieşte reclamanta, soţul sau, cei doi copii ai sai precum si fratele acesteia; nici reclamanta-parata nici soţul acesteia nu au un loc de munca , singura lor sursa de venit fiind alocaţia copiilor si eventual bani câştigaţi la munca cu ziua , astfel ca fiul nu poate avea condiţiile materiale necesare unei bune creşteri si educări.

În drept, au fost invocate disp. art. 114, 205 din C.proc.civ., art. 486, art. 496, 503, 516 din Codul civil.

Raportat la cererea reconvenţională depusă, la data de 23.03.2015 s-a depus, de către reclamantă, întâmpinare prin care s-a solicitat să se dispună admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, ca fiind temeinică şi dovedită şi respingerea cererii reconvenţionale ca fiind netemeinică şi nedovedită.

În motivarea întâmpinării s-a arătat: a avut o relaţie de concubinaj cu pârâtul, I G de aproximativ 4 ani de zile, cand au locuit la domiciliul părinţilor săi in or. M, Bdl. D, nr., jud. Argeş, respectiv anul 2010, relaţie care s-a finalizat în prezent, iar la data de 09. Ian. 2011 ea, reclamanta a dat naştere minorului, I M-V; tot acest timp, paratul a muncit fara carnet de munca in jud. Prahova, in or. Campina, in domeniul construcţii pe şantier; in primii doi ani, paratul, venea acasă la reclamantă, din doua in doua săptămâni, iar dupa doi ani de zile de relaţie, paratul a început sa vina mai rar, chiar la o luna sau doua luni de zile, iar cand venea la domiciliul comun, paratul stătea de sâmbăta pana luni de dimineaţa, fara sa se implice in treburile gospodaresti; acest fapt este recunoscut tocmai de către parat in intampinarea si cererea reconventionala formulate, întrucât paratul era interesat de problemele sale cu partajul de bunuri comune din precedenta căsătorie a sa; reclamanta a născut pe minorul, I M -V in anul 2011, si a avut grija exclusiv de minor, intrucat nu are ajutor de la părinţi, mama sa, a reclamantei este decedata, iar tatăl este plecat la tara in jud. Maramureş, si a avut grija de copil cu ajutorul fratelui său si al naşilor copilului, intrucat nu are venit lunar, iar pana sa nască lucram cu ziua; reclamantei si copiiilor săi nu le lipseşte nimic, ei locuiesc la casa in or. M, cartier R, jud. Argeş, au animale, gradina cu legume, terenuri cu cereale, actualul sot are salariu, astfel incat îşi asigură traiul zilnic in mod decent, prin munca; cei doi copii sunt bine crescuţi, sunt educati, copilul cel mare este la scoală si are rezultate foarte bune la invatatura, dovada in acest sens o face cu o caracterizare de la scoală si cu , carnetul de note, nu este violent, este sociabil, o ajuta si cu cel mic, la fel cum o ajuta si cu minorul, M V I, care este la parat in prezent; nu este adevărat ca l-a invatat sa fie violent, sau nesociabil, consideră ca tocmai prin comportamentul sau, paratul l-a trasformat pe minor, intr-o persoana violenta, paratul nici nu locuieşte la aceeaşi adresa cu minorul, I M V; în mod eronat paratul susţine ca actualul său sot este violent , tocmai paratul este si a fost mereu prieten cu actualul său sot, ba mai mult au avut afaceri impreuna; minorul, I M V, pe data de 07.03.2015, dupa infatisare la instanata de judecata in acest proces, când paratul a fost de acord sa i-l dea la telefon dupa aproape 10 luni de zile, a intrebat-o si de actualul sot, spunandu-i ca-i este dor de acesta, de bebeluşul de acasă, dar este evident ca minorul este influenţat de tata, intrucat minorul cunoaşte anumite discuţii dintre ea si parat, fara sa fi participat in vreun fel la ele; de asemenea, paratul in mod ironic tot la data de 07.03.2015 i-a spus in fata Judecătoriei Piteşti ca o ia cu dansul cu maşina sa-l vadă pe minor in com. S, dar daca pleacă imediat de la instanţa, in alte condiţii nu este de caord, deci fara sa-şi anunţe familia, fara sa-i facă bagajul, si tot in mod ironic spunea ca o aduce paratul acasă in patru zile; exista o neconcordanta in ideile paratului, acesta a spus la Inspectoratul de Politie Argeş faptul ca locuieşte in or. Campina, str. Erupţiei, iar in intampinare si cererea reconventionala spune ca domiciliul este in or. Campina, str. M E, iar reşedinţa este in com. S, jud. I unde il tine pe minorul, I M V; în ceea ce priveşte fotografiile depuse de către parat, sunt pozele făcute cu minorul in timpul cand minorul era ingrijit de către reclamanta, iar pozele de la mare, sunt făcute la o săptămâna dupa ce a luat minorul de la recalamanta, deci minorul arata bine ca urmare a îngrijirii acordate de ea; paratul nu a depus poze cu minorul din momentul prezent, dupa perioada de 10 luni de cand a fost luat de către parat, ca sa vadă in concret cum si cat de bine este ingrijit minorul de către parat, sau este chiar pus la treaba in gospodărie; paratul in mod incorect afirma si scrie pe una dintre poze, faptul ca este făcuta in luna a şasea din 2013, iar alta fotografie in luna a cincea 2013, astfel incat se dovedeşte reaua-credinta a paratului, intrucat minorul a fost luat de către parat in anul 2014 in luna mai, iar cat copilul a fost la reclamanta, tot anul 2013, nu a plecat la mare nici cu ea, nici cu paratul; mama paratului se afla de 4 ani de zile la sora acestuia in Mun. Constanta, unde este ingrijita, intrucat este imobilizata la pat, iar paratul nu se interesează de stare de sănătate a mamei sale, si in mod abuziv a revenit la gospodăria acesteia, desi tot paratul i-a spus ca mama sa nu doreşte sa-i lase nimic materiale, toata gospodăria vrea sa o lase surorii paratului care o ingrijeste; paratul nu s-a implicat in creşterea copilului, doar foarte rar aducea lapte si pampers pentru copil; copilul a primit căruţul, bicicleta , căruţul de masa de la fratele său, al reclamantei; nu este adevărat ca paratul i-a amenajat casa, pana sa-l nască pe minor, paratul a pus un singur geam termopan, si o usa de stejar pe care a adus-o de la vechituri; între timp, paratul nu a mai venit deloc , timp de 6 luni de zile la domiciliul conjugal, iar ea, reclamanta a considerat ca trebuie sa-şi refacă viata, astfel incat s-a impacat cu fostul concubin, care in prezent este soţul său legitim, M B, cu care are un copil de 6 luni, respectiv pe M C; ea , reclamanta a mai avut alta relaţie amoroasa înainte de această relaţie cu pârâtul, intrucat a fost căsătorita, si are un copil de 12 ani, iar cu paratul s-a cunoscut dupa ce ambii erau divorţaţi, si astfel ca minorul a fost recunoscut de către parat, conform certificatului de naştere al minorului nr. 70/12.ianuarie.2011; l-m cunoscut pe parat, intr-un moment de dezechilibru din viata sa, dupa divorţ, ceea ce a făcut-o sa se apropie, sa-şi pună încrederea in parat, care la începutul relaţiei a avut un comportament foarte bun, chiar i-a propus sa se căsătorească, ceea ce urma sa se realizeze; cat a locuit la domiciliul paratului in or. Mioveni, avea condiţii bune de trai, intrucat locuinţa sa este una bine utilată; paratul in aceasta perioada nu se ocupa de copil se comporta urat cu copilul, nu dorea sa se joace cu copilul, il lasa sa planga , ba chiar il respingea daca copilul dorea sa merga cu paratul de mana; pe 17 mai 2014, paratul a venit la domiciliul comun, si desi ea , reclamanta este căsătorita si locuieste in prezent la trei case distanta de casa sa, pe parat l-a lăsat sa doarmă in casa sa, unde a locuit impreuna cu acesta, i-a adus copilul sa il cunoască pe parat, si i-a dat paratului certificatul de naştere al copilului in original, intrucat paratul a dorit sa-l ia pe copil la Constanta, unde se afla ceilalţi copii ai paratului din prima căsătorie, acre sunt majori si căsătoriţi la rândul lor, cu scopul de a-i cunoaşte copilul; paratul a spus ca o sa-l ia pe minor cu dansul, maxim doua saptamani , insa paratul a prelungit perioada, si apoi a pecat cu minorul in Moldova, in jud. Iasi, pentru a sta inca doua săptămâni cu minorul, iar ulterior s-a intors la Campina la concubina paratului, M E, unde a trăit doua luni de zile impreuna cu minorul, intr-un apartament din str. Erupţiei, nr. 10, Bl., Sc., ap., jud. Argeş, impreuna cu minorul si concubina, refuzând sa mai răspundă la telefon si sa aducă pe minor la Mioveni; desi, a insistat sa afle ce se intampla cu paratul si cu minorul, paratul a plecat cu minorul in Moldova, fara sa-i permită sa vorbească cu minorul la telefon, numai paratul a scris SMS prin care spune ca i-a rămas nişte lucruri la mine, reclamanta; copilul a fost crescut numai de ea , reclamanta inca de la naştere, paratul nu s-a implicat in nici un fel pentru educare si creşterea minorului; în prezent, ea reclamanta arată ca s-a căsătorit din anul 2013 si locuieşte in or. Mioveni, unde are condiţii bune de trai, atat pentru ea , cat si pentru minor, iar relaţia minorului cu actualul său sot este foarte buna, minorul fiind foarte ataşat de către acesta; paratul nu-i da si nici nu i-a dat ceva de mâncare sau imbracaminte minorului; alocaţia copilului este la ea, recalmanta, si desi i-a spus sa-şi aducă copilul, sau sa vina sa rezolve situaţia, oricum copilul s-a impotrivit sa plece cu paratul, tocmai ei, reclamantei, i-a fost mila de parat, care a afişat o atitudine de umilinţa la data cand a vrut sa ia copilul pentru o perioada determinata de doua săptămâni; ea , reclamanta, a făcut diverse demersuri pentru a recupera pe minor, la Direcţia de Protecţie a Copilului Argeş si Prahova, la Inspectoratul de Politie Argeş, insa nu a avut reuşita; paratul este o persoana cu probleme neurologice, chiar psihice, dovada o fac cu înscrisuri medicale, respectiv dosar medical nr. 1335 astfel incat minorului nu-i este bine langa parat, chiar se afla in pericol; în acest sens s-a adresat Spitalului Voila pentru a solicita relaţii, dovada fiind adresa făcuta, trimisa prin posta cu AR 19899879933 din 16.03.2015 , insa pana in prezent nu a primit niciun răspuns; din acel moment, al plecării sale din domiciliu comun, şi până în prezent copilul a fost crescut de ea, reclamantă, din care cauză îi este puternic ataşat sufleteşte; în consecinţă, pârâtul este o persoana periculoasa, fara seriozitate, si care nu prezintă garanţiile de demnitate pentru un tata; pârâtului i se permite să-şi vadă copilul, ori de cate ori doreşte, si cu atat mai mult ea, reclamanta doreşte sa-i creeze o imagine frumoasa copilului despre tatăl sau, insa consideră ca nu se poate sa tina pe copil cu forţa; este în interesul minorului ca domiciliul acestuia sa fie stabilit la ea, pentru a-i oferi o buna creştere şi educare, iar pârâtul să fie obligat să-i plătească contribuţie de întreţinere minorului in cuantum de 25 % din venitul sau lunar net sau venitului lunar pe economie in condiţiile in care paratul nu înregistrează venituri; vârsta copilul care este foarte fragedă, este puternic legat afectiv de mamă, prin îndepărtarea sa de mamă se ajunge la dispariţia primului element de echilibru din viata copilului; de asemenea, reclamanta a dat dovadă de maturitate psihică şi afectivă a avut grija de copil, i-a asigurat condiţiile fireşti de dezvoltare psihică şi fizică armonioasă a copilului si faptul ca l-a crescut singura copilul inca de la naşterea sa; se bucură de o bună reputaţie, întrucât sunt o familie serioasă, cunoscută în mod pozitiv în comunitatea în care trăim.

În drept, au fost invocate disp. art. 150, 398, 400, art. 402, 531 din Noul Cod civil.

La solicitarea părţilor, în cauză s-au administrat probele cu înscrisuri, interogatoriu, martori, iar la termenul de judecată din data de 20.05.2015 s-au formulat concluzii asupra fondului cauzei.

Având în vedere probele administrate se va respinge acţiunea modificată şi se va admite în parte cererea reconvenţională pentru următoarele considerente:

Din susţinerile ambelor părţi, cât şi din depoziţiile martorilor, se reţine că părţile au avut o relaţie de concubinaj, iar din aceasta a rezultat minorul I M - V, născut la data de, naştere înregistrată sub nr. 70/12.01.2011 în Registrul Stării Civile al mun. Piteşti (certificatul de naştere de la fila 13 - copie).

Potrivit disp. art. 397 din N.C.civ., autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, afară de cazul în care instanţa decide altfel.

Potrivit art. 398 din N.C.civ., dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de unul dintre părinţi.

În speţa de faţă, instanţa apreciază, pe baza probelor administrate în cauză, că sănătatea minorului precum şi educarea acestuia într-un mediu moral şi echilibrat sunt cel mai bine asigurate la domiciliul tatălui, dar va dispune ca autoritatea părintească să fie exercitată de ambii părinţi având în vedere că nu s-a dovedit că vreunul dintre părinţi ar fi fost agresiv faţă de minor, sau a avut o atitudine care să determine instanţa să aprecieze că nu este în măsură să exercite autoritatea părintească cu privire la copil.

Nu a rezultat din probatoriul administrat un pericol iminent în ceea ce priveşte viaţa, sănătatea şi dezvoltarea minorului datorat comportamentului tatălui; reclamanta a solicitat ca numai ea să exercite autoritatea părintească, însă nu a reuşit a proba care ar fi vătămarea adusă minorului de către tată.

Nici unul dintre martori nu a precizat existenţa unei atitudini agresive a pârâtului tată faţă de minor şi nici chiar reclamanta nu a susţinut o asemenea acţiune, ci numai că intimatul nu s-ar fi ocupat de copil (acţiunea şi întâmpinarea la cererea reconvenţională).

Faţă de această situaţie reţinută, văzând şi cererea pârâtului - reclamant, precum şi referatele de anchetă socială efectuate de Primăria oraşului Mioveni sub nr. 198/12.01.2014 şi Primăria com. Scobinţi cu nr. 73/07.01.2015 (filele 52 şi urm.), instanţa apreciază că este în interesul minorului ca exercitarea autorităţii părinteşti să fie asigurată de ambii părinţi.

De asemenea, din ancheta socială efectuată în cauză rezultă că pârâtul - reclamant dispune de posibilităţi bune de creştere şi educare a minorului, având venituri în sumă de 975 lei, locuinţa sa fiind o casă compusă din trei camere şi bucătărie, având electricitate, iar starea de igienă este satisfăcătoare.

Mai mult, în ancheta efectuată la domiciliul intimatului s-a precizat că acesta are relaţii bune cu vecinii, copilul este bine îngrijit, este dezvoltat normal în raport cu vârsta sa, iar pe durata vizitei s-a dovedit ca fiind un copil prietenos, sociabil existând şi o relaţie de apropiere între acesta şi tatăl său, dar şi faţă de concubina acestuia din urmă – în prezent soţie (fila 55 şi fila 102).

În ceea ce priveşte ancheta efectuată la domiciliul reclamantei se reţine din conţinutul acesteia că: în prezent nu lucrează; este căsătorită cu numitul M B, căsătorie din care a rezultat un minor (născut la data de 02.09.2014); aceasta are în întreţinere şi pe fiul dintr-o căsătorie anterioară în vârstă de 12 ani; locuinţa sa este o casă compusă din trei camere şi dependinţe corespunzătoare, iar starea de igienă este corespunzătoare.

De asemenea, din depoziţiile martorilor C A I şi P I D (fila 134 şi urm.) se reţine că locuinţa reclamantei este compusă din două camere, iar în aceasta locuiesc în prezent patru persoane (soţul, petenta şi doi copii).

Mai mult, ambii martori au precizat ataşamentul reclamantei faţă de minor, dar şi al pârâtului, neînţelegerile dintre aceştia referindu-se la relaţia lor, iar nu la minorul I M – V. Ambii părinţi erau ataşaţi de minor şi contribuiau la creşterea şi educarea sa.

Aceeaşi situaţie de fapt a fost expusă şi de către martora V C (fila 151), aceasta menţionând că locuinţa petentei ar avea trei camere, iar numai soţul acesteia realizează venituri muncind cu ziua.

Însă în ceea ce priveşte locuinţa în care minorul beneficiază de cea mai bună îngrijire instanţa se va opri asupra depoziţiei martorei C C (filele 153,154).

Astfel, aceasta a arătat: locuinţa pârâtului este corespunzătoare creşterii unui copil; locuieşte acesta, soţia şi minorul în aceasta; copilul când a fost adus era sălbatec, respectiv nu comunica, se trântea pe jos şi arunca cu pietre, însă în prezent merge la grădiniţă şi s-a integrat în comunitate; pârâtul este cunoscut ca un om foarte liniştit şi nu consumă alcool; de la minor a aflat că mama sa (reclamanta) îi aducea mâncare de la cantina socială atunci când locuia cu aceasta, cât şi că fratele mai mare îi lua fructele, minorul având obiceiul de a le ascunde (sub pernă); minorul nu este pus la munci agricole, ci doar asistă la acestea (pentru a nu rămâne singur acasă).

Raportat la toate aceste probe, instanţa constată că din punct de vedere afectiv minorul este mai ataşat de tată, locuinţa sa fiind necesar a se stabili la pârât. La acesta locuieşte încă din anul 2014, fiind integrat în comunitatea de la domiciliul intimatului şi având relaţii afective cu acesta şi soţia sa.

De asemenea, aceeaşi concluzie se desprinde şi din analiza situaţiei materiale a părţilor, respectiv cele oferite de reclamantă sunt inferioare; aceasta nu lucrează, ci numai soţul său şi sporadic (cu ziua); mai are în întreţinere încă doi copii (pârâtul numai pe minor) din care unul este în vârstă de 8 luni.

În stabilirea locuinţei minorului trebuie avute în vedere atât sexul acestuia, cât şi vârsta sa, necesitând prezenţa tatălui.

Raportat la probatoriul administrat şi analizat mai sus instanţa apreciază că locuinţa minorului ar trebui stabilită la tată, iar nu la mamă, urmând ca, în baza dispoziţiilor art. 400 din N.C.civ. şi a concluziilor precizate mai sus, să dispună stabilirea locuinţei minorului la tată.

Nu se va reţine nici susţinerea petentei privind posibilele boli psihice ale intimatului atât timp cât nu a probat că acestea ar afecta creşterea minorului. Mai mult, aceasta a avut o relaţie de concubinaj de durată cu pârâtul şi nu a invocat ca motiv de destrămare a acesteia posibilele afecţiuni psihice ale intimatului. De asemenea, nici unul dintre cei patru martori audiaţi nu a precizat vreo situaţie în care să fi observat că pârâtul ar fi suferit de o boală psihică care să pună în pericol pe minor.

Se observă că s-a probat că pârâta nu realizează în prezent venituri salariale. Astfel, sunt incidente disp. art. 402, 499, 525 şi 529 din N.C.civ., respectiv: „... (2) Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii. ...”.

Este necesar a se stabili în favoarea minorului o pensie de întreţinere, în cuantum de 25% din venitul din venitul minim pe economie sau din cel net realizat, în cazul în care se va realiza în viitor (se va evita astfel sesizarea din nou a unei instanţe), în favoarea minorului I M - V, născut la data de, începând cu data de 05.03.2015 şi până la majorat.

În baza disp. art. 453 din N.C.proc.civ., raportat la modalitatea soluţionării cererilor, reclamanta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.040 lei, către pârât.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea modificată formulată de reclamanta M Ma, C.N.P., domiciliată în oraşul M, Bd. D, nr. , jud. A, în contradictoriu cu pârâtul I G, C.N.P. , domiciliat în com. S, sat Z, jud. I.

Admite în parte cererea reconvenţională formulată de pârât.

Dispune exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi în privinţa minorului I M - V, născut la data de.

Stabileşte domiciliul minorului de mai sus la tatăl pârât.

Obligă reclamanta la plata pensiei de întreţinere lunare în cuantum de 25 % din venitul minim pe economie sau din venitul net realizat, în cazul în care se va realiza în viitor, în favoarea minorului I M - V, născut la data de, începând cu data de şi până la majorat.

Obligă reclamanta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.040 lei, către pârât.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Piteşti.

Pronunţată în şedinţa publică de la 27 Mai 2015.

Preşedinte,

M S

Grefier,

F N

Red. M.S.

Tehn. M.N./27.08.2015/4 ex.

Domenii speta

Spete similare