Pretentii

Sentinţă civilă 2120 din 29.09.2015


INSTANTA

Dupa ce a deliberat in secret in Camera de Consiliu, conform art. 395 C.pr.civ., instanta a adoptat urmatoarea hotarare:

I. Procedura de judecata

A. Cererea de chemare in judecata

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei X la 28.02.2014 sub numar de dosar X, repartizat in mod aleatoriu prezentului complet (civil nr. 2), reclamanta SC X SRL a chemat in judecata paratii X X si X X solicitand, obligarea acestora, la plata sumei totale 10.000 lei cu titlu de despagubiri civile reprezentand contravaloarea distrugerilor produse de turma de oi proprietatea paratului X X si supravegheate de paratul X, cu cheltuieli de judecata.

In fapt, reclamanta a invederat ca are in arenda o suprafata de aproximativ 15 ha , pe care a plantat mai multe culturi intre care si rapita. La data de 10.01.2014 pe la orele 4,45 a fost anuntat telefonic de catre o persoana ca un card de oi paste in lanul sau de rapita distrugand cultura. A plecat imediat la fata locului cu autoturismul si in jurul orelor 5,15 cand a ajuns in teren oile pasteau in culturasa de rapita. A anuntat telefonic evenimentul la serviciul 112 si apoi a incercat sa scoata oile din cultura pentru a diminua pe cit posibil paguba care au facut-o .Turma de oi este a paratului X X si in momentul in care au fost lasate sa pasca in cultura de rapita erau in paza paratului X X.

La fata locului au venit lucratorii de politie care au efectuat cercetarea la fata locului, a mers la postul de politie pentru a semna documentele intocmite si cand a revenit la teren oile erau din nou in cultura de rapita pascand, fiind afectata o suprafata importanta din cultura, in sensul ca oile au pascut mugurii de rapita ceea ce o face sa nu mai fie productiva. A dat oile din nou din cultura, de data aceasta indepartandu-le mai mult de terenul sau in speranta ca paratulX va veni dupa ele, deoarece in momentul in care a ajuns la teren el a abandonat oile, fugind.

A anuntat acest eveniment si la Primaria X si s-a deplasat la fata locului in ziua de 14.010.2014 un reprezentant al Comisiei de fond funciar care a constatat distrugerile facute de oile paratilor la cultura de rapita ce ii apartine.

In drept, a invocat art.1375 din codul civil - proprietarul unui animal sau cel care se serveste de el raspunde, independent de orice culpa, de prejudiciul cauzat de animal chiar daca acesta a scapat de sub paza sa, art.1385 din codul civil

Temeiul de drept in care a inteles sa-l cheme in calitate de parat si peX X il reprezinta dispozitiile art.1377 din codul civil care definesc notiunea de paza, in intelesul dispozitiilor art.1375 si 1376.

Cererea de chemare in judecata a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de1055 lei, potrivit art. 2 si art. 3 din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

B. Apararile formulate

1. Paratul X X a formulat intampinare prin carea solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.

In fapt, paratul ainvocat exceptia inadmisibilitatii actiunii motivat de faptul ca, reclamanta nul-a notificat pentru a fi informat cu privire la existenta medierii si eventuala solutionare a litigiului pe cale amiabila.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea actiunii ca fiind neintemeiata. Sustine ca cele relatate de reclamantanu sunt adevarate. A recunoscut ca detine o turma de oi, dar sustine ca aceasta nua distrus in nici un fel cultura reclamantului. La data de 10.01.2014 oile sale nu au fost in zona respectiva. A avut o problema cu reprezentantul societatii, insa la data de 07.01.2014, atunci cand X a intrat cumasina in oile sale, omorandu-i una din ele, iar pe altele le-a lovit. La data de 07.01.2014, in jurul orei 5,00, X X ducea oile catre un teren proprietatea sa, traversand digul raului X, pe drumul comunal spre comuna X. La un moment dat a aparut X care a inceputsa faca flash-uri. Oile s-au speriat si au fugit pe cultura de rapita de pe marginea drumului. Ciobanul a fugit sa le adune, iar Xa intrat cumasina in oi, iar ciobanul a fost fugarit cu bata si pietre. Dupa ce a strans oile, a constat ca ii lipsesc 6 oi si o capra. Ulterior, a aflat ca acestea au fost insusite de X. La data de 11.01.2014 a fost sunat de X X, care i-a comunicat ca a gasit 3 piei de animale in plantatia de deasupra satului si o oaie moarta. Ulterior, a constat ca oile ii apartineau. Arata ca nu cunoaste in ce conditii s-a deplasat inginerul X X la fata locului si cum acestaa constat ca 15 ha de teren sunt afectate. Mai arata ca oile nu au pascut in zona respectiva. Dupa primirea actiunii a fost sa vada cultura de rapita si a constat ca cultura nu este afectata.

Paratul a formulat cerere reconventionala prin care a solicitat obligarea paratului X X in nume propriu, cat si ca reprezentat al SC X SRL la plata sumei de 3.000 lei sub rezerva majorarii reprezentand contravaloarea oilor pierdute/omorate la data de 07.01.2014

In drept, a invocat art. 1349 si urm. C. civ.

C. Raspuns la intampinare si intampinare la cererea reconventionala

Reclamantaaratat careitereaza sustinerile din cererea de chemare in judecata.

In ceea ce priveste cererea reconventionala a solicitat respingerea acesteia

In drept, a invocat art. 205-209 C.proc. civ.

Paratul X X a formulat intampinare la cererea reconventionala prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii cererii, sustinand ca nu poate fi obligat sa achite pretentiile de doua ori, in calitate de reprezentant al societatiisi in calitate de persoana fizica. Cererea de chemare in judecata a fost introdusa in calitate de administrator si nu in calitate de persoana fizica, intrucat societatea a inregistrat o paguba importanta prin distrugerea culturii de rapita de catre oile proprietatea paratului X X si aflate in paza paratului X X.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca fiind neintemeiata. Sustine ca cel carea incalcat normele este paratul reconvenient, care cu buna stiinta a pasunat oile in cultura sa de rapita, producandu-i pagube importante, El a actionat cu buna credinta pentru a apara cultura de rapita si pentru a diminua cat mai mult aceasta paguba,si ca, prin actiunile sale a incercat sa limiteze paguba pe care paratul a provocat-o societatii. Sustine ca nu suntindeplinite conditiile impuse de dispozitiile legale invocate

In drept, a invocat art. 20-209 C. proc. Civ.

D. Aspecte procesuale

Prin incheierea desedinta din data de 24.06.2014, Judecatoria Xa respins exceptia inadmisibilitatii actiunii, invocata de paratul X X,fata de lipsa parcurgerii sedintei de informare privind medierea.

La acelasi termen de judecata, instanta a unit exceptia inadmisibilitatiiinvocata de paratul X X si SC X SRL cu fondul cauzei.

E. Probe

Au fost anexate actiunii copii de pe inscrisurile pe care partile si-a intemeiatpretentiile.

In prezenta cauza a fost administrata proba cu inscrisuri, proba testimoniala cu martorii X (fila 79), X (fila 115)- pentru reclamant, X X (fila 89), X(fila 116), - pentru parat,X X X (fila 170)- pentru paratul X X, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar, proba cu expertizaagricola, raportul de expertiza fiind depus la dosar.

II. In fapt:

In urma analizarii probelor, instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:

Reclamanta SC X SRLreprezentata de paratul X X detine in arenda suprafata de 15 ha situata in extravilanul satului Gara X,comuna X, jud. X, conform contractelor de arendare atasate la dosar.

Terenuldetinut a fost cultivat cu rapita de toamna in anul agricol 2013-2014.

La data de 07.01.2014,turma de aproximativ 300 oi, detinuta de paratul X X, aflate sub supraveghereaparatului X X,a fost surprinsape terenul cultivat cu rapita ce apartinea reclamantei.

Fiind anuntat,paratul X X a ajuns la fata locului,a intrat cu masina in oi, dupa care, a scos oile din lanul de rapita.

Au fost anuntate organele de politie, iar la data de 14.01.2014 s-a deplasat la fata locului reprezentatul primariei X X X care a stabilit ca, din cultura de rapita a fost pasunat 5 ha in proportie de 70%, iar celelalte 10 ha in proportie de 25-30 %, intocmind procesul verbal din data de 14.01.2014-fila 4 dosar.

III. Asupra exceptieiinadmisibilitatii

Inainte de a trece la solutionarea fondului cauzei, instanta se va pronunta cu prioritate, conform art. 248 alin.4 C.proc.civ, asupra exceptiei invocate, prin intampinare de catre paratii din cererea reconventionala, exceptie care a fost unita cu fondulcauzei.

Paratul X X sustine ca nu poate fi chemat in judecata de doua ori, in nume propriu, cat si in calitate de reprezentat al societatii SC X SRL.

Instanta constata ca, la termenul din data de 24.06.2014 (fila 56), paratul reclamant X X a precizat temeiul de drept al cererii reconventionale - raspunderea civila pentru fapta proprie in raport cu persoana fizica, si raspunderea comitentului pentru fapta prepusului in raport cu reclamanta SC X SRL.

Codul civil - art.1357 si urm. reglementeaza raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie, in timp ce 1373 C. civ. reglementeaza raspunderea comitentilor pentru prepusi.

Intrucat paratul X X este chemat in calitate de reprezentat al SC X SRL si,retinandfundamentul pretentiei paratului X Xrezulta ca, practic, pe temeiul raspunderii civilea comitentului pentru fapta prepusului, parat este reclamanta SC X SRL caresta in judecata prin administratorul sau X X.

Intrucat legea - codul civil, reglementeaza atat forma raspunderii civile pentru fapta proprie, cat si raspunderea civila a comitentului pentru fapta prepusului rezulta ca cererea reconventionala prin care paratul X X cheama in judecata atat societatea SC X prin reprezentat X X, cat si aacestuia din urma, in nume propriu, nu este inadmisibila, iar posibilitatea obligarii acestor doi parati la recuperarea prejudiciului reprezinta elemente de fond.

Fata de aceste considerente, instanta urmeaza sa respinga exceptiile inadmisibilitatii cererii reconventionale invocate de reclamanta parata SC X SRL, prin reprezentat X X si paratul X X, ca neintemeiate.

IV. In drept:

Potrivit art. 3 din legea 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii 287/2009 C. civil, actele si faptele juridice incheiate ori, dupa caz savarsite inainte de intrarea in vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decat cele prevazute de legea in vigoare la data incheierii sau, dupa caz, savarsirii ori producerii lor. Asadar, fata de data producerii evenimentuluirespectiv 2014, in solutionarea prezentei cauze sunt incidente urmatoarele texte de lege:

Potrivit art. 1164 C. civ. (Legea 287/2009) obligatia este o legatura de drept in virtutea careia debitorul este tinut sa procure o prestatie creditorului, iar acesta are dreptul sa obtina prestatia datorata.

Art. 1165 prevede ca, obligatiile izvorasc din contract, act unilateral, gestiunea de afaceri, imbogatirea fara justa cauza, plata nedatorata, fapta ilicita, precum si din orice alt act sau fapt de care legea leaga nasterea unei obligatii.

Articolul 1349 din Codul civil stabileste ca, orice persoana are indatorirea sa respecte regulile de conduita pe care legea sau obiceiul locului le impune si sa nu aduca atingere, prin actiunile ori inactiunile sale, drepturile si interesele legitime ale altor persoane.

Referitor la cererea principala,temeiul juridic al acesteia este reprezentat de dispozitiile art. 1375, art. 1377, art. 1381-1386 C. civ., astfel cum rezulta din cerereaintroductiva.

Rezulta ca paratii X X si X X sunt chemati in judecata intr-o actiune de pretentii fundamentata pe raspunderea civila pentru prejudiciul cauzat de animale.

Potrivit art. 1375 C. civ. proprietarul unui animal sau cel care se serveste de el raspunde, independent de orice culpa, de prejudiciul cauzat de animal, chiar daca acesta a scapat de sub paza sa.

In conformitate cu art. 1377 C. civ., are paza animalului sau a lucrului proprietarul, ori cel care, in temeiul unei dispozitii legale sau al unui contract, ori numai in fapt, exercita in mod independent controlul si supravegherea asupra animalului sau a lucrului si se servestede acesta in nume propriu.

Referitor la cererea reconventionala, fundamentul pretentiei este raspunderea civila pentru fapta proprie in raport cu persoana fizica - X X, si raspunderea comitentului pentru fapta prepusului in raport cu reclamanta SC X SRL.

In conformitate cu art. 1357 C. civ., cel care cauzeazaaltuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie este obligat sa il repare (alin.1). Autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa (alin. 2).

Potrivit art. 1373 c. civ. comitentul este obligat sa repare prejudiciul cauzat de prepusii sai, ori de cate ori fapta savarsita de acestia are legatura cu atributiile sale sau cu scopul functiilor incredintate. Este comitent cel care , in virtutea unui contract sau in temeiul legii, exercita directia, supravegherea si controlul asupracelui care indeplineste functii sau insarcinari in interesul sau sau al altuia. Comitentul nu raspunde daca dovedeste ca victima cunostea sau dupa imprejurari putea sa cunoasca, la data savarsirii faptei prejudiciabile, ca prepusul a actionat fara nici o legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate

V. Solutia instantei:

Raportand prevederile legale de mai sus la situatia de fapt retinuta, instanta apreciaza intemeiata in parte actiunea formulata de reclamanta, si in parte intemeiata cererea reconventionala, pentru urmatoarele considerente:

A. In ceea ce priveste cererea principala

Codul civil, reglementeaza una din formele de raspundere indirecta - raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale, forma care nu implica fapta unei persoane, ci prejudiciile produse de animale, instituindu-se o forma de raspundere civila obiectiva, independent de orice culpa.

Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale revine persoanei care are paza animalului in momentul producerii prejudiciului. Paza decurge din dreptul pe care il are o persoana de a se folosi de animalul respectiv, care implica prerogativa de comanda, de directie si supraveghere asupra animalului. In aceasta situatie este proprietarul animalului ori persoana careia proprietarul i-a transmis folosinta animalului, de exemplu, pe temeiul unui drept de uzufruct, al unui contract de locatiune, al unui contract de comodat, etc.). Nu pot fi obligate sa raspunda acele persoane care au numai paza materiala a animalului, cum este prepusul pazitorului, indiferent ca, in exercitarea functiilor incredintate sale, are obligatia de a ingriji animalul sau dreptul de a-l folosi in interesul comitentului.

Este de necontestat ca,paratul X X este proprietarul animalelor implicate in speta de fata si care au fost surprinse in cultura de rapita detinuta de reclamanta SC X SRL.

Prin raspunsul la interogatoriu, paratul X X a recunoscut ca, a fost anuntat la acea data despre faptul ca, oile sale au fost implicate inevenimentul de la data de 07.01.2015, ca X X a intrat cumasina in oi. Tot astfel, a recunoscut ca oile sale au fost gasite la statia de eoliene, aflatalanga cultura de rapita.

De asemenea,toti martorii audiati auaratat ca, oile apartin paratului X X. Martorul X a declarat ca paratul X are 500-600 oi, si are amplasata stana in apropiereaculturii de rapita la aproximativ o jumatate de km, iar cand politia si X au mers la stana, oileparatului si nici paratul nu era la stana. Martorul X, paznicul care a anuntatpe X despre pasunatul oilor, a relatat ca,a auzit ca oile sunt ale paratului X X, de la ciobanul care insotea oile. Un alt card de oi nu mai exista in zona, iar ciobanul are stana aproape de statie.

Pe de alta parte, martorii audiati pentru parat,respectiv Xau confirmat ca oile sunt ale paratului X X. Martorul a aratat ca paratul detine 300 de oi. De asemenea, si martorul X X, confirma proprietate oilor implicate in incident.

Nu este indeplinita aceasta conditie in ceea ce-l priveste pe paratul X X. Din probele administrate nu rezulta ca,paratul X X ar avea paza juridica a animalelor sau ca,exercita, in mod independent, controlul si supravegherea asupra cardului de oi si ca se serveste de animale in interesul sau propriu.

Probele administrare conduc la concluzia ca paratul X X este ciobanul angajat de paratul X X. Din aceasta calitate rezulta ca, paratul, la acea data, a detinut paza materiala asupra animalelor, intrucatnus-a facut dovada ca paratul se serveste de oi in interesul sau propriu, ci pentru proprietar.

In ceea ce priveste cealalta conditie prevazuta de lege referitoare la prejudiciu, instanta apreciaza ca este indeplinita, din probele administrate rezultand ca animalele paratului X X au cauzat un prejudiciu reclamantei SC X SRL.

Asa cum s-a retinut, prin procesul verbal intocmit la aproximativ cateva zile dela incident, un reprezentat al Primariei X s-a deplasat la fata locului si a constat ca, s-a fost pasunat 5 ha rapita in proportie de 70%, iar celelalte 10 ha in proportie de 25-30 %, intocmind procesul verbal din data de 14.01.2014.

Prin raportul de expertiza efectuat s-a stabilit ca in raport de aceste date, animale au pasunat efectiv suprafata de 6 ha. Productia obtinuta si inregistrata in contabilitatea firmei este mai mica decat fata de fisa tehnologica a culturii. Expertul a stabilit ca, s-au efectuat lucrari ce au dus la oprirea pierderilor de productie de rapita de pe suprafata afectata, respectiv de la plantele ce mai erau in vegetatie de pe suprafata pasunata, cat si la cresterea productiei pe intreaga suprafata cu o medie de 300 km seminte pe hectar. S-a administrat ingrasamant foliar suplimentar in doua reprize in luna mi, fata de ce era consemnat in fisa tehnologica initiala a culturii, lucrarile fiind necesare pentru diminuarea pierderilor productiei de seminte.

Raportul de expertiza a stabilit ca, valoarea prejudiciului creat de reclamantei de catre pasunatul animalelor este de 18.610 lei si reprezinta valoarea productiei nerealizate de reclamant. Valoarea insumeaza cheltuielile de productie pentru realizarea celor 18,61 tone de samanta de rapita de toamna calamitata + venitul net aferent.

Paratul X X nu a fost de acord cu prejudiciul stabilit in concluziile raportului de expertiza.A sustinut ca, animalele sale nu au pasunat decat marginile lanului de rapita si nu intreg lanul de rapita, lanul de rapita nu a suferit in urma pasunarii sale, dupa care cultura si-a revenit, invocand fotografiile depuse la dosar. A mai sustinut calucrarile efectuate de reclamanta asupra culturii de rapita nu au fost determinate de incidentulprovocat de oi, ci in mod normal sunt efectuate pentru a spori productia de rapita.

Apararile paratului nu vor fi retinute de instanta, avand in vedere ansamblul materialului probator. Astfel, se retine ca paratul a recunoscut ca oile sale au intrat in cultura de rapita areclamantei la data de 07.01.2015. Martorul X X, audiat pentru parat, a sustinut caimediat dupa incident, a mers la fata locului sia constat ca rapitanu era compromisa, nu era inexistenta, exista, iar din loc in loc mai era mancata. Cu toate acestea, martorula recunoscut ca,nu a intrat in cultura de rapita ci la 10-15 metri de margine.

De asemenea, martorul X(fila 116) a aratat ca rapita era distrusa, nu era calcata, pe margine arata cum s-au invartit oile, probabilcum a intrat masina in oi.

Pe de alta parte, martorii audiati in sprijinul actiunii au o pozitie contrara. Martorul X a declarat ca,cultura era afectata foarte mult, in zona in care le-a vazuta doua oara dimineata nu mai era rapita, erau doar cotoare, 5-6 ha, iar terenul era batatorit cu copitele. Se observa ca, martorul a fostmartor ocular sia scos oile impreuna cu reprezentantul reclamantei. Pe de alta parte, se observa ca, martorul a relatat cum oile au fost scoasepe o parte, iar pe cealalta parte, oile au fost scoase de paznicul de la eoliene.

Instanta mai observa ca, martorul X, pazniculstatiei, prezent la fata locului, a relatat ca oile paratului au intrat de mai multe ori in lanul de rapita. Oile erau imprastiatepe aproximativ 50 m in interiorul rapitei, intrau printr-o parte a culturii si ieseau pe cealalta parte. Se opreau in vagaune, le intorceausi intrau apoi in rapita.

In raport de declaratiile martorilor audiati pentru reclamant, coroborat cu procesul verbaldin data de 14.01.2014intocmit de un reprezentat al primariei, si care nu are interes in cauza, declaratiile martorilor audiati pentru parat apar ca fiind subiective avand in vedere relatia martorilor cu paratul X X sicu ciobanul care a condusanimalele in lanul de rapita.

Instanta mai observa ca,incidentul s-a produs la oora nepotrivita, dimineata, orele 7- potrivit declaratiei martorului X,ora 5- X, martorii Xsi X X ajungand la fata locului dupa incident - orele 8-9 dimineata, ore la care, la data mentionata – 07.01.2015inca este intuneric, ceea ce arata ca, alegerea orei s-a realizat pentru a impiedica surprinderea oilor in rapita.

Aceste imprejurari sunt suficiente pentru a conduce la concluzia ca prejudiciulreclamantei este produs de catre turma de oi, proprietatea paratului X X, ca urmare apasunatului, in mai multe randuri, a acestora a culturii de rapita si ca, oile au afectat o suprafata mult mai mare decat cea invocata de proprietar.

Nici sustinerea paratului ca lanul de rapita nu a suferit in urma pasunarii sale, intrucat aceasta a crescut fara sa fie afectata nu va fi retinuta.

Paratul intemeiazasustinereape fotografiile depuse la dosarsi pe declaratia martorului X X X, care a apreciat ca, numai in ipoteza in care rapita era normala productia ar fi fost afectata depasunatul oilor.Asa cum rezulta din inscrisuri si raportul de expertiza,reclamanta a efectuat lucrarice au dus la oprirea pierderilor de productie de rapita de pe suprafata afectata, iar declaratia martorului X X Xeste subiectiva, exprima pareri personale, asa cum de altfel martorul a recunoscut.

Prin raportul de expertiza s-a retinut carezultatele s-au obtinut ca urmare a administrarii de ingrasamant foliar suplimentar, in doua reprize in luna mai fata de cat era consemnat in fisa tehnologica initiala a culturii. Expertizaa stabilit ca, daca nu s-ar fi efectuat acele lucrari suplimentare atunci productiile obtinute ar fi fost mai mici si paguba mai mare.

Pentru aceste motive, instantaapreciaza ca paratul X X, paznicul juridic al oilor, are obligatia sa suporte prejudiciul cauzat de activitatea animalelor sale, motiv pentru care urmeaza saoblige pe parat sa plateasca reclamantei SC X SRL suma de 18.610 lei reprezentand despagubiri civile.

In ceea ce-l priveste pe paratul X X, instanta constata ca, chemarea sa in judecata s-a realizat pe acelasi temei - raspunderea pentru fapta animalului. Cum raspunderea nu poate fi angajatadecat fata de paznicul juridic, si constatand ca ciobanul este paznicul material al animalelor, apreciaza ca, pe temeiul invocat, paratul nu poate raspunde. Reclamanta nu a invocat raspunderea pentru fapta proprie a paznicului material al animalelor.

Prin urmare, instanta urmeaza sa respinga cererea formulata de reclamanta SC X SRL in contradictoriu cu paratul X X, cererea intemeiata pe raspunderea pentru animale, raspundere obiectiva, ca neintemeiata, urmand ca cei doi parati sa se desocoteasca in raport de principiile raspunderii civile delictuale.

Relativ la cererea reconventionala

Asa cum s-a precizat, fundamentul pretentiei este raspunderea civila pentru fapta proprie in raport cu persoana fizica - X X si, raspunderea comitentului pentru fapta prepusului in raport cu reclamanta SC X SRL.

Paratul X X invoca faptul ca,reprezentatul reclamantei SC X SRL, respectiv X Xi-a lasat oile nesupravegheate, dupa ce le-a scos din lanul de rapita si a intrat cu masina in turma de oi, provocandu-i prejudicii.

Martorii au declarat ca X X a intrat cumasina in oi, iar dupa ce le-a scos din lan, oile au ramas nesupravegheate.

Pe de alta parte, martorul X a declarat ca, la momentul cand paratul X X a ajuns la fata locului, ciobanul statea pe marginea soselei, iar ulterior a fugit. X a intrat cu masina in rapita spre oi. Martorul X nua relatat nimic cu privire la lovirea oilor, insa a recunoscut ca oile au ramas nesupravegheate.

Conform declaratiei martorului X, pretul unei oi este de 4 milioane.

Pentru angajarea raspunderii comitentului pentru fapta prepusului, se cer intrunite doua conditii speciale: a). existentaraportului de prepusenie; b). prepusul sa fi savarsit fapta in exercitarea atributiilor ce i-au fost incredintate sau cu scopul indeplinirii functiilor acordate. Textul art. 1373 C. civ, nu mai prevede expres printre conditiile raspunderii comitentului si dovada vinovatieiprepusului.

In ceea ce priveste prima conditie, respectiv raportul de prepusenie, din inscrisurile depuse la dosar - contracte de arendare, instanta retine ca, paratul X X este administratorul societatii reclamante, ceea ce conduce la concluzia ca se afla in raport de prepusenie cu societatea.

Referitor la cea de-a doua conditie - prepusul sa fi savarsit fapta in exercitarea atributiilor ce i-au fost incredintate sau cu scopul indeplinirii functiilor acordate, apreciaza instantaca nu este indeplinita.

Din probele administrate in cauza nu rezulta calovirea animalelor cu masina s-a savarsit in exercitarea atributiilor ce i-au fost incredintate sau cu scopul indeplinirii functiilor acordate, astfel ca, apreciaza instantacacea de-a doua conditie nu este indeplinita. Este adevarat ca, terenuldetinut cu titlul de arenda apartine reclamantei, iar X X este administratorul reclamantei, insa nu rezulta ca, in calitate pe care o are la societate, X X a fost insarcinat sa asigure pazaterenul cultivat de rapita.

Prin urmare, apreciaza ca nu poate fi angajata raspunderea civilaobiectiva a comitentului - SC X SRL pentru fapta prepusului X X.

Din cealalta perspectiva invocata, pentru angajarea raspunderii civile delictualepentru fapta proprie a lui X X, trebuie ca paratul X X sa probeze indeplinirea conditiilor cumulative cerute in acest scop, anume: a). existenta unei fapte ilicite savarsita de X X, b). savarsirea faptei cu vinovatie; c). sa se fi provocat un prejudiciu, d). intre fapta si prejudiciu sa existe o legatura de cauzalitate.

Analizand probele administrate in cauza, se constata ca sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale, raspundere ce se angajeaza in raportul civil delictual nascut intre paratulreclamant X X si paratul reconventional X X.

Instanta constata ca a fost probata fapta ilicitasavarsita de paratul X X respectiv actiunea de alovi cu masina turma de oisurprinsa pe suprafata de teren la societatii al carui administrator este.Aceasta este confirmata de declaratiile martorilor audiati in cererea reconventionala, respectiv X X siX. Tot astfel, martorul X a relatat ca paratul a intrat cu masina spre oi. Mai retine instanta ca, prin intampinarea la cererea reconventionala (fila 48), paratulnua negat savarsirea faptei, sustinand ca, prin actiunea sa a incercat sa limiteze paguba pe care a provocat-o societatii, oile paratului.

Paratul a mai invocat ca fapta ilicita a paratului reconventional siomisiunea supravegherii oilor, dupa ce au fost scoase din lanul de rapita, ceea ce a condus la pierderea acestora. Aceasta imprejurare este confirmata de martorii audiati in cauza, toti declarand ca oile au ramas nesupravegheate.

Instanta retine ca, prin fapta ilicita, ca element al raspunderii civile delictuale, se intelege orice actiune sau inactiune prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv sau interesului ce apartine unei persoane. Astfel, nu numai fapta comisiva, ci si omisiunea ar putea constitui element al raspunderii civile delictuale, in masura in care norma juridica obliga o persoana sa actioneze intr-un anumit mod, iar aceasta nu s-a conformat dispozitiei legale, deci nu si-a indeplinit o activitate impusa de lege sau nua luat o masura impusa de lege. La aprecierea caracterului ilicit se au in vedere regulile de convietuire sociala, obiceiul locului (art.1349 C. civ.).

Instanta apreciaza ca, omisiunea supravegherii oilor de catre administratorul societatii reprezinta, in raport de conditiile concrete ale cauzei, o fapta ilicita. Astfel, din declaratiile martorilor audiati rezulta ca, dupa ce a fost surprins cu oile in lanul de rapita,ciobanul, paratul X X a fugit. Martorii audiati pentru paratul X Xau declarat ca, ciobanul a fost alungat deparatul X, in timp ce martorii audiati pentru paratul reconventional, au relatat ca paratul X a fugit la initiativa sa, mai ales cand a venit politia. Cert este ca, caurmare a surprinderii oilor inlanul de rapita,paznicul material aloilor a fugit, iar oile au ramas nesupravegheate, imprejurare care a fost cunoscuta de paratul X X. Asadar, pentru a respecta regulile de conduita sociala, aceasta avea obligatia sa supravegheze oile, fiindde notorietate faptul ca, in raport de caracteristicile acestora, oileau nevoie de supraveghere.

Referitor la vinovatie, instanta va retine ca fiind indeplinita aceasta conditie, avand in vedere ca, in materie de raspundere civila delictuala este angajata raspunderea pentru culpa cea mai mica. Faptul caactiunilesi omisiunile au fost savarsite pentru a apara cultura de rapita,nu exonereaza pe parat de raspunderea civila si nu ii conferea legitimare sa actioneze in acest mod.

Cu privire la prejudiciu, paratul reclama pierderea a 6 oi sia unei capre, estimand prejudiciul la suma de 3.000 lei. A sustinut ca a gasit 3 piei de animale provenind de la oile sale si o oaie moarta.

Prin raspunsul la interogatoriu - intrebarea nr. 6 paratul a recunoscut ca a gasit o capra, iar la data de 7 ianuarie l-a intrebat pe X de oi, iar acesta i-a raspunsca nu a vazut din cauza cetii, dara trecut cu masina peste oi, iar cand s-a intors de la X a vazut una sau doua oi in fata SCX SRL.

Arata ca a sesizat politia dupa ce a vazut pieile de la3 oi, dupa ce au fost taiate, precum si dupa ce a constat ca o oaie era strivita.

Martorul audiatX X aaratat ca,in urma incidentului, paratului X X i-au disparut 4 oi si 2 capre, in timpce martorul X a invocat ca paratului ii lipseau 6 oi si 2 capre. Ulterior, paratula gasit 4-5 piei si crotaluri de inregistrare. Pieile au fost gasite la o distanta de aproximativ 4 km aproape de padure, peste deal.

Fata de aceste probe administrate relative la prejudiciu, se apreciaza caparatul a facut dovada faptului ca,a suferit un prejudiciu constand in pierderea a 6 oi (animale). Asa cum s-a retinut, prin raspunsul la interogatoriu luat paratului rezulta ca,capra a fost recuperata. In ceea ce priveste cuantumul prejudiciului, singura proba administratain acest sens este declaratia martorului X, din care rezulta ca, pretul unei oi este de 4 milioane. Paratul X X nu a facut dovada contrara.

Prin urmare, instanta va retineca paratul a suferit un prejudiciuin cuantum de 3.600 lei.

In ceea ce priveste legatura de cauzalitate,instanta apreciaza indeplinita si aceasta conditie din ansamblul materialului probator. Astfel,rezulta din probe caparatul X X a lovitturma de oi, determinand moartea uneia, si ca,oile paratului au fost lasate nesupravegheate, ceea ce a determinat pierderea altora.

Pentru aceste motive, instanta apreciaza ca se impunea admiterea cererii reconventionale, si avand in vedere ca prin cererea reconventionala, paratul a solicitat suma de 3.000 lei, in temeiul principului disponibilitatii, instanta vaobliga paratul X X sa plateasca paratului X X suma de 3.000 lei reprezentand contravaloarea oilor pierdute.

Asupra cheltuielilor de judecata

Reclamanta SC X SRLa efectuat cheltuieli de judecata in cuantum total de3.410,55 lei reprezentand:

- 1.055 ( 450 lei+606 lei) lei reprezentand taxa judiciara de timbru;

- 1.855,55 lei reprezentand onorariu expert;

- 500 lei reprezentand onorariu avocat, conform chitanteinr. 0000639 din data de 12.11.2014;

Suma de 300 lei nu va fi luata in considerare pentru cererea de redeschiderea judecatii avand in vedere ca reclamanta se afla in culpa procesuala.

Paratul X X a efectuat cheltuieli de judecata in cuantum de 215 lei reprezentand taxa judiciara de timbru.

Fata de solutia la care a ajuns instanta in urma deliberarii, avand in vedere dispozitiile art. 453 C.pr.civ. care prevad ca partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata, instanta urmeaza sa admita cererile celor doua privind acordarea cheltuielilor de judecata. Compensand cheltuieli de judecata, urmeaza saoblige paratul X Xla plata sumei de 3.195,55 lei reprezentand cheltuieli de judecata.

9

Domenii speta