Apel declarat de procuror pe latura civila. Principiul disponibilităţii

Domeniu:

Procedură penală: cale de atac (Apel declarat de procuror pe latura civila. Principiul disponibilităţii).

În condiţiile în care părţile civile cărora li s-a respins acţiunea civilă de către prima instanţă nu au înţeles să formuleze apel în cauză, apelul procurorului sub acest aspect echivalează cu exercitarea acţiunii civile, de către procuror, din oficiu, în calea de atac.

Or, dacă la judecata în primă instanţă procurorul nu putea exercita acţiunea civilă din oficiu, în numele părţilor civile, cu atât mai puţin acesta poate declara apel sub acest aspect. Incidenţa dispoziţiilor art. 409 alin.1 lit. a C.p.p., potrivit cărora procurorul poate face apel referitor şi la latura civilă este condiţionată de respectarea principiului disponibilităţii, iar în speţă singura concluzie la care se poate ajunge este că prin neexercitarea apelului împotriva hotărârii prin care i-a fost respinsă acţiunea civilă partea civilă a renunţat la pretenţiile sale.

(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI, SECŢIA A II-A PENALĂ, DECIZIA Nr. 876/A din data de 10.06.2015, Dosar nr. 5664/94/2014 )

Prin sentinţa penală nr.55 din 26.02.2015, pronunţată de Judecătoria Buftea, în temeiul art. 90 alin. 1 lit. b din Legea nr. 84/1998 cu aplicarea art. 5 C.p. şi art. 63 alin 3 teza a II-a din Codul penal 1969 a fost condamnat inculpatul A.W., la pedeapsa amenzii de 30.000 lei pentru săvârşirea infracţiunii de punere în circulaţie a unui produs purtând o marca identică sau similară cu o marca înregistrată pentru produse identice ori similare.

I s-au pus în vedere inculpatului prevederile art. 63 ind. 1 din Codul penal 1969 privitoare la înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii.

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. f din Codul penal de la 1969 s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul A.W. a articolelor vestimentare contrafăcute ridicate de la acesta si indisponibilizate la DRAOV Bucureşti.

În baza art. 19 şi art. 397 C.p.p. rap la art. 1349 şi art. 1357 C.civ. au fost respinse acţiunile civile formulate de părţile civile P SE prin reprezentant convenţional SCA T&T, SC L SA prin reprezentant convenţional SCA T&T, TO H LICENSING LLC prin reprezentant convenţional SCA T&T, DSQUARED2 TM LTD prin reprezentant convenţional SC R&R SRL, N INTERNATIONAL LTD prin reprezentant convenţional SCA R  ŞI ASOCIAŢII, A G prin reprezentant convenţional SC FH&P SRL, A I MA BV prin reprezentant convenţional SC F&P SRL, ca neîntemeiate.

În temeiul art. 274 al. 1 Noul C. pr. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Prima instanţă a reţinut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea nr. 2088/P/2013 din data de 17.06.2014 a fost trimis în judecată inculpatul A.W., în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de punere in circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marca înregistrată, pentru produse identice ori similare, prevăzută de art. 90 alin.1 lit. b din Legea nr.84/1998 rep., cu aplic. art. 5 n.c.p.

În fapt s-a reţinut că la data de 15.03.2013, lucrători de poliţie din cadrul I.P.J. Ilfov - S.I.F., aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu pe raza loc. Voluntari, jud. Ilfov, şi inspectori D.R.A.O.V.B. au identificat în oraşul Voluntari, şoseaua Afumaţi nr. , judeţul Ilfov, în depozitul nr. , şi au ridicat în vederea continuării cercetărilor un număr de 1.730 articole vestimentare inscripţionate cu Nike, 5.490 articole vestimentare inscripţionate cu Adidas, 550 articole vestimentare inscripţionate cu Puma, 470 articole vestimentare inscripţionate cu Lacoste, 350 articole vestimentare inscripţionate cu Dsquared, 30 articole vestimentare inscripţionate cu Tommy Hilfinger, 90 articole vestimentare inscripţionate cu Armani Jeans şi 30 articole vestimentare inscripţionate cu Polo, toate susceptibile de a fi contrafăcute, bunuri care au fost ridicate şi predate la Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Bucureşti prin adeverinţele de reţinere a bunurilor nr. 12/B-14/B, seria ANV nr. 0012-14 din 16.03.2013, în vederea continuării cercetărilor.

Cu ocazia cercetărilor efectuate, a rezultat că depozitul 55 din oraşul V., Bd. V. (fostă şoseaua A.) nr.88, judeţul I. era închiriat de SC V STIL SRL - CUI 24080384, iar de închirierea acestuia s-a ocupat administratorul societăţii S.S..

Fiind audiată în calitate de martor, S.S., administrator al SC V STIL SRL, a declarat că produsele identificate şi ridicate în data de 15.03.2013, aparţineau lui A.W., prezentând în acest sens contractul de comodat nr. 1 din 31.08.2012 încheiat între SC V STIL SRL şi AWL, având ca obiect depozitul 55 din oraşul V., bld. V. (fostă şoseaua Afumaţi) nr.88, judeţul Ilfov.

Fiind audiat, inc. A.W. a declarat că produsele identificate şi ridicate în data de 15.03.2013 de lucrători de poliţie din cadrul I.P.J. Ilfov - S.I.F. din depozitul , oraşul V., bld. V. (fostă şoseaua A.) nr. 88, judeţul I., îi aparţin şi le-a depozitat în baza contractului de comodat nr. 1 din 31.08.2012 încheiat între el şi SC VL STIL SRL. Totodată, inculpatul a prezentat facturile de achiziţie nr. 0034554 din 15.07.2012 eliberată de SC CCOMPLET TRAING SRL, nr. 0777701 din 22.07.2012 eliberată de SC F.N.B. TOTAL I SRL, nr. 0126047 din 05.08.2012 eliberată de SC I DO CT SRL, nr. 2134201 din 19.08.2012 eliberată de SC 2M TT SRL, nr. 0558566 din 30.08.2012 eliberată de SC D C D SRL şi nr. 0034562 din 02.09.2012 eliberată de SC  CO COMPLET TRAING SRL ca documente de provenienţă pentru aceste mărfuri. De asemenea, a declarat că mărfurile în cauză le-a cumpărat din complexul comercial AT din sectorul 4, Bucureşti şi au fost transportate de Ţ.C., persoană care l-a ajutat să găsească depozitul 55 şi să depoziteze marfa.

Fiind audiat în calitate de martor, Ţ.C. a declarat că produsele identificate şi ridicate în data de 15.03.2013, de lucrători de poliţie din cadrul I.P.J. Ilfov - S.I.F., din depozitul , situat în Voluntari, bld. Voluntari (fostă şoseaua Afumaţi) nr., judeţul Ilfov, îi aparţineau lui A.W., depozitul fiind închiriat de acesta din urmă de la S.S..

Prin adresele nr. 3643, 3641 şi 3644/13.06.2013 ale SCA T 85 T în calitate de reprezentant al titularilor mărcilor „T H”, „PA", şi „LE", a comunicat că produsele identificate la SC VE SL SRL, inscripţionate cu însemnele acestor mărci, sunt contrafăcute şi că titularii mărcilor se constituie parte civilă cu suma totală de 90.000 euro.

Prin adresa nr. 368/05.08.2013 a SC Ra & R SRL, în calitate de reprezentant al titularului mărcii „DD", a comunicat că produsele identificate la SC VL STIL SRL, inscripţionate cu însemnele acestei mărci, sunt contrafăcute şi că titularii mărcii se constituie parte civilă cu suma totală de 632.050 lei.

Prin adresa nr. 677/23.10.2013 a SCA RDsi ASOCIAŢII, în calitate de reprezentant al titularului mărcii „NIKE", a comunicat că produsele identificate la SC VEDOSEL STIL SRL, inscripţionate cu însemnele acestei mărci, sunt contrafăcute şi că titularul mărci se constituie parte civilă cu suma totală de 460.000 lei.

Prin adresa cu nr. 755/29.07.2013 a SC F & PS SRL, în calitate de reprezentant al titularului mărcii „ADIDAS", a comunicat că produsele identificate SC VL STIL SRL, inscripţionate cu însemnele acesteia mărci, sunt contra făcute şi că titularul mărcii se constituie parte civilă cu suma totală de 77.025 euro.

Prin rezoluţia organelor de poliţie din data de 26.02.2014, s-a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de punere în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare şi care îl prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prev. de art. 90 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 84/1998 rep.

Prin ordonanţa emisă la data de 21.05.2014 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, în cauză s-a dispus: schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a început urmărirea penală din infracţiunea de punere în circulaţie, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată, pentru produse identice sau similare, prev. de art. 90 alin. 1 lit.b din Legea nr.84/1998 rep., în infracţiunea de punere în circulaţie, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată, pentru produse identice sau similare, prev. de art. 90 alin. 1 lit.b din Legea nr. 84/1998 Rep., cu aplic art. 5 din N.C.P.; - efectuarea urmăririi penale în continuare faţă de A.W., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de punere în circulaţie, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată, pentru produse identice sau similare, prev. de art. 90 alin. 1 lit.b din Legea nr.84/1998 Rep., cu aplic art. 5 din C.P.; - punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de A.W., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de punere în circulaţie, a unui produs purtând o marcă identică au similară cu o marcă înregistrată, pentru produse identice sau similare, prev. de art. 90 alin. 1 lit.b din Legea nr.84/1998 Rep., cu aplic art. 5 din N.C.P.

Inculpatului i-au fost aduse la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile prev. de art. 13, art. 108, art. 209 alin. 17 şi art. 210 alin. 1 şi 2 C.pr.pen., întocmindu-se procesul-verbal din data de 26.05.2014.

Cu ocazia audierii în calitate de inculpat, A.W. a menţionat în conţinutul declaraţiei sale faptul că îşi menţine declaraţiile date anterior în cauză, în sensul că bunurile găsite de către organele de poliţie îi aparţin.

Situaţia de fapt mai sus menţionată se susţine cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la faţa locului, adrese reprezentanţi titulari mărci, declaraţie inculpat, declaraţii martori, planşe fotografice, procese-verbale încheiate de către organele de poliţie, adeverinţe de reţinere a bunurilor, fişă cazier judiciar.

Prin încheierea de cameră preliminară din data de 24.07.2014 în dosarul sus menţionat, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 2088/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea privind pe inculpatul A.W., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de punere in circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marca înregistrată, pentru produse identice ori similare, prevăzută de art. 90 alin.1 lit. b din Legea 84/1998 rep., cu aplic. art. 5 C.p., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

Sub aspectul laturii civile, la data de 09.10.2015 compania PU SE a depus cerere de constituire parte civilă cu suma de 25.000 euro reprezentând daune materiale şi 25.000 euro, reprezentând daune morale.

La solicitarea instanţei a fost comunicată fişa de cazier judiciar a inculpatului A.W..

Inculpatul deşi a fost legal citat nu s-a prezentat la niciunul din termenele de judecata acordate de instanţă.

Examinând ansamblul materialului probator administrat în cauză, prima instanţă reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 15.03.2013, lucrători de poliţie din cadrul I.P.J. Ilfov - S.I.F., aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu pe raza loc. Voluntari, jud. Ilfov, şi inspectori D.R.A.O.V.B. au identificat în oraşul Voluntari, şoseaua Afumaţi nr., judeţul Ilfov, în depozitul nr.  şi ridicat in vederea continuării cercetărilor un număr de 1.730 articole vestimentare inscripţionate cu Nike, 5.490 articole vestimentare inscripţionate cu Adidas, 550 articole vestimentare inscripţionate cu Puma, 470 articole vestimentare inscripţionate cu Lacoste, 350 articole vestimentare inscripţionate cu Dsquared, 30 articole vestimentare inscripţionate cu Tommy Hilfinger, 90 articole vestimentare inscripţionate cu Armani Jeans şi 30 articole vestimentare inscripţionate cu Polo, toate susceptibile de a fi contrafăcute, bunuri care au fost ridicate şi predate la Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Bucureşti prin adeverinţele de reţinere a bunurilor nr. 12/B-14/B, seria ANV nr. 0000012-14 din 16.03.2013, in vederea continuării cercetărilor.

Cu ocazia cercetărilor efectuate, a rezultat că depozitul 55 din oraşul Voluntari, Bd. Voluntari (fostă şoseaua Afumaţi) nr., judeţul Ilfov era închiriat de SC V STIL SRL - CUI 24, iar de închirierea acestuia s-a ocupat administratorul societăţii S.S., cetăţean român, posesoare a CI seria KT nr. 342909, CNP

Fiind audiată în calitate de martor, S.S., administrator al SC V STIL SRL, a declarat că produsele identificate şi ridicate în data de 15.03.2013, aparţineau lui A W, prezentând în acest sens contractul de comodat nr. 1 din 31.08.2012 încheiat între SC V STIL SRL şi AA WAEL, având ca obiect depozitul 55 din oraşul Voluntari, bld. Voluntari (fostă şoseaua Afumaţi) nr., judeţul Ilfov.

Fiind audiat, inc. A.W. a declarat că produsele identificate şi ridicate în lata de 15.03.2013 de lucrători de poliţie din cadrul I.P.J. Ilfov - S.I.F. din depozitul 55, oraşul Voluntari, bld. Voluntari (fostă şoseaua Afumaţi) nr., judeţul Ilfov, îi aparţin şi le-a depozitat în baza contractului de comodat nr. 1 din 31.08.2012 încheiat între el şi SC VL L SRL. Totodată, inculpatul a prezentat facturile de achiziţie nr. 0034554 din 15.07.2012 eliberată de SC CCOMPLET TRAING SRL, nr. 0777701 din 22.07.2012 eliberată de SC F.N.B. T INVEST SRL, nr. 0126047 din 05.08.2012 eliberată de SC I DO T SRL, nr. 2134201 din 19.08.2012 eliberată de SC 2M  SRL, nr. 0558566 din 30.08.2012 eliberată de SC COM DESING SRL şi nr. 0034562 din 02.09.2012, eliberată de SC TRAING SRL ca documente  de provenienţă pentru aceste mărfuri.

De asemenea, a mai declarat că mărfurile în cauză le-a cumpărat din complexul comercial AU din sectorul 4, Bucureşti şi au fost transportate de Ţ.C., persoană care l-a ajutat să găsească depozitul 55 şi să depoziteze marfa.

Fiind audiat în calitate de martor, Ţ.C. a declarat că produsele identificate şi ridicate în data de 15.03.2013, de lucrători de poliţie din cadrul I.P.J. Ilfov - S.I.F., din depozitul 5 situat în Voluntari, bld. Voluntari (fostă şoseaua Afumaţi) nr., judeţul Ilfov, îi aparţineau lui A.W., depozitul fiind închiriat de acesta din urmă de la S.S..

Prin adresele nr. 3643, 3641 şi 3644/13.06.2013 ale SCA T 85 T în calitate de reprezentant al titularilor mărcilor „TH", „P", şi „L", a comunicat că produsele identificate la SC VL STIL SRL inscripţionate cu însemnele acestor mărci, sunt contrafăcute şi că titularii mărcilor se constituie parte civilă cu suma totală de 90.000 euro.

Prin adresa nr. 368/05.08.2013 a SC R & Ra SRL, în calitate de reprezentant al titularului mărcii „DSQUARED", a comunicat că produsele identificate la SC VEDOSEL STIL SRL, inscripţionate cu însemnele acestei mărci, sunt contrafăcute şi că titularii mărcii se constituie parte civilă cu suma totală de 632.050 lei.

Prin adresa nr. 677/23.10.2013 a SCA R D şi ASOCIAŢII, în calitate de reprezentant al titularului mărcii „NIKE", a comunicat că produsele identificate la SC VSTIL SRL, inscripţionate cu însemnele acestei mărci, sunt contrafăcute şi că titularul mărci se constituie parte civilă cu suma totală de 460.000 lei.

Prin adresa cu nr. 755/29.07.2013 a SC F & PS SRL, în calitate de reprezentant al titularului mărcii „ADIDAS", a comunicat că produsele identificate SC VL STIL SRL, inscripţionate cu însemnele acesteia mărci, sunt contra făcute şi că titularul mărcii se constituie parte civilă cu suma totală de 77.025 euro.

Cu ocazia audierii în calitate de inculpat, A.W. a menţionat în conţinutul declaraţiei sale faptul că îşi menţine declaraţiile date anterior în cauză, în sensul că bunurile găsite de către organele de poliţie îi aparţin.

Aşadar, atât timp cât niciuna din părţi nu a contestat probele administrate în cursul urmăririi penale, instanţa a apreciat că nu mai este cazul să le readministreze, apreciind ca fiind pe deplin dovedita fapta comisă de către inculpat.

În drept, fapta inculpatului A.W., constând în aceea că în data de 15.03.2013 a deţinut în vederea comercializării, în incinta depozitului nr 55 din oraşul Voluntari, Sos. Afumati, nr , judet Ilfov, mai multe articole vestimentare contrafăcute, respectiv un număr de 1.730 articole vestimentare inscripţionate cu Nike, 5.490 articole vestimentare inscripţionate cu Adidas, 550 articole vestimentare inscripţionate cu Puma, 470 articole vestimentare inscripţionate cu Lacoste, 350 articole vestimentare inscripţionate cu Dsquared, 30 articole vestimentare inscripţionate cu T.H., 90 articole vestimentare inscripţionate cu Armâni Jeans şi 30 articole vestimentare inscripţionate cu Polo, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de punere in circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marca înregistrată pentru produse identice ori similare, prevăzută de art. 90 alin 1 lit. b din Legea nr. 84/1998.

La aplicarea pedepsei, instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C.p., dispoziţiile părţii generale a Codului penal (condiţiile răspunderii penale, formele de vinovăţie), limitele de pedeapsă stabilite în partea specială a Codului penal, modul de săvârşire, circumstanţele personale ale inculpatului (din fişa de cazier judiciar a inculpatului rezultă că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale).

De asemenea, instanţa a avut în vedere şi faptul că inculpatul nu a fost prezent la judecarea cauzei, deşi a fost legal citat.

Instanţa a aplicat pedeapsa amenzii penale, având în vedere natura cauzei şi a bunurilor contrafăcute, respectiv obiecte de vestimentaţie. Totodată, pe parcursul urmăririi penale inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând fapta comisă.

Ca lege aplicabilă, având în vedere ca instanţa s-a orientat spre pedeapsa amenzii, a apreciat că legea mai favorabilă este legea veche, care prevede limite mai reduse.

Pentru aceste considerente, având în vedere cantitatea mare a bunurilor deţinute de inculpat, instanţa a stabilit inculpatului o pedeapsa cu amenda orientată spre maxim pentru infracţiunea pentru care a fost trimis în judecată, respectiv o pedeapsa cu amenda de 30.000 lei pentru săvârşirea infracţiunii de punere în circulaţie a unui produs purtând o marca identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice ori similare, apreciind că astfel va fi îndeplinit scopul pedepsei.

Instanţa a pus în vedere inculpatului prevederile art. 63 ind. 1 din Codul penal de la 1969 privitoare la înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii.

Având în vedere soluţia dispusă şi natura bunurilor deţinute de inculpat, în temeiul art. 118 alin 1 lit. f din Codul penal de la 1969 s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul A.W. a articolelor vestimentare contrafăcute ridicate de la acesta si indisponibilizate la DRAOV Bucureşti.

În ceea ce priveşte acţiunile civile formulate de părţile civile, instanţa a reţinut că parte civilă PUMA SE a solicitat şi în faza de judecată suma de 50000 euro cu titlu de despăgubiri, din care 25000 euro daune materiale şi 25000 euro daune morale.

Partea civilă nu a propus probe şi nici nu s-a prezentat în faţa instanţei prin reprezentant, de asemenea nearătând modul de calcul al sumei reprezentând daune materiale. În privinţa sumei reprezentând daune morale, instanţa a apreciat că fapta nu este susceptibilă de a cauza un prejudiciu moral în sensul legii penale, astfel că pretenţiile civile solicitate de aceasta parte civilă au fost respinse ca neîntemeiate.

Legat de pretenţiile civile formulate de celelalte părţi civile, instanţa a reţinut că s-au constituit părţi civile în cursul urmăririi penale, manifestând pasivitate în ceea ce priveşte faza de judecată, deşi au fost legal citate. Astfel, celelalte părţi civile nu au propus probe şi nu au arătat în niciun mod cum au calculat prejudiciul suferit.

Această împrejurare justifică pentru identitate de raţiune respingerea acţiunilor civile formulate de aceste părţi civile ca neîntemeiate.

Împotriva acestei hotărâri au formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea şi partea civilă COMPANIA , prin reprezentant convenţional SCA T&T.

Apelul Parchetului vizează nelegalitatea sentinţei sub aspectul cuantumului amenzii, întrucât au fost combinate legi succesive, creându-se o lex tertia, în loc să se aplice dispoziţiile noi în materie, prin aplicarea unei pedepse stabilite potrivit sistemului zilelor-amendă, potrivit art.61 alin.2 C. pen., în limitele speciale prev. de art.61 alin.4 C. pen., precum şi respingerea, în mod nejustificat, în baza art.129 şi art.397 C.p.p. raportat la art.1349 şi art.357 Cod civil, a acţiunilor civile formulate de părţile civile.

Partea civilă COMPANIA P SE, prin reprezentant legal, a solicitat admiterea apelului şi desfiinţarea, în parte, a hotărârii apelate, ca neîntemeiată sub aspectul laturii civile şi admiterea acţiunii civile şi menţinerea celorlalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate. Prejudiciul material a fost calculat avându-se în vedere valoarea medie a unui produs original purtând marca înregistrată. În ceea ce priveşte prejudiciul moral, nu există un algoritm matematic sau contabil pentru calcularea acestuia.

Examinând hotărârea apelată prin prisma motivelor de apel invocate cât şi din oficiu, conform art.417 alin. (2) C. proc. pen., Curtea constată că apelurile sunt fondate, pentru următoarele considerente:

Prima instanţă a reţinut în mod corect, pe baza evaluării probelor administrate în cauză, situaţia de fapt, Curtea însuşindu-şi în întregime motivarea sentinţei atacate, sub acest aspect, pe care nu o va relua, urmând a răspunde punctual motivelor de apel formulate.

Cu privire la pedeapsa stabilită pentru inculpat, prima instanţă a făcut o greşită aplicare a legii, combinând, într-adevăr, legea penală veche cu legea penală nouă.

Astfel, potrivit art. 90 alin.1 lit.b din Legea nr. 84/1998, infracţiunea de punerea în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice ori similare era sancţionată, anterior intrării în vigoare a Noului Cod penal, cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă de la 50.000 lei la 150.000 lei (limitele speciale ale amenzii din legea specială fiind independente de cele prevăzute de Codul penal).

În prezent, după intrarea în vigoare a Noului Codului penal, ca urmare a modificării art. 90 alin.1 lit.b din Legea nr. 84/1998 conform art. 66 şi art. 247 din Legea nr. 187/2012 (pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal), infracţiunea de punerea în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice ori similare se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. În măsura în care instanţa se orientează către pedeapsa amenzii devin incidente, aşadar, în ceea ce priveşte cuantumul acesteia, dispoziţiile art. 61 alin.1, 2 şi 4 lit.b) C.p., potrivit cărora:

„(2) Cuantumul amenzii se stabileşte prin sistemul zilelor-amendă. Suma corespunzătoare unei zile-amendă, cuprinsă între 10 lei şi 500 lei, se înmulţeşte cu numărul zilelor-amendă, (…). (…)

(4) Limitele speciale ale zilelor-amendă sunt cuprinse între: (…)

b) 120 şi 240 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii de cel mult doi ani.”

Prin urmare, limitele pedepsei amenzii sunt, potrivit legii noi, de la 1.200 lei la 120.000 lei.

În ceea ce priveşte criteriul aprecierii globale a legii penale mai favorabile, Curtea aminteşte că potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 265 din 6 mai 2014 (M. Of. nr. 372 din 20 mai 2014), dispoziţiile art. 5 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile.

În cauză, legea penală mai favorabilă este legea nouă, date fiind limitele reduse de pedeapsă, amenda urmând a fi stabilită potrivit dispoziţiilor Noului Cod penal, şi nu ale Codului penal de la 1969, după cum în mod greşit a procedat prima instanţă.

În acest sens, Curtea va stabili numărul zilelor-amendă spre minim - 150 zile-amendă - potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei, raportat la gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, evaluate după: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite şi starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită – inculpatul deţinând în vederea comercializării, în incinta unui depozit din oraşul Voluntari, judeţul Ilfov, mai multe articole vestimentare contrafăcute, respectiv 1.730 inscripţionate cu Nike, 5.490 inscripţionate cu Adidas, 550 inscripţionate cu Puma, 470 inscripţionate cu Lacoste, 350 inscripţionate cu Dsquared, 30 inscripţionate cu Tommy Hilfinger, 90 inscripţionate cu Armani Jeans şi 30 inscripţionate cu Polo –, natura şi gravitatea rezultatului produs – riscul creat pentru imaginea titularului de marcă şi riscul diminuării numărului de produse vândute ca urmare a punerii în circulaţie a celor contrafăcute; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit – obţinerea de foloase materiale, în dauna titularilor de marcă; faptul că inculpatul, în vârstă de 26 de ani, student la Universitatea Politehnică, nu este cunoscut cu antecedente penale, dar a negat comiterea faptei (respectiv că ar fi cunoscut că marfa nu este „originală”, în pofida modalităţii de achiziţie şi a faptului că nu a probat că ar fi avut drept de comercializare a produselor), dar care nu s-a mai prezentat în faţa instanţei de judecată (permisul de şedere în România expirându-i la data de 4.09.2014, potrivit datelor furnizate de autorităţi, inculpatul fiind din Tunisia).

Cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă va fi stabilit la suma de 200 lei, spre mediu, în absenţa informaţiilor privind situaţia materială a condamnatului şi obligaţiile legale pe care acesta le-ar avea faţă de persoanele aflate în întreţinerea sa (inculpatul nefiind căsătorit).

Sub aspectul laturii civile, Curtea consideră că sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale (faptă ilicită – infracţiunea de, punere în circulaţie, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare şi care îl prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate -, prejudiciu, legătură de cauzalitate între infracţiunea comisă de inculpat şi prejudiciul cauzat părţilor civile, precum şi vinovăţia inculpatului, care îmbracă forma intenţiei).

Considerăm că odată dovedită fapta de încălcare a dreptului la marcă, prin forţa lucrurilor, se asigură şi dovada prejudicierii titularului, pentru că orice încălcare a dreptului la marcă prin punerea în circulaţie de produse purtând o marcă identică cu o marcă înregistrată, pentru produse identice, este întotdeauna păgubitoare pentru titular.

A susţine contrariul înseamnă a admite că pot fi situaţii când o asemenea faptă poate produce beneficii titularului, ori nu îl afectează în niciun fel, ceea ce este absurd atâta vreme cât dovada încălcării dreptului la marcă a fost făcută. Dovada care trebuie făcută în plus şi în mod distinct în acest caz, este cea a întinderii prejudiciului, şi nu a existenţei sale.

Pentru determinarea cuantumului prejudiciului suferit de titularii mărcilor înregistrate instanţa trebuie să ia în calcul în primul rând consecinţele negative suferite de aceştia prin degradarea valorii mărcilor şi afectarea prestigiului titularilor ca urmare a faptului că inculpaţii au pus în circulaţie produse contrafăcute inferioare sub aspect calitativ şi ca design.

Prejudiciul rezultă din folosirea unor însemne identice cu mărcile înregistrate, ceea ce nu numai că le oferă persoanelor care le comercializează un profit nejustificat, dar în egală măsură, îi lipseşte pe titularii mărcilor de un câştig pe care l-ar fi avut în condiţiile în care nu ar fi avut loc faptele ilicite. Mai mult, renumele titularilor are de suferit ca urmare a activităţilor de punere în circulaţie de produse contrafăcute, consumatorii produselor purtând acea marcă fiind direcţionaţi în mod greşit spre alte produse, care nu corespund întotdeauna din punct de vedere calitativ cu produsele comercializate legitim. Între părţi nu există niciun fel de legătură care să le permită făptuitorilor să folosească mărcile înregistrate în orice mod, iar astfel de legături create în mintea consumatorilor aduc atingere reputaţiei titularilor de marcă.

Mai mult, folosirea unui însemn identic cu o marcă înregistrată, fără acordul titularului acesteia, îi creează celui din urmă prejudicii materiale şi morale însemnate, care urmează să fie recuperate de la persoanele responsabile de faptele ilicite săvârşite. Aceste prejudicii sunt cu atât mai mari cu cât prezenţa pe piaţă este mai importantă, fiind afectat beneficiul titularului mărcii, atât prin câştigurile nejustificate ale celui care săvârşeşte actele care aduc atingere mărcii, cât şi prin pierderile de imagine suferite în urma actelor ilicite.

Potrivit art. 14 din Ordonanţa de urgenţă nr. 100 din 14 iulie 2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, la cererea părţii vătămate, instanţa judecătorească competentă va ordona persoanei care cu intenţie a desfăşurat o activitate de contrafacere să plătească titularului dreptului încălcat daune-interese corespunzătoare prejudiciului pe care acesta l-a suferit, în mod real, ca urmare a încălcării săvârşite. La stabilirea daunelor-interese instanţa judecătorească va lua în considerare: a) toate aspectele corespunzătoare, cum ar fi consecinţele economice negative, în special, pierderea câştigului suferită de partea vătămată, beneficiile realizate în mod injust de către persoana care a încălcat un drept de proprietate industrială protejat şi, după caz, elemente, altele decât factorii economici, cum ar fi prejudiciul moral cauzat titularului dreptului încălcat; sau b) cu titlu de alternativă, atunci când este cazul, fixarea unei sume forfetare pentru daunele-interese, pe baza unor elemente cum ar fi cel puţin suma redevenţelor sau valoarea drepturilor care ar fi fost datorate, dacă persoana care a încălcat un drept de proprietate industrială protejat ar fi cerut autorizaţia de a utiliza dreptul de proprietate în cauză. Când persoana care a încălcat un drept de proprietate industrială protejat a desfăşurat o activitate de contrafacere, cu intenţie, instanţa judecătorească competentă poate să ordone acoperirea beneficiilor sau plata daunelor-interese susceptibile a fi prestabilite.

Rezultă că legiuitorul a prevăzut dificultatea evaluării unui astfel de prejudiciu, permiţând folosirea unor criterii indicate de titular, care să fie supuse cenzurii instanţei judecătoreşti.

Astfel fiind, Curtea apreciază că părţilor civile din asemenea cauze li se cuvine un prejudiciu material, corespunzător diminuării vânzărilor produselor originale, dar şi un prejudiciu moral, ca şi compensaţie pentru riscul punerii în circulaţie de produse contrafăcute, de confuzie şi de folosire abuzivă a unor drepturi intelectuale aparţinând titularilor, precum şi de depreciere/diluţie a mărcii, ce se repercutează asupra calităţii, încrederii şi nivelului vânzărilor pentru părţile civile, clientela fiind atrasă către produse de o calitate inferioară.

În cauză, renumele titularilor a avut de suferit ca urmare a activităţii inculpatului, creând pericolul ca pe viitor persoanele care consumă asemenea produse să le pună sub semnul îndoielii autenticitatea.

Curtea va estima daunele morale având ca referinţă valoarea celor materiale care s-ar fi produs dacă produsele ar fi fost valorificate, apreciind că stabilirea prejudiciului moral într-un cuantum egal cu cel material ce s-ar fi putut cauza este de natură a oferi părţilor civile o necesară satisfacţie, fără a duce la îmbogăţirea fără justă cauză a acestora, şi având totodată un efect descurajator pentru acţiunile de contrafacere de marcă.

Prin urmare, întrucât în cauză produsele au fost confiscate de autorităţi, Curtea consideră că părţile civile nu au suferit niciun prejudiciu material, mărfurile neajungând să fie valorificate şi, prin urmare, nici vânzările titularilor de marcă nediminuându-se, în mod corespunzător. Părţile civile au suferit doar un prejudiciu moral, în cuantum egal cu cel al prejudiciului material pe care l-ar fi suferit dacă mărfurile ar fi fost puse în vânzare (calculat în funcţie de preţul de vânzare al mărfurilor originale).

În ceea ce priveşte posibilitatea de acordare a despăgubirilor cuvenite părţilor civile care nu au formulat apel în cauză, ca urmare a admiterii apelului Parchetului, sub acest aspect, Curtea reţine că acţiunea civilă, chiar alăturată celei penale, este guvernată de principiul disponibilităţii.

Prin excepţie, dispoziţiile procesual penale (art. 19 alin.3 C.p.p.) permit exercitarea acţiunii civile de către procuror când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, ceea ce nu este cazul în speţă.

În condiţiile în care părţile civile cărora li s-a respins acţiunea civilă de către prima instanţă nu au înţeles să formuleze apel în cauză, Curtea apreciază că apelul procurorului sub acest aspect echivalează cu exercitarea acţiunii civile, de către procuror, din oficiu, în calea de atac. Or, dacă la judecata în primă instanţă procurorul nu putea exercita acţiunea civilă din oficiu, în numele părţilor civile, cu atât mai puţin acesta poate declara apel sub acest aspect. Incidenţa dispoziţiilor art. 409 alin.1 lit.a) C.p.p., potrivit cărora procurorul poate face apel referitor şi la latura civilă este condiţionată de respectarea principiului disponibilităţii, iar în speţă singura concluzie la care se poate ajunge este că prin neexercitarea apelului împotriva hotărârii prin care i-a fost respinsă acţiunea civilă partea civilă a renunţat la pretenţiile sale.

Astfel fiind, deşi, spre deosebire de prima instanţă, Curtea apreciază că toate părţile civile – titulare de marcă erau îndreptăţite la daune morale, nu va acorda aceste despăgubiri decât părţii civile care a declarat apel în cauză - COMPANIA P SE, obligându-l pe inculpatul A.W. la plata sumei de 25.000 Euro daune morale către aceasta.

Aşa fiind, Curtea în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C.p.p. va admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea şi de partea civilă COMPANIA P SE, prin reprezentant convenţional SCA T&T, împotriva sentinţei penale nr. 55 din data de 26.02.2015, pronunţată de Judecătoria Buftea.

Va desfiinţa, în parte, sentinţa penală nr. 55 din data de 26.02.2015, pronunţată de Judecătoria Buftea şi rejudecând:

În temeiul art. 90 alin 1 lit. b din Legea nr. 84/1998 cu aplicarea art. 5 C.p. şi art. 61 alin.1-3 şi 4 lit.b C.p. va condamna pe inculpatul A.W. la pedeapsa amenzii de 30.000 lei pentru săvârşirea infracţiunii de punere în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice ori similare.

Se vor pune în vedere inculpatului prevederile art. 63 C.p. privind înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii.

Va fi obligat inculpatul A.W. la plata sumei de 25.000 Euro daune morale către partea civilă COMPANIA P SE.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale nr. 55 din data de 26.02.2015, pronunţată de Judecătoria Buftea.

În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.

Domenii speta

Spete similare