Contopire pedepse de infracţiuni

Sentinţă penală 146/P/2015 din 29.09.2015


Conţinut speţa:

Cererea condamnatului, formulată în condiţiile art 585 Cod de procedură penală, vizează modificări de pedepse, ca urmare concursului de infracţiuni.

Prin urmare în speţă urmează a se face aplicarea regulilor privind concursul de infracţiuni şi a recidivei, în ipoteza în care se reţine existenţa recidivei.

De asemenea, dată fiind succesiuni în timp a două legi penale, de la momentul comiterii faptelor şi până la judecarea lor, se aplică principiul legii mai favorabile.

Aplicarea regulilor concursului şi a recidivei urmează a se face cu privire la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată condamnatului prin Sentinţa penală nr 8 Vr 526/99 a Tribunalului pentru cauze penale Graz, 6 luni închisoare aplicată condamnatului prin Sentinţa penală nr 11 Hv 1087/01s din 28 noiembrie 2002 a Tribunalului pentru cauze penale Graz, recunoscute prin Sentinţa penală nr 57/PI/2015 a Curţii de Apel Oradea, pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr 60/2009 a Tribunalului Hunedoara modificată prin Decizia nr 4064 a înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie.

Instanţa a recunoscut ca sub aspectul regulilor privind concursul de infracţiuni şi recidiva legea mai favorabilă este legea veche respectiv codul penal din 1969.

Regulile de contopire a pedepselor în cazul concursului de infracţiuni potrivit art 34 alin 1 lit b Cod penal, stabilesc că, atunci când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de până la 5 ani.

In considerarea acestei prevederi instanţa va contopi pedepsele de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată condamnatului prin Sentinţa penală nr 8 Vr 526/99 a Tribunalului pentru cauze penale Graz, 6 luni închisoare aplicată condamnatului prin Sentinţa penală nr 11 Hv 1087/01s din 28 noiembrie 2002 a Tribunalului pentru cauze penale Graz, recunoscute prin Sentinţa penală nr 57/PI/2015 a Curţii de Apel Oradea, stabilind în sarcina condamnatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 6 luni închisoare, fără adăugarea vreunui spor.

Dosar nr………

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BIHOR

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ Nr.146/P/2015

Şedinţa publică de la 29 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREŞEDINTE …Grefier …..

Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror MC din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe contestatorul JG, având ca obiect cerere de contopire a executării pedepselor (alte modificări de pedepse) (art.449 C.p.p.)

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele de mai sus, după care:

Se constată că fondul cauzei a fost dezbătut la data de ….. 2015 când părţile prezent au formulat concluzii care au fost consemnate în încheierea din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre şi când s-a amânat pronunţarea cauzei pentru data de …..2015 şi …….2015 –zi în care s-a pronunţat prezenta hotărâre.

TRIBUNALUL

DELIBERÂND

 Constată că,  prin cererea înregistrată la această instanţă la data de …...2013, condamnatul JG, încarcerat în Penitenciarul Oradea, în executarea pedepsei cu închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. …/2009 al Tribunalului Hunedoara, a solicitat contopirea acestei pedepse cu pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare, aplicată de către Tribunalul Regional din Graz Austria prin sentinţa penală nr. 8VR 526/1999, iar pe cale incidentală sa se recunoască această din urma hotărâre, să se dispună deducerea perioadei executate în Austria.

În drept, au fost invocate prevederile art. 1 alin. 1 lit. d, art. 13 şi 133 din Legea nr. 302/2004 şi 449 alin. 2 teza II Cod de procedură penală 1968.

Tribunalului pronunţându-se asupra cererii formulate de către condamnat, a dispus respingerea cererii ca inadmisibilă. 

În motivarea acestei soluţii tribunalul a reţinut că, la data formulării cererii condamnatului, textele legale incidente erau art. 449 Cod de procedură penală din 1968 şi art. 134 din Legea nr. 302/2004 republicată.

Dacă dispoziţiile procesual penale au rămas aproape identice regăsindu-se în art. 585 Cod de procedură penală, reglementarea cooperării judiciare internaţionale în materie penala a suferit modificări substanţiale începând cu data de 26.12.2013, modificări aduse prin Legea 300/2013.

Anterior acestor modificări, Legea nr. 302/2004, prevedea trei modalităţi de recunoaştere a unei hotărâri penale străine respectiv: la cererea statului străin – art. 132, în cadrul unei proceduri speciale de recunoaştere pe cale principală, la cererea condamnatului sau a procurorului – art. 133 şi în cadrul unui proces penal în curs pe cale incidentală – art. 134.

Referitor la această din urmă modalitate de recunoaştere a unei hotărâri străine, ICCJ a reţinut prin încheierea nr. 1402/22.10.2012 că  în conformitate cu dispoziţiile art. 134 din Legea nr. 302/2004 şi cu Decizia nr. 9 din 15 noiembrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în recurs în interesul legii, recunoaşterea unei hotărâri penale străine se poate face pe cale incidentală, de către instanţa sesizată cu o cerere de modificare a pedepsei, formulată în temeiul art. 449 alin. (1) lit. a) Cod de procedură penală.

În prezent, textul Legii nr. 302/2004 în vigoare începând cu data de 26.12.2014, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 300/2013, prin care s-a transpus Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană, nu mai prevede procedura recunoaşterii pe cale incidentală a unei hotărâri penale prin care s-au aplicat pedepse sau măsuri privative de libertate de către un stat al Uniunii Europene.

Dispoziţiile legale incidente sunt cuprinse în Titlul VI - Dispoziţii privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008,  Capitolul II - Punerea în executare pe teritoriul României a pedepselor sau măsurilor privative de libertate aplicate de instanţele altor state membre ale Uniunii Europene, Secţiunea a 3-a Recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate în alte state membre ale Uniunii Europene, în cazul în care persoana condamnată se află în România, ce stipulează o procedura speciala în cadrul căreia sesizarea instanţei revine procurorului de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel competenta, după ce în prealabil, Ministerul Justiţiei a verificat prin direcţia de specialitate transmiterea obligatorie a hotărârii judecătoreşti şi a certificatului prevăzut în Anexa 5.

Legiuitorul a menţinut posibilitatea recunoaşterii unei hotărâri străine pe cale incidentală, dar în alte materii decât cea a hotărârilor penale pronunţate de către statele membre ale UE respectiv recunoaşterea hotărârilor străine pronunţate de către state terţe.

Cererea de contopire a fost respinsă ca fiind lipsită de obiect.

Împotriva acestei soluţii a formulat contestaţie condamnatul J G,

Soluţionând contestaţia Curtea de Apel Oradea a admis-o dispunând  prin Decizia penală nr 112/C/2014, desfiinţarea în totalitate a hotărârii tribunalului şi rejudecarea cauzei de către tribunal, a cauzei cu luarea în considerare a considerentelor deciziei Curţii de Apel.

În motivarea soluţiei Curtea de Apel a reţinut că este nefondată soluţia instanţei de fond, textul art. 140/1 din Legea 302/2004 permiţând  recunoaşterea pe cale incidentala a hotărârii judecătoreşti pronunţată de instanţa din Austria.

Articolul 140/1 din Legea 302/2004 reglementează procedura de recunoaştere a hotărârilor judecătoreşti străine, in vederea producerii de alte efecte decât cel al executării in regim de detenţie a pedepsei, precum si a altor acte judiciare emise de autorităţile străine.

Curtea de apel a apreciat că, în speţă, sunt aplicabile prevederile art 140/1 din Legea 302/2004 întrucât condamnatul JG prin recunoaşterea hotărârii pronunţată de statul austriac urmăreşte producerea de alte efecte - constatarea concursului de infracţiuni sau al recidivei in ceea ce priveşte faptele pentru care a fost condamnat prin cele doua hotărâri judecătoreşti a căror contopire a solicitat-o iar alin. 2 prevede că recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine, in vederea producerii de alte efecte decât cel al executării in regim de detenţie a pedepsei se face si pe cale incidentala, in cadrul unui proces penal in curs.

De altă parte a reţinut că, în prezent, Legea 302/2004 permite recunoaşterea pe cale incidentală a unei hotărâri penale străine de condamnare in cadrul procedurii de executare a unui mandat european de arestare tocmai in vederea executării pedepsei cu închisoarea aplicate de statul emitent conform art. 98 alineat 2 litera c si alin 3 din Legea 302/2004.

Ulterior Curtea de Apel Oradea sesizată pe cale principală cu recunoaşterea hotărârii străine s-a pronunţat în dosarul nr …./35/2015 prin Sentinţa penală nr …/P1/2015, în sensul recunoaşterii sentinţei penale nr. 8 Vr 526/99 a Tribunalului pentru cauze penale Graz, prin care persoana condamnatul J G a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare în regim privativ de libertate şi  sentinţa penală nr. 11 Hv 1087/01s din 28 noiembrie 2002 a Tribunalului pentru cauze penale Graz, prin care persoana condamnată … a fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni închisoare în regim privativ de libertate, în vederea executării acestor pedepse în România.

S-a dedus din pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare, perioada executată de 508 zile, de la 2 ianuarie 2003 până la 19 mai 2004 şi din pedeapsa de 6 luni închisoare perioada executată de 76 zile, din 18 noiembrie 2000 până în 1 februarie 2001.

Deliberând asupra rejudecării cererii, după desfiinţare cu trimitere spre rejudecare instanţa reţine următoarele:

Cererea condamnatului, formulată în condiţiile art 585 Cod de procedură penală, vizează modificări de pedepse, ca urmare concursului de infracţiuni.

Prin urmare în speţă urmează a se face aplicarea regulilor privind concursul de infracţiuni şi a recidivei, în ipoteza în care se reţine existenţa recidivei.

De asemenea, dată fiind succesiuni în timp a două legi penale, de la momentul comiterii faptelor şi până la judecarea lor, se aplică principiul legii mai favorabile.

Aplicarea regulilor concursului şi a recidivei urmează a se face cu privire la  pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată condamnatului prin Sentinţa penală nr 8 Vr 526/99 a Tribunalului pentru cauze penale Graz, 6 luni închisoare aplicată condamnatului prin Sentinţa penală nr 11 Hv 1087/01s din 28 noiembrie 2002 a Tribunalului pentru cauze penale Graz, recunoscute prin Sentinţa penală nr 57/PI/2015 a Curţii de Apel Oradea, pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr 60/2009 a Tribunalului Hunedoara modificată prin Decizia nr 4064 a Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie.

Sub aspectul regulilor privind concursul de infracţiuni şi recidiva legea mai favorabilă este legea veche respectiv codul penal din 1969.

Regulile de contopire a pedepselor în cazul concursului de infracţiuni potrivit art 34 alin 1 lit b Cod penal, stabilesc că, atunci când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de până la 5 ani.

În considerarea acestei prevederi instanţa va contopi pedepsele de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată condamnatului prin Sentinţa penală nr 8 Vr 526/99 a Tribunalului pentru cauze penale Graz, 6 luni închisoare aplicată condamnatului prin Sentinţa penală nr 11 Hv 1087/01s din 28 noiembrie 2002 a Tribunalului pentru cauze penale Graz, recunoscute prin Sentinţa penală nr 57/PI/2015 a Curţii de Apel Oradea, stabilind în sarcina condamnatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 6 luni închisoare, fără adăugarea vreunui spor.

 Examinând conţinutul hotărârilor de mai sus,  succesiunea cronologică a faptelor pentru care s-au pronunţat condamnării, instanţa reţine că  pedeapsa rezultantă de mai sus constituie primul termen al recidivei faţă de pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr 60/2009 a Tribunalului Hunedoara modificată prin Decizia nr 4064 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Stabilirea pedepselor în caz de recidivă pentru persoanele fizice este reglementată de prevederile art 39 din vechiul Cod penal.

Potrivit art 39 alin 1 Cod penal în cazul recidivei prevăzute de art 37 alin 1 cod penal, pedeapsa stabilită pentru infracţiunea săvârşită ulterior şi pedeapsa aplicată pentru infracţiunea anterioară, se contopesc potrivit dispoziţiilor art 34 şi 35 Cod penal.

Prin urmare, în speţă, instanţa dând eficienţă prevederilor legale sus citate, va contopi pedeapsa de  2 ani şi 6 luni închisoare, aplicată de către instanţele din Austria şi recunoscută în România, cu pedeapsa de 5 ani şi 4 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr 127/2014 a Tribunalului Bihor modificată prin Decizia nr 83/CC/2014 Curţii de Apel Oradea, stabilind în sarcina condamnatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani şi 4 luni închisoare pe care o sporeşte la 6 ani închisoare astfel că, condamnatul are de executat o pedeapsă rezultată de 6 ani  închisoare în detenţie.

Din această pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare, urmează a se deduce întreaga perioadă în care condamnatul a fost privat de libertate, perioadă care rezultă din conţinutul pieselor de la dosar.

Aşa fiind în baza art 72 şi 73 Cod penal se va computa din pedeapsa de finală de 6 ani  închisoare,  636 zile executate: 56 zile în perioada 24.02.1999-20.04.1999,  504 zile în perioada 02.01.2003,-19.05.2004, 76 zile în perioada 18.11.2000-01.02.2001, precum şi perioada de la data încarcerării: 16.05.2013 până la zi.

Întrucât prin prezenta hotărâri s-au operat modificări în conţinutul unor pedepse puse în executare şi pentru care s-au emis mandate de executare, instanţa va dispune anularea acestor mandate, respectiv a mandatelor de executare a pedepsei nr 158 din 13.06.2014, 79 din 11.08.2015 şi emiterea unui nou mandat de executare potrivit dispoziţiilor prezentei hotărâri.

Potrivit art 274 alin 3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art 585 lin 1 lit a Cod de procedură penală, cu aplicarea art 5 Cod penal, admite cererea formulată de către condamnatul JG, cetăţean austriac, fiul lui F şi M, născut la …… în Graz-Austria, având CNP …., dom în loc D.., ., Jud H…, încarcerat în penitenciarul Oradea în executarea unei pedepse privative de liberate.

În baza art 34 alin 1 lit b Cod penal din 1969, contopeşte pedepsele de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată condamnatului prin Sentinţa penală nr 8 Vr 526/99 a Tribunalului pentru cauze penale Graz, 6 luni închisoare aplicată condamnatului prin Sentinţa penală nr 11 Hv 1087/01s din 28 noiembrie 2002 a Tribunalului pentru cauze penale Graz, recunoscute prin Sentinţa penală nr …/PI/2015 a Curţii de Apel Oradea, stabilind în sarcina condamnatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 6 luni fără adăugarea vreunui spor, astfel că condamnatul are de executat o pedeapsă rezultantă de:

-2 ani şi 6 luni închisoare

Reţine că pedeapsa rezultantă de mai sus constituie primul termen al recidivei faţă de pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr 60/2009 a Tribunalului Hunedoara modificată prin Decizia nr 4064 a Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie.

În baza art 39 alin 1 Cod penal cod penal din 1969 contopeşte pedeapsa de  2 ani şi 6 luni închisoare, aplicată de către instanţele din Austria şi recunoscută în România, cu pedeapsa de 5 ani şi 4 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr 127/2014 a Tribunalului Bihor modificată prin Decizia nr 83/CC/2014  Curţii de Apel Oradea, stabilind în sarcina condamnatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani şi 4 luni închisoare pe care o sporeşte la 6 ani astfel că condamnatul are de executa o pedeapsă rezultată de:

-6 ani  închisoare în detenţie

În baza art 72 şi 73 Cod penal compută din pedeapsa de finală de 6 ani  închisoare,  636 zile executate: 56 zile în perioada 24.02.1999-20.04.1999,  504 zile în perioada 02.01.2003,-19.05.2004, 76 zile în perioada 18.11.2000-01.02.2001, precum şi perioada de la data încarcerării: 16.05.2013 până la zi.

Dispune anularea mandatelor de executare a pedepsei nr 158 din 13.06.2014, 79 din 11.08.2015 şi emiterea unui nou mandat de executare potrivit dispoziţiilor prezentei hotărâri.

În baza art 274 alin 3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 29 septembrie 2015.

Preşedinte Grefier