Uzucapiune

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 399/310/2013,  reclamanţii O B PRIN PRIMAR şi C L B cu sediul în, judeţul, în contradictoriu cu R N A P R -  D S PRAHOVA, A P NB RA si M F P-A-D G.R A F PUB. P – cu sediul în . , pentru ca prin hotărârea ce va pronunţa să constate dreptul reclamantului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 780 mp. situat in zona , rezervor apa , pe baza uzucapiunii de lunga durata.

In motivele acţiunii sale, reclamantul învederează ca in anul 1942 au fost construite de Autoritatea Publica la acea vreme de apa pe acel teren in suprafaţa de 200 mp situata , zona , rezervor apa .

In vederea protejării acestor rezervoare a fost îngrădită o suprafaţa de teren de 780 mp ca si zona de protecţie cu un gard de lemn.

Pe aceasta suprafaţa de teren s-a practicat si o aducţiune de apa cu o conducta de aproximativ 2 m diametru, anterior construirii rezervoarelor încă din anul 1925.

La 18.02.2012 au fost publicata in M.O.F. nr. 128 Bis in cadrul inventarului bunurilor ce aparţin Oraşului Buşteni cele două rezervoare cu apă, cat si aducţiunea amplasata pe terenul in litigiu.

Interesul reclamantei a fost de a-si constata dreptul de proprietate asupra acestui teren rezida in existenta unui program de reabilitare a sistemului de alimentare cu apa si care presupune înlocuirea vechilor rezervoare cu unele noi si amplasarea lor pe terenul învecinat pentru care nu deţin titlu de proprietate si care este in folosinţa acestora de peste 60 de ani.

În dovedirea acţiunii a depus la dosarul cauzei mai multe înscrisuri constând în: plan de încadrare in zona, extras de carte funciara pentru informare, Încheierea nr. 52217 a OCPI Prahova,

În cauza s-a administrat proba cu Înscrisuri , proba cu martori, fiind audiat martorul Enoiu Constantin si proba cu expertiza specialitatea topografie – cadastru care a avut ca obiective, identificarea, măsurarea, schiţarea si evaluarea terenului in litigiu, sa se identifice in actele de proprietate ale cui figurează acest teren, daca este împrejmuit, cine plăteşte impozit pentru acest teren si pe numele cui este intabulat, fiind numit ca expert prin tragere la sorti, expertul Andreescu Florin Gabriel.

Actiunea a fost motivata in drept, în baza art. 148 Cod civil.

Intimaţii au formulat întâmpinare la filele 62- 66,78,79 din dosar prin care au solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiata privind constatarea uzucapiunii. 

Din actele si lucrările dosarului instanţa constata următoarele:

Prin cererea de chemare in judecata reclamanţii O B PRIN PRIMAR şi C L B au solicitat constatarea dreptului sau de proprietate prin uzucapiunea de lunga durata asupra unui teren iar suprafaţa de 780 mp care este inclus in zona de dezvoltare durabilă a Parcului Naţional Bucegi, conform HG 187/2011, zona in care sunt permise realizarea acestor categorii de investiţii, deţinut în calitate de locator de reclamant  de peste 60 de ani.

Asupra terenului de 780 mp  reclamantul O B PRIN PRIMAR şi C L B  pretind dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de lunga durata  - fata de disp. art. 1860 ,1890 din vechiul Cod civil.

In ceea ce priveşte dobândirea dreptului de proprietate - prevederile vechiului Cod civil - enumără modurile generale de dobândire prin art. 644 si 645 . Aceste dispoziţii sunt aplicabile in speţa de faţă in raport de disp. art. 6 din noul Cod civil si de altfel sunt reluate , in conţinutul lor, prin art. 557 alin. 1 din acelaşi cod.

Astfel , art.644 precizează că “proprietatea bunurilor se dobândeşte şi se transmite prin succesiune, prin legate, prin convenţie şi prin tradiţiune”. In privinţa succesiunii, ca mod de dobândire a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale, legiuitorul a omis să facă precizarea că este vorba de succesiunea legală, câtă vreme succesiunea testamentară este prevăzută ca un mod distinct de dobândire (legatele ).

Art.645 adaugă că “proprietatea se mai dobândeşte prin accesiune sau încorporaţiune, prin prescripţie, prin lege şi prin ocupaţiune”.

Rezultă aşadar că pot fi analizate ca moduri generale de dobândire a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale: 1. contractul (convenţia) translativă sau constitutivă de drepturi reale; 2. succesiunea legală; 3.succesiunea testamentară; 4. uzucapiunea (prescripţia achizitivă); 5. accesiunea; 6. posesia de bună credinţă a bunurilor mobile; 7. dobândirea fructelor de către posesorul de bună credinţă a bunului frugifer; 8. tradiţiunea; 9.ocupaţiunea. Analizate global, modurile de dobândire a dreptului de proprietate privesc toate acele mijloace reglementate de lege (acte şi fapte juridice), prin care se poate dobândi dreptul de proprietate, indiferent de forma sub care se prezintă.

Aceste moduri de dobândire a proprietăţii pot fi grupate după criterii variate, dintre care se reţin, ca fiind mai importante: întinderea dobândirii; momentul când operează transmisiunea, situaţia juridică a bunului şi caracterul transmisiunii.

1) Referitor la criteriul privind momentul când operează transmisiunea, se disting:  - moduri de dobândire între vii (inter – vivos) – si  moduri de dobândire pentru cauză de moarte (mortis causa).

Modurile de dobândire “inter – vivos” îşi produc efectul translativ de proprietate în timpul vieţii părţilor. Majoritatea modurilor de dobândire a dreptului de proprietate au acest caracter (contractele translative de proprietate, accesiunea, uzucapiunea, ocupaţiunea).

Modurile de dobândire “mortis causa” îşi produc efectul translativ de proprietate numai în momentul morţii proprietarului actual (succesiunea legală, succesiunea testamentară).

2) Cat priveşte criteriul referitor la situaţia juridică a bunului în momentul dobândirii – se reţin : moduri de dobândire a dreptului de proprietate originare - si  moduri de dobândire a dreptului de proprietate derivate.

Modurile de dobândire originare nu comportă o transmisiune juridică a dreptului de proprietate de la o persoană la alta pentru că, înaintea dobândirii, bunul nu a mai aparţinut altei persoane. Asemenea mod de dobândire originar  este uzucapiunea ( sau prescripţia achizitiva ) – proprietatea imobiliara dobândindu-se prin efectul unei posesiuni prelungite.

Modurile de dobândire derivate presupun un transfer al dreptului de proprietate de la o persoană la alta. Asemenea moduri de dobândire derivate sunt: contractele, succesiunea legală, succesiunea testamentară, tradiţiunea.

Posesia prelungita (uzucapiune, prescripţie achizitiva) este un mod originar, ce se întemeiază pe faptul posesiei, pe o stare de fapt, ce exclude ideea existentei unui act juridic translativ de proprietate, deoarece modurile de dobândire originare nu comportă o transmisiune juridică a dreptului de proprietate de la o persoană la alta pentru că, înaintea dobândirii, bunul nu a mai aparţinut altei persoane .

Ca efect al posesiei, uzucapiunea presupune o posesie utilă, neafectată de niciunul dintre  viciile acesteia.

Două elemente trebuie să fie întrunite, cumulativ, pentru ca stăpânirea unui lucru să poată fi calificată drept posesie şi anume: un element material - corpus şi un element psihologic, intenţional-animus.

Dacă elementul material presupune contactul direct cu lucrul, concretizat în orice fel de acte materiale, animus implică intenţia, voinţa celui care stăpâneşte bunul de a efectua această stăpânire pentru sine, de a se comporta cu privire la lucru ca proprietar ori ca titular al altui drept real - animus domini sau animus sibi habendi.

Lipsa elementului psihologic face ca acela care deţine lucrul să nu albă calitatea de posesor, ci pe aceea de detentor precar.

Pe de alta parte  reclamantii O B PRIN PRIMAR şi C L B  nu au probat in nici un mod ca in cauza  vorba de o posesie propriu-zisă, detenţia precară neputând fi  considerata posesie.

Deşi este tratată ca viciu al posesiei în Codul civil, precaritatea reprezintă  însăşi lipsa posesiei.

Din raportul de expertiza tehnica întocmit de expertul Andreescu Florin Gabriel rezulta ca pe acest teren nu plăteşte impozit nici o persoana fizica sau juridica, deci nu sunt întrunite condiţiile pentru constatarea uzucapiunii, reclamantul fiind un simplu detentor precar.

Terenul respectiv a fost dat in locaţie de către Administraţia Parcului Naţional Bucegi, iar suprafaţa de 780 mp este inclusa in zona de dezvoltare durabilă a Parcului Naţional Bucegi, conform HG 187/2011, zona in care sunt permise realizarea acestor categorii de investiţii.

Terenul de 780 mp este in proprietatea publica a statului roman si in administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva – Direcţia Silvica .

Având in vedere faptul ca, potrivit art. 3 din Legea 46/2008 – Codul Silvic, fondul forestier naţional este proprietate publica sau privata si constituie bun de interes naţional, terenul de mai sus este un teren de interes naţional si aparţine domeniului public al statului.

Dreptul de proprietate publică este un drept absolut, exclusiv si perpetuu.

Bunurile ce fac obiectul dreptului de proprietate publica sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile.

Astfel, dreptul de proprietate publică al statului care poartă asupra acestor bunuri imobile este un drept absolut, exclusiv şi perpetuu, fiind inalienabil, imprescriptibil şi insesizabil Inalienabilitatea este consacrată de legea fundamentala în art. 136 alin. 4, în art. 120 alin. 2 din Legea 215/2001 privind administraţia publica locală şi în art. 861 alin. 1 Cod civil.

Imprescriptibiliatea reprezintă caracterul dreptului de proprietate publică ce consacră principiul potrivit căruia, bunurile proprietate publică nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune şi nu se pot pierde prin neuz. Actele juridice încheiate cu încălcarea regimului juridic conturat de aceste caractere ale proprietăţii publice sunt lovite de nulitate absolută.

Dreptul de administrare asupra bunurilor proprietate publică se  constituie prin hotărâre de guvern, având natura juridică a unui drept real principal, şi este opozabil erga omnes, mai puţin titularului dreptului de proprietate publică, prin hotărârea căruia a fost constituit (art. 867 - 870 Cod civil ).

 În consecinţă, prezenta acţiune va fi respinsă ca neîntemeiată întrucât prescripţia de lunga durată nu este aplicabilă unui bun imprescriptibil ce aparţine domeniului publica al statului, iar Constituţia României la art. 136 alin. 4 consacra inalienabilitatea bunurilor proprietate publica ale statului roman.

Astfel, aceste bunuri nu pot fi dobândite de nici o persoana prin uzucapiune si nici nu pot fi urmărite in procedura executării silite, nefiind susceptibile de vânzare prin licitaţie publică pentru satisfacerea creanţelor creditorului.

Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.

Domenii speta

Spete similare