Viol. Prejudiciul material şi moral rezultat din încălcarea libertăţii sexuale dă dreptul la reparaţie, care se naşte din ziua cauzării prejudiciului.

Cuprins pe materii: Drept penal. Drept procesual penal. Drept civil. Viol. Procedura simplificată. Răspunderea civilă delictuală. Prejudiciul material și moral.

Prejudiciul material şi moral rezultat din încălcarea libertăţii sexuale dă dreptul la reparaţie, care se naşte din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat, conform disp. art. art. 1381 C. civ.

Judecătoria Târgu Bujor, secţia penală, sentinţa penală nr.142/08.09.2014

Prin rechizitoriul nr. 7../P/2014 din 19.06.2014, întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria T  B  şi înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. 1009/…/2014 din data de 20.06.2014, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C  S , pentru săvârşirea infracţiunii de viol, prev. de art. 218 alin. 1 C. pen.

Prin actul de sesizare, s-a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:

În seara de 23.05.2014, în jurul orei 2000, inculpatul, S  C , s-a deplasat la locuinţa numitului P  D , din aceeaşi localitate, şi a consumat, împreună cu acesta, băuturi alcoolice. În incinta imobilului se afla şi persoana vătămată, H  L , sora numitului P  D , care desfăşura activităţi în gospodărie. 

După aproximativ 30 de minute, P  D  a plecat de la domiciliu, lăsându-l pe inculpat singur, în curte. Acesta a observat că persoana vătămată era aşezată la o masă, amplasată pe veranda locuinţei şi s-a îndreptat spre ea. A salutat-o şi a iniţiat o conversaţie, pe tema activităţilor agricole desfăşurate de aceasta în ziua respectivă. La un moment dat, inculpatul a schimbat subiectul discuţiei, propunându-i persoanei vătămate să întreţină relaţii sexuale. Aceasta l-a refuzat şi i-a solicitat să părăsească locuinţa. Inculpatul nu s-a conformat şi s-a năpustit asupra ei, doborând-o la pământ, pe prispa casei. A început să tragă de obiectele de îmbrăcăminte, pentru a o dezbrăca, şi a încercat să o sărute. Victima a opus rezistenţă, muşcându-l pe inculpat de buza inferioară. Văzând că nu reuşeşte să-l îndepărteze, a apucat cu mâna o scrumieră din sticlă şi l-a lovit în zona capului. Nici în aceste condiţii, inculpatul nu a încetat agresiunea, motiv pentru care persoana vătămată a început să ţipe, solicitând ajutor. Atunci, inculpatul a prins-o de păr şi a târât-o până în prima cameră a locuinţei. Aici i-a aplicat multiple lovituri, peste faţă şi corp, a dezbrăcat-o de lenjeria intimă şi a întreţinut cu ea raport sexual normal. După consumarea actului sexual, inculpatul a părăsit locul faptei, iar persoana vătămată a apelat SNUAU 112 şi a solicitat intervenţia organelor de poliţie.

Victima a fost examinată medico-legal la data de 24.05.2014. Conform Raportului de constatare medico-legală nr. 2../A1-D/24.05.2014 emis de Serviciul Clinic de Medicină Legală G , la data examinării, numita H  L  prezenta leziune traumatica la nivelul vestibulului vaginal, ce a putut fi produsă posibil în condiţiile unui raport sexual vaginal cu intromisiune peniană, ce poate data din 23.05.2014. De asemenea, pe corpul acesteia, au mai fost constatate leziuni la nivelul buzelor şi obrazului, ce au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure cu suprafaţa neregulată, leziuni cervicale ce au putut fi produse posibil prin comprimare prin mijloace contondente, şi alte leziuni traumatice ce au putut fi produse prin lovire cu sau de corpuri dure. Aceste leziuni pot data din 23.05.2014 şi necesită pentru vindecare 3-4 (trei-patru) zile de îngrijiri medicale. În secreţia vaginală recoltată nu s-au pus în evidenţă spermatozoizi.

Inculpatul C  S  a fost reţinut, pe bază de ordonanţă, de către organele de poliţie judiciară, pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 24.05.2014, ora 2000, până la data de 25.05.2014, ora 2000.

Prin Încheierea de şedinţă nr. 3 din 25.05.2014 pronunţată în dosarul nr. 871/316/2014, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei T . B  a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pe o durată de 30 de zile, de la 25.05.2014, ora 2000, la 24.06.2014, ora 2000 inclusiv.

Prin Încheierea din Camera de Consiliu din data de 23.06.2014, în baza art. 207 alin. 4 C.pr.pen., judecătorul de cameră preliminară a menţinut arestarea preventivă a inculpatului C  S , pentru săvârşirea infracţiunilor de viol şi violare de domiciliu, aflate în concurs real.

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 17.07.2014, definitivă la data de 17.07.2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

La primul termen de judecată din data de 06.08.2014, cu procedura legal îndeplinită, la cererea persoanei vătămate, instanţa, în baza art. 352 alin.3 C.pr.pen., a declarat şedinţă nepublică pentru tot cursul judecării cauzei, având în vedere protejarea vieţii private a părţilor în proces şi a demnităţii acestora.

În termenul legal prev. de art. 20 alin. 1 şi 2 C.pr.pen., persoana vătămată, H L , s-a constituit parte civilă cu suma de 10000 lei reprezentând daune materiale şi 50000 lei reprezentând daune morale.

La acelaşi termen de judecată din data de 06.08.2014,  ulterior citirii în extras de către grefierul de şedinţă în baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus începerea judecăţii, instanţa a întrebat pe inculpatul C  S , dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, aducându-i la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. 10 C. pr.pen., iar în urma răspunsului afirmativ al acestuia, a procedat la luarea declaraţiei inculpatului prin care arată că este de acord ca soluţionarea cauzei să se facă potrivit procedurii recunoaşterii de vinovăţie, în sensul că recunoaşte fapta aşa cum a fost reţinută în actul de sesizare şi îşi însuşeşte probele administrate în timpul urmăririi penale.

Având în vedere cererea de amânare a cauzei atât a apărătorului ales al inculpatului  în vederea depunerii unor înscrisuri în circumstanţiere, pe lângă cele aflate la dosar, cât şi a părţii civile în vederea depunerii înscrisurilor doveditoare ale pretenţiilor sale materiale, instanţa a amânat judecarea cauzei pe fond la data de 03.09.2014, când au fost depuse înscrisurile respective, după care, cercetarea judecătorească fiind terminată, în baza art. 388 C.pr.pen., s-a trecut la dezbateri. Analizând, conform procedurii prevăzute de art. 375 C.pr.pen., probatoriul administrat în faza de urmărire penală şi înscrisurile în circumstanţiere prezentate la termenul din 03.09.2014 (filele 14-16, 78-80, dosar fond), instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt descrisă mai sus.

Fapta inculpatului C  S , săvârşită în data de 23.05.2014, în jurul orei 20:30, de a întreţine raport sexual normal cu persoana vătămată H  L  fără consimțământul acesteia, prin exercitarea constrângerii, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de viol, prev. de art. 218 alin. 1 C.pen.

Elementul material al laturii obiective constă în acţiunea de a întreţine act sexual normal cu persoana vătămată – H  L , fără a avea consimţământul acesteia din urmă.

Urmarea imediată constă în starea de pericol referitoare la încălcarea libertăţii vieţii sexuale a persoanei, respectiv încălcarea libertăţii victimei de a decide cu privire la întreţinerea unui act sexual.

Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei (ex re).

Pe latură subiectivă, inculpatul a săvârşit fapta cu vinovăţie în forma intenţiei directe (art.16. alin.3 lit.a C.pen.) deoarece a prevăzut rezultatul păgubitor privind atingerea adusă libertăţii vieţii sexuale a părţii vătămate.

La individualizarea pedepsei principale pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului, instanţa are în vedere  criteriile generale de individualizare enumerate de art.74 alin.1 NCP, respectiv: gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c)natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială

Astfel, în privinţa inculpatului sunt avute în vedere dispoziţiile referitoare la  limitele de pedeapsă prevăzute în art. 218 alin. 1 C.pen. (închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi), reduse cu o treime conform art.375 C.pr.pen. raportat la art. 396 alin. 10 C.pr.pen.(închisoarea de la 2 ani la 6 ani şi 8 luni şi interzicerea unor drepturi).

Cu privire la persoana inculpatului, se reţin: vârsta acestuia şi gradul de dezvoltare psihică şi intelectuală care i¬-au permis să înţeleagă de la început caracterul antisocial al faptei sale (42 ani); gradul mediu de educaţie al inculpatului (studii medii); lipsa antecedentelor penale (fila 66, dosar fond) şi atitudinea de cooperare cu organele judiciare.

Având în vedere situaţia de fapt reţinută, gradul ridicat de pericol social al infracţiunii de viol, dar şi persoana inculpatului, instanţa apreciază că scopul pedepsei ce va fi aplicată acestuia în prezenta cauză poate fi atins numai prin privarea lui efectivă de libertate.

Drept urmare, în baza art. 218 alin.1 C.pen. cu aplicarea art. 396 alin.10 C.pr.pen., instanţa va condamna pe inculpatul  S  C , la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare.

Având în vedere că art. 218 C.pen. prevede pentru săvârşirea infracţiunii de viol aplicarea pedepsei complementare alături de pedeapsa principală, instanţa va interzice inculpatului,  drepturile prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b şi f C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice,i dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a fi tutore sau curator), pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei închisori.

În baza art.65 C. pen., instanţa va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b şi f C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii.

Sub aspectul laturii civile, instanţa constată că au fost formulate pretenţii civile în cauză, de către persoana vătămată, H  L , care s-a constituit parte civilă cu suma de 10 000 lei reprezentând daune materiale (contravaloarea hainelor distruse, consultaţii medicale, tratamente medicamentoase, investigaţii medicale) şi 50000 lei reprezentând daune morale (fila 11, dosar fond).

În temeiul art. 1381 C. civ., prejudiciul material şi moral rezultat din încălcarea libertăţii sexuale dă dreptul la reparaţie, care se naşte din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat.

În privinţa întinderii reparaţiei, răspunderea delictuală a inculpatului este guvernată de principiul reparării integrale a prejudiciului produs prin infracţiune, conform art. 1385 alin. 1 C. civ., însă în limitele în care partea civilă a exercitat acţiunea civilă în procesul penal.

Despăgubirea acordată părţii civile trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite partea civilă ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care aceasta le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului, conform art. 1385 alin. 3 C. civ.

Instanţa are în vedere că partea civilă a solicitat atât repararea prejudiciului material, în cuantum de 10000 lei, pe care l-a dovedit în parte prin înscrisurile depuse la dosar, cât şi a celui nepatrimonial rezultat din vătămarea integrităţii corporale, a sănătăţii şi  încălcării libertăţii sale sexuale, în cuantum de 50 000 lei.

Art. 252-257 C. civ. reglementează dreptul la ocrotirea valorilor strâns legate de fiinţa umană, cum sunt sănătatea, integritatea fizică, demnitatea, intimitatea vieţii private etc.

Despăgubirea acordată în cazul principiului reparaţiei daunelor morale are rolul de a oferi victimei o compensare.

Din probele administrate în cauză, rezultă că, pe lângă  daunele patrimoniale suferite de persoana vătămată, au existat şi prejudicii morale decurgând din traumele fizice şi psihice suferite, sechele post-traumatice care afectează negativ participarea persoanei vătămate la viaţa socială, comparativ cu situaţia anterioară vătămării produse prin fapta ilicită a inculpatului.

Apreciind ca fiind întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale în privinţa părţii civile şi având în vedere ansamblul probatoriului administrat, instanţa urmează a admite în parte acţiunea civilă promovată şi a obliga pe inculpatul: S  C , în temeiul art. 19 C.pr.pen. şi art. 397 C.pr.pen. raportat la art. 1357 C.civ., la plata cu titlu de despăgubiri materiale şi morale într-un cuantum care să reflecte suferinţele psihice cauzate prin infracţiune.

Prejudiciul material în cuantum de 10000 lei, solicitat de partea civilă, este dovedit în parte, în cuantumul de 1055 lei reprezentând contravaloarea hainelor distruse, medicamente, consultaţie din 13.08.2014 şi radiografii, drept urmare instanţa va admite în parte despăgubirile materiale, urmând a respinge ca nefondate restul pretenţiilor materiale în cuantum de 8945 lei.

Având în vedere că prin acordarea daunelor morale se urmăreşte a se da persoanei prejudiciate prin infracţiune o satisfacţie fără a uita că astfel de daune constituie concomitent o pedeapsă pentru autorul faptei ilicite cu scopul prevenirii eficiente a unor fapte similare în viitor, precum şi cuantumul daunelor morale reclamate, respectiv 50 000 lei, instanţa apreciază că suma solicitată cu acest titlu de către partea civilă este foarte mare, urmând a admite în parte daunele morale şi a obliga inculpatul la plata a 10 000 lei cu acest titlu. Instanţa va respinge, ca fiind nefondate, restul pretenţiilor civile în cuantum de 40000 lei - daune morale, solicitate de partea civilă, H  L .

În temeiul art. 399  alin. 1 NCPP, instanţa va menţine arestarea preventivă a inculpatului.

În temeiul art. 72 alin. 1 NCP, instanţa va deduce din durata pedepsei aplicate perioada în care inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv, de la data de 24.05.2014 la zi.

În temeiul art. 274 alin. 1 C. pr. pen., obligă  pe inculpatul S C  ,  la plata sumei de 770 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 276 alin. 2 C. pr. pen., obligă pe inculpatul S  C ,  la plata către partea civilă- H L , a sumei de 1500  lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

Domenii speta

Spete similare