Recurs contencios administrativ. Anulare decizie de impunere pentru stabilirea impozitului pe mijloacele de transport

Decizie 934 din 09.03.2015


SECTIA A II – A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Materie: RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. Anulare decizie de impunere pentru stabilirea impozitului pe mijloacele de transport 

-Art. 263 alin. 4 Cod fiscal

-Art. 263 alin. 6 Cod fiscal

-Pct. 114 alin. 1 din H.G. nr. 44/ 2004

-Pct. 115 din H.G. nr. 44/ 2004

-Art. 263 alin. 5 Cod fiscal

În conformitate cu prevederile art. 263 alin. 4 Cod fiscal: „În cazul unui autovehicul de transport marfa cu masa totala autorizata egala sau mai mare de 12 tone, impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzatoare prevazuta în tabelul urmator:….”

Potrivit dispozitiilor art. 263 alin. 5 din Codul fiscal:„În cazul unei combinatii de autovehicule (un autovehicul articulat sau tren rutier) de transport marfa cu masa totala maxima autorizata egala sau mai mare de 12 tone, impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzatoare prevazuta în tabelul urmator:…”

Articolul 263 alin. 6 din Codul fiscal prevede: „În cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote care nu face parte dintr-o combinatie de autovehicule prevazuta la alin. (5), taxa asupra mijlocului de transport este egala cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:…”

Instanta de fond a retinut corect ca în vederea explicitarii textelor de lege mai sus mentionate, legiuitorul a elaborat Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG nr.44/2004, norme care, la pct.114 alin.1, stabilesc ca, în interpretarea dispozitiilor art.263 din Codul fiscal, „impozitul pe mijloacele de transport se datoreaza pentru fiecare mijloc de transport cu tractiune mecanica, precum si pentru fiecare remorca, semiremorca, rulota, care are carte de identitate a vehiculelor distincta, chiar daca circula în combinatie. (2) În cazul combinatiilor de autovehicule, un autovehicul articulat sau tren rutier de transport marfa cu masa totala maxima autorizata egala sau mai mare de 12 tone, omologate ca atare prin cartea de identitate a vehiculului, impozitul datorat este cel prevazut la art.263 alin. 5 din Codul fiscal”. De asemenea, s-a constatat, justificat, ca potrivit pct.115 din Normele metodologice de aplicare a Codul fiscal, „impozitul pe mijloacele de transport se stabileste pentru fiecare mijloc de transport cu tractiune mecanica, precum si pentru fiecare remorca, semiremorca si rulota care are carte de identitate a vehiculelor, chiar daca acestea circula în combinatie”.

În speta, intimata reclamanta detine în proprietate o autoutilitara V., având masa maxima autorizata 18.200 kg, precum si o semiremorca având masa totala maxima autorizata de 34.000 kg, autocamionul si semiremorca având carti de identitate distincte, asa cum rezulta din copiile cartilor de identitate aflate la filele 39-40 dosar fond, nerealizându-se o omologare a combinatiei de autovehicule, pentru aplicarea impozitului prevazut de art. 263 alin. 5 Cod fiscal.

 Prin urmare, contrar pozitiei exprimate de recurenta, instanta de fond a retinut, temeinic si legal, ca în cauza sunt aplicabile dispozitiile art.263 alin. 4 si 6 din Codul fiscal, respectiv impozitul se stabileste separat pentru fiecare mijloc de transport cu tractiune mecanica si respectiv pentru fiecare remorca sau semiremorca care are carte de identitate distincta, aceasta interpretare a dispozitiilor legale fiind însusita si de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, dupa cum rezulta din adresa nr. xxxxx/09.06.2014, aflata la dosar.

Decizia nr. 934/CA/09.03.2015 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II - a civila, de contencios administrativ si fiscal

Dosar 8982/111/CA/2015

Prin sentinta civila nr. nr. 6969/CA din 23 septembrie 2014 pronuntata de Tribunalul B. în dosarul nr. 8982/111/2013 s-a admis în parte actiunea reclamantei si, în consecinta, s-a dispus anularea deciziilor de impunere pentru stabilirea impozitului pe mijloacele de transport aferent anilor 2009-2013.

A fost respins capatul de cerere privind obligarea pârâtei la plata de daune morale.

A obligat pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 950 lei cheltuieli de judecata partiale.

Împotriva acestei hotarâri, în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru, a declarat recurs pârâta PRIMARIA ORASULUI V. - prin Primar solicitând admiterea recursului în sensul respingerii actiunii.

În motivare arata ca instanta de fond, în mod nelegal, a constatat anularea deciziilor de impunere pentru stabilirea impozitului pe mijloacele de transport aferent anilor 2009-2013 pentru reclamanta.

În motivare arata ca, potrivit art.263 al.5 Cod fiscal, în cazul unei combinatii de autovehicule, un autovehicul articulat sau tren rutier de transport marfa cu masa totala maxima autorizata egala sau mai mare de 12 tone, cu 2 sau 3 axe, având suspensie pneumatica, se impune aplicarea unui impozit anual în suma de 2.197 lei/mijloc de transport. Totodata, mai arata ca autospeciala si semiremorca nu pot fi impozitate separat, deoarece circula permanent în combinatie. De asemenea, mai arata ca, potrivit pct.114 din Normele de aplicare a Cod fiscal, nu intra sub incidenta pct.113 mijloacele de transport care fac parte din combinatiile de autovehicule – autovehicule articulate sau trenuri rutiere – de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone, prevazute la art.263 al.5 Cod fiscal . Prin urmare, recurenta arata ca s-a stabilit un impozit de plata în deplina conformitate cu dispozitiile Codului fiscal, impunându-se astfel respingerea actiunii formulate.

În drept invoca dispozitiile art. 299, 304 pct. 7,8,9, art. 304 ind. 1 Cod procedura fiscala.

Prin concluziile scrise, depuse la dosar, recurenta solicita respingerea contestatiei, considerând-o ca fiind tardiva si neîntemeiata. În motivare arata ca potrivit art. 35 din Codul de procedura fiscala, contestatiile potrivit art. 206 alin.3 se depun la organul fiscal în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei, potrivit OG nr. 92/1003 al carui act administrativ este atacat si nu este supus taxelor de timbru si se solutioneaza de catre organul competent potrivit art. 209 alin. 2 din Codul de procedura fiscala, si nu dupa 4 ani de la emiterea deciziei cum s-a procedat în speta de fata.

De asemenea, arata ca s-a solicitat o verificare privind aceasta impunere de catre Corpul de Control al Prefecturii care nu are calitatea prin consilierii sai sa stabileasca, sa modifice sau sa revizuiasca impozite si taxe locale, competenta teritoriala de stabilire, administrare si încasare a impozitelor si taxelor locale este Compartimentul de specialitate al autoritatii administrativ locale în conformitate cu art. 35 din Codul de procedura fiscala.

Deci, arata ca, în esenta, desi tirul are doua carti de identitate separate- semiremorca si cap tractor-semiremorca nu poate circula fara cap de tractor, circula permanent în combinatie, obiectul de activitate al societatii fiind transporturi rutiere de marfuri, deci nu pot fi impozitate separat, ci conform art. 263 alin. 5 din Codul Fiscal stabilire facuta conform HCL nr. 107 din 23 decembrie 2013 în conditii de legalitate.

Examinând sentinta atacata prin prisma motivelor de recurs invocate, instanta apreciaza recursul declarat de recurenta Primaria Orasului V. prin Primar ca fiind nefondat, pentru urmatoarele considerente:

În conformitate cu prevederile art. 263 alin. 4 Cod fiscal: „În cazul unui autovehicul de transport marfa cu masa totala autorizata egala sau mai mare de 12 tone, impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzatoare prevazuta în tabelul urmator:….”

Potrivit dispozitiilor art. 263 alin. 5 din Codul fiscal:„În cazul unei combinatii de autovehicule (un autovehicul articulat sau tren rutier) de transport marfa cu masa totala maxima autorizata egala sau mai mare de 12 tone, impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzatoare prevazuta în tabelul urmator:…”

Articolul 263 alin. 6 din Codul fiscal prevede: „În cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote care nu face parte dintr-o combinatie de autovehicule prevazuta la alin. (5), taxa asupra mijlocului de transport este egala cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:…”

Instanta de fond a retinut corect ca în vederea explicitarii textelor de lege mai sus mentionate, legiuitorul a elaborat Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG nr.44/2004, norme care, la pct.114 alin.1, stabilesc ca, în interpretarea dispozitiilor art.263 din Codul fiscal, „impozitul pe mijloacele de transport se datoreaza pentru fiecare mijloc de transport cu tractiune mecanica, precum si pentru fiecare remorca, semiremorca, rulota, care are carte de identitate a vehiculelor distincta, chiar daca circula în combinatie. (2) În cazul combinatiilor de autovehicule, un autovehicul articulat sau tren rutier de transport marfa cu masa totala maxima autorizata egala sau mai mare de 12 tone, omologate ca atare prin cartea de identitate a vehiculului, impozitul datorat este cel prevazut la art.263 alin. 5 din Codul fiscal”. De asemenea, s-a constatat, justificat, ca potrivit pct.115 din Normele metodologice de aplicare a Codul fiscal, „impozitul pe mijloacele de transport se stabileste pentru fiecare mijloc de transport cu tractiune mecanica, precum si pentru fiecare remorca, semiremorca si rulota care are carte de identitate a vehiculelor, chiar daca acestea circula în combinatie”.

În speta, intimata reclamanta detine în proprietate o autoutilitara V., având masa maxima autorizata 18.200 kg, precum si o semiremorca având masa totala maxima autorizata de 34.000 kg, autocamionul si semiremorca având carti de identitate distincte, asa cum rezulta din copiile cartilor de identitate aflate la filele 39-40 dosar fond, nerealizându-se o omologare a combinatiei de autovehicule, pentru aplicarea impozitului prevazut de art. 263 alin. 5 Cod fiscal.

 Prin urmare, contrar pozitiei exprimate de recurenta, instanta de fond a retinut, temeinic si legal, ca în cauza sunt aplicabile dispozitiile art.263 alin. 4 si 6 din Codul fiscal, respectiv impozitul se stabileste separat pentru fiecare mijloc de transport cu tractiune mecanica si respectiv pentru fiecare remorca sau semiremorca care are carte de identitate distincta, aceasta interpretare a dispozitiilor legale fiind însusita si de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, dupa cum rezulta din adresa nr. xxxxx/09.06.2014, aflata la dosar.

În consecinta, în baza considerentelor expuse, în temeiul prevederilor art. 496 Cod procedura civila, cu raportare la dispozitiile art.263 alin. 4 si 6 din Codul fiscal, Curtea de Apel a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta Primaria orasului V. prin primar, fara cheltuieli de judecata în recurs.