Civil-fond funciar

Decizie 441/A din 02.09.2014


Dosar nr. 9279/94/2013

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ILFOV

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 441/A

Şedinţa publică de la 02 Septembrie 2014

Completul compus din:

PREŞEDINTE G.P.N.

Judecător D.C.

Grefier A.V.F.

Pe rol judecarea cauzei privind pe apelantul reclamant O.P. în contradictoriu cu intimații SC R.T. SRL, Comisia Locală V. pentru aplicarea Legii 18/1991, Comisia Judeţeană Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi Institutia Prefectului Ilfov, având ca obiect fond funciar împotriva sentinţei civile nr.1738/12.05.2014 pronunţată de Judecătoria Buftea.

Dezbaterile şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de 19.08.2014 care au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată şi care face parte integrantă din prezenta hotărâre când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 02.09.2014 când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecata înregistrata pe rolul Judecatoriei Buftea la data de 26.07.2013 sub nr. .../94/2013 reclamantul OGREANU PETRE în contradictoriu cu pârâtii  SC R.T. SRL, COMISIA LOCALA DE APLICARE A FONDULUI FUNCIAR V., COMISIA JUDETEANA ILFOV PENTRU APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR, INSTITUTIA  PREFECTULUI ILFOV a solicitat ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se constate că, nulitatea absoluta a procesului verbal de punere în posesie din 22.07.1998 emis de Comisia Locala V., nulitatea absoluta partiala a Titlului de proprietate nr. .../16.10.1998, nulitatea absoluta a contractului de vanzare cumpărare autentificat sub nr. .../28.10.1998, dreptul de proprietate asupra terenului cu privire la care în prezent figureaza ca proprietar R.T. SRL în suprafata de 200 mp, situat în orasul V., str. N.M. nr....., judetul Ilfov, tarla ..., parcelele ... si ..., cu cheltuieli de judecata.

În motivarea cererii s-a arătat că, în anul 1976 reclamantul a edificat pe terenul situat în str. ... nr.... (fost nr....) o casa de locuit si anexe gospodaresti, stapanind acest teren si casa, în mod netulburat si continuu, pana în anul 1993, cand N.L. a formulat actiune în revendicare, prin care a sustinut ca este proprietara terenului în suprafata de 600 mp, si ca reclamantul detine nejustificat suprafata de 250 mp.

Ulterior, N.L. si-a precizat actiunea si a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 600 mp , actiune admisa prin sentinta civila r. .../1994.

S–a mai arătat ca Prefectura Municipiului Bucuresti si SAI a declarat recurs împotriva sentintei civile mentionate, iar prin decizia civila nr..../29.03.1995 Tribunalul Bucuresti a admis recursul si a dispus casarea sentintei nr..../05.09.1994, pe fond fiind respinsa contestatia numitei N.L..

Cu toate ca dreptul la reconstituire al numitei N.L. pentru suprafata de 600 mp a fost invalidat irevocabil , în mod nelegal parata Comisia Locala V. a emis pe numele autoarei paratei R.T.SRL , respectivei numitei N.L. , procesul verbal de punere în posesie din 22.07.1998 pentru suprafata de 200 mp situata în str. ... nr.... în care se arata ca procesul verbal a avut loc în baza sentintei civile nr. .../05.09.1994, acesta fiind lovit de nulitate absoluta întrucat sentinta civila mentionata este desfiintata, casata în mod irevocabil.

Reclamantul a mai arătat ca procesul verbal de punere în posesie din 22.07.1998 a fost emis cu încalcarea disp. art. 311 alin 1 din vechiul Codul de procedură civilă , precum si cu încalcarea disp. art. 966 alin 1 si 968 din vechiul cod civil.

Procesul  verbal de punere în posesie din 22.07.1998 este lovit de nulitate absoluta întrucat ignora situatia de fapt reala, reclamantul a posedat si poseda în continuare cu titlu de proprietate, terenul situata în str. .... nr...., sola cadastrală ..., fiind construite o casa si anexe gospodaresti.

Propunerea Comisiei Locale V. a fost validata de Comisia Judeteana Ilfov, fiind emis Titlul de proprietate nr. .../26.10.1998, pentru suprafata de 200 mp, categoria curti constructii situat în tarla ..., parcelele ....

Parata N.L. a înstrainat prin contractul de vanzare cumpărare autentificat sub nr. ./28.10.1998 suprafaţa de 200 mp catre parata R.T.SRL, care a promovat o actiune în revendicare împotriva reclamantului, actiune respinsa de Tribunalul Bucuresti prin decizia civila nr. .../2010 pronuntata în dosarul nr. .../94/2008.

În drept cererea a fost întemeiata pe disp. art. 966, art.968 din vechiul Cod civil, art.311 alin1 din vechiul Codul de procedură civilă , art.23, 24 si 27 din Legea 18/1991, art.8 din Decretul –lege 42/1990, art.198 din noul Codul de procedură civilă .

În sustinerea cererii reclamantul a depus, în copie, adresa emisa de OCPI Ilfov, certificat de atestare fiscala, decizia civila nr. .../2010 pronuntata în dosarul nr. .../94/2008, decizia nr. .../1995, sentinta civila nr. .../1994, contract de vanzare cumpărare încheiere de autentificare nr. .../1998, Titlul de proprietate nr. .../1998, proces verbal de punere în posesie din 22.07.1998, Ordinul nr. .../2008, anexa la ordin.

Reclamantul a depus precizare cu privire la temeiul juridic al primelor doua capete de cerere formulate prin actiunea introductiva, respectiv art. III alin 1 lit a pct. (V) din Legea nr. 169/1997, art.24 alin 1 din Legea 18/1991, art.24 alin 1 din Legea 18/1991, temeiuri de drept raportate la art.966 din vechiul Cod civil, art.968 din vechiul Cod civil, art.311 alin 1 din vechiul cod civil.

Parata SC R.T. SRL a depus întâmpinare prin care a arătat că, cererea de chemare în judecata nu întruneste una din conditiile prevazute la art.194 lit b Codul de procedură civilă , cererea de chemare în judecata nu se conformeaza disp. art.194 lit. e Codul de procedură civilă. Pârata a invocat exceptia insuficientei timbrari, exceptia inadmisibilitati capatului 4 de cerere, exceptia lipsei calitatii procesual pasive a sa, iar pe fondul cauzei, primele doua capete de cerere sunt neîntemeiate, nu exista motivul de nulitate invocat de reclamant. Reconstituirea dreptului de proprietate al numitei N. L. nu a fost facuta în temeiul sentintei civile nr. 2930/1994, ci în baza unei cereri de reconstituire , formulata în temeiul Legii 169/1997.

Titlul de proprietate al vânzătoarei din contractul de vanzare cumpărare autentificat sub nr. 3598/1998 era valid la data înstrainarii bunului catre SC R.T. SRL , astfel ca nu se poate vorbi de o cauza ilicita a acestui contract.

Parata Comisia Locala V. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiata.

S–a arătat prin întâmpinare că, la data de 22.07.1998 s-a emis procesul verbal de punere pentru suprafata de 200 mp, suprafaţa pentru care se recunoscuse dreptul de proprietate în baza adeverintei de proprietate nr. .../15.06.1993 si sentintei civile nr. .../20.05.1993.

Împrejurarea ca în procesul verbal a fost trecuta si sentinta civila nr. 2390/1994 este o eroare materiala a comisiei locale.

Reclamanta si-a completat actiunea în sensul că, a solicitat obligarea Institutiei Prefectului sa modifice/completeze  Ordinul Prefectului .../2008, în sensul includerii suprafetei de 200 mp în respectivul titlul de proprietate.

Pentru toate partile s-a încuviintat proba cu înscrisuri.

Analizând cererile si materialul probator administrat în cauza, instanta a retinut că, N.L. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii 18/1991 pentru 600 mp teren, în care este inclus si terenul în litigiu pe vechiul amplasament, conform contractului de vanzare cumpărare încheiat la 28.11.1945.

Întrucât cererea a fost introdusă tardiv formulată, N. L. a solicitat instanţei  repunerea sa în termen în temeiul art.19 din Decretul 167/1958.

Ulterior, prin hotarârea comisiei judetene s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru 600mp teren.

A fost admis recursul declarat de Comisia Judeteana de Aplicare a Legii 18/1991 împotriva sentintei civile .../1994 (dec. civila .../1995), iar actiunea numitei N.L. a fost respinsă pentru considerentele că aceasta avea domiciliul în strainătate ( art.42 din Legea 18/1991).

După intrarea în vigoare a Legii 169/1997 a fost modificat respectivul articol, putând obţine reconstituirea dreptului de proprietate si cetătenii români cu domiciliul în străinătate .

Atât procesul verbal de punere în posesie cat si titlul de proprietate au fost emise după intrarea în vigoare a Legii 169/1997.

Fata de cele retinute, a fost respinsa ca neîntemeiata acţiunea reclamantului.

Instanta a apreciat că, în speţa, nu sunt incidente niciuna dinte cauzele de nulitate absolută dintre cele prevazute de art. III din Legea 169/1997.

Asa cum s-a retinut titlul de proprietate a fost legal emis după modificarea art.42 din Legea 18/1991 care impunea restricţii cetatenilor români cu domiciliul în străinătate.

Faptul că, în procesul verbal de punere în posesie se face referire la sentinta civila 2390/1994 nu poate fi privit decât ca o eroare materiala, ce nu atrage nulitatea absoluta a titlului de proprietate si a celorlalte acte juridice.

În condiţiile date, existând un titlu valabil pentru terenul în litigiu , nu se mai poate pune în discuţie cererea reclamantului privind completarea Ordinului Prefectului prin care i s-a constituit dreptul de proprietate în temeiul art.23, 36 din Legea 18/1991 R.

Împotriva acestei soluţii a formulat apel reclamantul O.P., cerere înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov la data de 09.07.2014, solicitând admiterea apelului şi casarea sentinţei civile apelate cu consecinţa admiterii acţiunii astfel cum a fost formulată.

În motivare a arătat soluţia instanţei de fond  nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv art.488 alin.1 pct.8 Cod de procedură civilă, art.23 alin. 1 şi 4, art.24, art.27 alin. 1 şi 2 din Legea 18/1991, art. III alin.1 lit. a din Legea 169/19978 şi art. III alin.1 lit. a pct. V din Legea 169/19979.

A mai arătat că pârâta SC R.T. SRL nu se află în posesia terenului şi nici nu poate intra în posesia acestuia deoarece acţiunea sa în revendicare a fost respinsă în mod irevocabil prin decizia civilă nr..../19.05.2010 pronunţată de Tribunalul Bucureşti. Reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea autoarei N.L. nu putea fi făcută valabil pe vechiul amplasament din moment ce acesta era deţinut legal de către o altă persoană. Punerea în posesie a autoarei N.L. s-a făcut cu nerespectarea disp. art.27 din Legea 18/1991, respectiv fără măsurători la fața locului şi fără să existe recunoaşterea limitelor proprietăţii de către vecini. De asemenea terenul în discuţie nu are deschisă carte funciară.

În drept au fost invocate disp. art.5 din Titlul XIII din Legea 247/2005 coroborat cu art.483 alin. 1 teza finală Cod de procedură civilă, art.425, art.431 alin.2, art.486, art.488 alin. 1 pct. 6 şi 8, art.488 alin. 2 şi art.490 Cod de procedură civilă, art.23, art. 24 şi art.27 din Legea 18/1991, art. III alin.1 lit. a şi art. III alin.1 lit. a pct. V din Legea 169/1997, art.966 şi art.968 Cod civil.

În dovedire a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Intimata SC R.T. SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefundat şi menţinerea sentinţei civile apelate ca legală şi temeinică.

În motivare a arătat că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică întrucât a fost investită cu constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate al autoarei N.L., respectiv a procesului verbal de punere în posesie din 22.07.1998 şi aceasta a analizat cu prioritate fiecare capăt de cerere, în raport de toate temeiurile de fapt şi de drept invocate de reclamant. Faţă de acestea, susţinerile reclamantului sunt neîntemeiate.

De asemenea a invocat excepţia lipsei de interes a apelantului reclamant în constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate al autoarei subscrisei, întrucât acesta se referă la alte parcele decât cele pe care le deţine în proprietate reclamantul.

A mai arătat că având în vedere momentul reconstituirii dreptului de proprietate al autoarei N.L., respectiv ulterior intrării în vigoare a Legii 169/1997, soluţia pronunţată de prima instanţă este corectă. Astfel, în mod legal i-a fost emis autoarei titlul de proprietate. A dobândit suprafaţa de 200 mp de teren prin act autentic de la autoarea N. L., care la momentul încheierii actului se prevala de un drept de proprietate necontestat de nimeni.

A precizat că reclamantul nu aduce nici o probă şi nici un argument de natură a răsturna prezumţia de bună credinţă de care subscrisa beneficiază în virtutea legii.

În drept au fost invocate disp. art.490 alin.2 Cod de procedură civilă.

Intimata Comisia Locală V. pentru aplicarea Legii 18/1991 a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefundat şi menţinerea sentinţei civile apelate ca legală şi temeinică.

În motivare a arătat că potrivit disp. Legii 18/1991 în vigoare la acea dată, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum şi foştii cetăţeni români care şi-au redobândit cetăţenia română, indiferent dacă şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie forestieră, care le-au aparţinut în proprietate de familie, pentru terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinaţie forestieră.

Aceste aspecte le-a avut în vedere şi instanţa de fond şi în mod corect a respins acţiunea reclamantului constatând că în cauză nu sunt incidente de nulitate absolută prev. de art. III din Legea 169/1997.

A mai arătat că atâta vreme cât exista sentinţa civilă nr.1258/20.05.1993 prin care N. L.a fost repusă în termenul privind depunerea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991, nu mai era necesar să depună o nouă cerere după intrarea în vigoare a Legii 169/1997.

Pentru aceste considerente a precizat că procesul verbal emis de subscrisa la data de 22.07.1998 a fost emis cu respectarea prevederilor legale în vigoare la acea dată.

În drept au fost invocate disp. art.205-208 Cod de procedură civilă, Legea 18/1991, Legea 169/1997, Legea 247/2005, HG 890/2005.

În temeiul art.223 Cod de procedură civilă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Apelantul reclamant a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea susţinerilor intimatelor precum şi respingerea excepţiei lipsei de interes invocată, ca neîntemeiate.

La termenul din 19.08.2014, apelantul reclamant a depus o cerere de recalificare a căii de atac din  recurs în apel.

În drept au fost invocate disp. art.152 Cod de procedură civilă coroborat cu art.22 alin.4 Cod de procedură civilă.

Analizând apelul civil de faţă, Tribunalul reţine următoarele:

Cu privire la primul motiv de apel vizând nemotivarea hotărârii de către prima instanţă, Tribunalul constată că sunt nefondate criticile formulate de apelant. Prima instanţa a motivat hotărârea, expunând, întradevăr, succint motivele ce i-au format convingerea, analizând probele administrate şi susţinerile părţilor.

Referitor la cel de-al doilea motiv de apel prin care se învederează greşita soluţionare a cauzei pe fond prin aplicarea greşită a normelor de drept incidente Tribunalul reţine că şi aceste critici sunt nefondate.

Prin sentinţa civilă nr. .../05.09.1994 Judecătoria Sectorului Agricol Ilfov a admis acţiunea formulată de numita N. E. constatând că aceasta este îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate în suprafaţă de 600 mp în intravilanul localităţii V. Prin decizia civilă nr..../29.03.1995 Tribunalul Bucureşti a admis recursul şi a casat sentinţa menţionată anterior, respingând cererea ca nefondată.

Cu toate acestea Tribunalul apreciază că prezintă relevanţă în prezenta cauză motivul avut în vedere la respingerea cererii şi anume faptul că la acea dată dispoziţiile art. 42 din Legea nr. 18/1991 ( în forma în vigoare la acel moment ) stipulau că pot beneficia de prevederile legii nr. 18/1991 doar cetăţenii români cu domiciliul în România, iar numita N. E. nu îndeplinea această condiţie. Aşadar prin decizia civilă nr..../29.03.1995 nu s-a constatat că aceasta nu avea dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate ci doar că nu îndeplinea condiţia referitoare la stabilirea domiciliului pe teritoriul României.

Totodată Tribunalul reţine că nici apelantul nu contestă faptul că  numita N. E. ar fi formulat cerere de reconstituire în temeiul Legii nr.18/1991 invocând doar decizia civilă nr.../29.03.1995.

Un alt aspect ce prezintă relevanţă este modificarea legislativă intervenită în anul 1997, prin Legea nr. 169/1997 fiind înlăturată condiţia stabilirii domiciliului pe teritoriul României. În baza acestei modificări au fost emise Titlul de proprietate nr.../26.10.2008 şi procesul verbal de punere în posesie din data de 22.07.2008. Este adevărat că în cuprinsul procesului verbal de punere în posesie este menţionată, în mod eronat, sentinţa civilă nr..../05.09.1994, însă Tribunalul apreciază că numita N.E. era îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar ( contract de vânzare cumpărare din 22.11.1945 şi declaraţiile numitelor A. R. şi M.G.), înscrisuri ce au fost avute în vedere la emiterea titlului de proprietate conform menţiunilor din întâmpinările depuse de cele două comisii. De altfel, apelantul nu a contestat niciodată calitatea de proprietar a numitei N. Eleonora deţinută anterior preluării terenului de către stat, criticile vizând doar amplasamentul pe care s-a realizat punerea în posesie şi emiterea titlului de proprietate şi menţionarea unei hotărâri judecătoreşti desfiinţate ca şi temei al reconstituirii.

Pe cale de consecinţă, Tribunalul reţine că Titlul de proprietate nr. 41147/26.10.2008 şi procesul verbal de punere în posesie din data de 22.07.2008 au fost în mod corect emise în favoarea persoanei îndreptăţite la reconstituire - numita N.E., această formulând cerere de reconstituire în baza Legii nr.18/1991 şi făcând dovada dreptului de proprietate asupra suprafeţei de teren solicitate. Având în vedere aspectele reţinute anterior şi constatând că numita N.E. putea înstrăina dreptul de proprietate reconstituit în mod corect în favoarea sa, Tribunalul apreciază că nu se mai impune analizarea cererii de constatare a nulităţii absolute a contractului de vânzare cumpărare nr. .../28.10.1998 în raport de caracterul subsecvent al acestei solicitări faţă de primele două capete de cerere şi de motivele invocate în susţinerea respectivei cereri.

Cu privire la Ordinul Prefectului nr. 526/16.04.2008 Tribunalul reţine că acesta a fost emis, în mod legal şi temeinic, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 18/1991 şi a situaţiei de fapt existente, pe baza evidenţelor deţinute de autorităţi şi a măsurătorilor cadastrale. Astfel, verificând înscrisurile ce au stat la baza emiterii ordinului Tribunalul constată că apelantul O.P. figura în evidenţele agricole din perioada 1986-1990 cu suprafaţa de teren de 250 mp, iar în registrele cadastrale existente la nivelul anului 1990 cu suprafaţa de 237 mp. De asemenea conform certificatului de atestare fiscală apelantul plăteşte impozit pentru suprafaţa de 250 mp iar potrivit adresei emise de Consiliul Popular al Comunei Suburbane V.( fila 137 dos. fond ) i s-a atribuit în folosinţă suprafaţa de 250 mp în baza deciziei nr. 5/12.01.1976 a Comitetului executiv al Consiliului Popular al municipiului B..

Tribunalul reţine că apelantul a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului de 250 mp atribuit prin Ordinul Prefectului nr. 526/16.04.2008  beneficiind de prevederile art. 23 din Legea nr. 18/1991. Însă recunoaşterea dreptului de proprietate în temeiul art. 23 se poate face doar cu respectarea şi în limitele impuse de dispoziţiile art. 24 1din Legea nr. 18/1991 conform cărora suprafaţa terenurilor prevăzute în alin. (1), aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, nu poate fi mai mare decât cea prevăzută în actul de atribuire provenit de la cooperativa de producţie, consiliul popular sau primăria din localitatea respectivă.

Aşadar, constatând că în baza deciziei nr. 5/12.01.1976 a Comitetului executiv al Consiliului Popular al municipiului B. apelantului i s-a atribuit în folosinţă suprafaţa de 250 mp Tribunalul reţine că doar această suprafaţă putea face obiectul Ordinului Prefectului.

Pentru considerentele expuse, reţinând legalitatea şi temeinicia sentinţei civile apelate şi netemeinicia criticilor aduse acesteia, în temeiul dispoziţiilor art. 480 C. proc. civ., tribunalul va respinge apelul ca nefondat.

Văzând dispoziţiile art. 453 cod proc civ va obliga apelantul la plata catre intimata R.T. SRL a sumei de 3000 lei reprezentand cheltuieli de judecata – onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul privind pe apelantul reclamant O.P. în contradictoriu cu intimații SC R. T. SRL, Comisia Locală V.pentru aplicarea Legii 18/1991, Comisia Judeţeană Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și Instituția Prefectului Ilfov.

Obliga apelantul la plata catre intimata R. T. SRL a sumei de 3000 lei reprezentand cheltuieli de judecata.

Definitiva.

Pronuntata in sedinta publica astazi, 02.09.2014.

PRESEDINTE, JUDECATOR,

GREFIER,

Concept red. gref. A.V.F.

Red. Jud: C.D./2 exemplare/2014

Jud. fond : Cojocaru Adrian - Jud. Buftea/Cornetu