Completare cerere în recurs

Decizie 34 din 28.01.2014


Dosar nr.2559/232/2013   recurs penal

reabilitare

R O M A N I A

TRIBUNALUL DAMBOVITA – SECTIA PENALA

DECIZIA PENALA NR.34

Sedinţa publica din data de 28 ianuarie 2014

Instanta compusa din:

PRESEDINTE: S. N.

JUDECATORI: A. M.

 T. Z.

 GREFIER: M. M.

Parchetul de pe  Tribunalul Dâmboviţa  a fost reprezentat prin

procuror C. S.

Pe rol fiind soluţionarea recursului penal declarat de către  D. N.,  fiul lui, împotriva sentinţei penale nr…..

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns recurentul - condamnat D. N.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care prezintă oral obiectul cauzei, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care:

Recurentul depune la dosar un set de înscrisuri prin care înţelege să facă dovada că a achitat despăgubirile la care a fost obligat.

Tribunalul, pune în discuţie proba cu înscrisuri, solicitată de către recurent.

Procurorul de şedinţă având cuvântul precizează că este de acord cu proba solicitată.

Tribunalul, în privinţa probei solicitată de către recurent, în raport de disp. art. 67 cod procedură penală, apreciază această cerere ca fiind utilă soluţionării cauzei, luând act că a fost administrată la acest termen de judecată.

Procurorul de şedinţă, având cuvântul, precizează că nu are cereri de formulat şi excepţii de invocat.

Tribunalul, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat şi nici excepţii de invocat, constată cauza în stare de judecată şi în baza disp. art. 38513 Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Recurentul condamnat solicită admiterea recursului şi pe fond admiterea cererii de reabilitare sa, având în vedere că a achitat în totalitate, contravaloarea despăgubirilor la care a fost obligat şi consideră că îndeplineşte prevederile legale pentru a se dispune reabilitarea sa.

Procurorul de şedinţă având cuvântul,  solicită admiterea recursului în condiţiile în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a se dispune reabilitarea. Cheltuielile judiciare urmând să rămână în sarcina statului.

T R I B U N A L U L

Asupra recursului penal de faţă:

Prin sentinţa penală nr. 868/30.10.2013 pronunţată de către Judecătoria Găeşti în dosarul nr. 2559/232/2013 a fost respinsă cererea de reabilitare judecătorească formulată de către petentul D. N., domiciliat în Găşti, str. Progresului nr.9, judeţul Dâmboviţa şi în baza disp. art 192 alin. 2 cod procedură penală a fost obligat la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că D. N. a solicitat reabilitarea, arătând că prin sentinţa penală nr. 1317/23.10.1989, pronunţată de către Tribunalul Militar Bucureşti în dosarul nr. 1283/1989 a fost condamnat la o pedeapsă de patru ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 332 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 71-64 Cod penal, prin sentinţa penală nr.303/28.05.1992 pronunţată de către Judecătoria Câmpina în dosarul nr. 775/1992 a fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani 8 luni şi 26 zile închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 223 al. 1 cod penal cu aplicarea art. 71-64 Cod penal, iar prin sentinţa penală nr. 127/09.12.1997 pronunţată de către Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti în dosarul nr. 2457/1992 a fost condamnat la 15.000 lei amendă penală în baza art. 210 Cod penal,petentul precizând şi că este angajat, s-a comportat bine în societate şi familie şi îndeplineşte condiţiile pentru admiterea cererii.

Petentului i-a fost admisă proba cu înscrisuri şi i s-a pus în vedere să facă dovada achitării cheltuielilor judiciare către stat, dar şi a despăgubirilor civile la care a fost obligat şi să îşi completeze cererea cu indicarea localităţilor în care a locuit şi a locurilor de muncă avute după executarea pedepselor.

Au fost solicitate relaţii de la Tribunalul Militar Bucureşti, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti şi Judecătoria Câmpina cu privire la cheltuielile judiciare datorate statului, instanţele neputând confirma însă achitarea acestora.

În urma analizării actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa de fond a reţinut că raportat la durata pedepselor aplicate este împlinit termenul de reabilitare, astfel cum a fost stabilit de art. 135  alin. 1 lit. a Cod penal, însă potrivit disp. art. 137 alin. 1 lit.c şi d Cod penal cererea de reabilitare judecătorească se admite dacă cel condamnat a avut o bună conduită şi a achitat în întregime despăgubirile civile la plata cărora a fost obligat.

Întrucât deşi i s-a pus în vedere petentului să facă dovezi în sensul celor cerute de textul de lege menţionat, nu a înţeles să le prezinte şi nici nu a completat cererea de reabilitare, nefăcându-se dovada îndeplinirii cerinţelor legale s-a dispus respingerea cererii.

Împotriva sentinţei a declarat recurs condamnatul, arătând că nu a avut timp suficient pentru a depune la dosar chitanţele care făceau dovada achitării sumelor datorate.

În şedinţa publică din 17.12.2013, instanţa a pus în vedere recurentului să facă dovada achitării sumelor de bani la care a fost obligat prin hotărârile de condamnare, admiţând cererea acestuia de amânare a judecării cauzei pentru a depune aceste dovezi.

La data de 28.01.2014 condamnatul a depus note de şedinţă în care a arătat perioadele şi locurile de muncă în care a fost încadrat după executarea pedepsei aplicată prin sentinţa penală nr. 1271/1997 pronunţată de către Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, respectiv: în perioada 1998-2002- angajat la SC E. C. SA Bucureşti, locuind în Bucureşti, în spaţiul angajatorului, destinat salariaţilor; în perioada 2002-2005 – angajat al SC O. T. SRL Bucureşti, locuind cu chirie pe strada Doamna Ghica; în perioada 2006- 2009 –angajat al SC Y. H. SA Bucureşti, locuind pe strada Doamna Ghica; în perioada 2010 –iulie 2013 -angajat la SC F. SRL Restaurat „P. R.” din Popeşti Leordeni, ca bucătar, locuind în camerele destinate personalului, în prezent fiind şomer şi locuind în casa părinţilor în Găeşti, strada Progresului, nr. 9, judeţul Dâmboviţa.

Au fost ataşate: chitanţele nr. 7075154, nr. 7075155 şi nr. 7075151 / 09.01.2014, facturile nr. 00000536/08.01.2014, 00001779/14.01.2014 şi chitanţele numerele 7082169, 7082168/21.01.2014, cu care a făcut dovada achitării cheltuielilor judiciare către stat şi a celorlalte sume la care a fost obligat prin cele trei hotărâri de condamnare.

Verificând sentinţa recurată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 385 6 şi 385 14 Cod procedură penală tribunalul priveşte recursul declarat ca fondat şi urmează a-l admite pentru următoarele considerente.

Potrivit dispoziţiilor art. 495 Cod procedură penală cererea de reabilitare judecătorească trebuie să cuprindă adresa condamnatului, condamnarea pentru care se cere reabilitarea şi fapta pentru care a fost pronunţată condamnarea, localităţile unde condamnatul a locuit şi locurile de muncă pe tot intervalul de timp de la executarea pedepsei şi până la introducerea cererii, dar şi temeiurile acesteia.

Prevederile menţionate instituie la alin. 3 obligativitatea anexării actelor din care să reiasă îndeplinirea condiţiilor reabilitării.

De asemenea, conform dispoziţiilor art. 137 Cod penal, cererea de reabilitare judecătorească se admite dacă cel condamnat nu a mai suferit o nouă condamnare în intervalul prevăzut în art. 135 Cod penal, îşi are asigurată existenţa prin muncă sau prin alte mijloace oneste, a avut o bună conduită şi a achitat în întregime cheltuielile de judecată şi despăgubirile civile la plata cărora a fost obligat.

Instanţa de fond a analizat, prin urmare, împlinirea termenului de reabilitare în raport de hotărârile de condamnare, constând că acesta este îndeplinit şi a analizat întrunirea celorlalte condiţii cerute de textele menţionate în raport de actele depuse şi după ce a pus în vedere condamnatului la data de 18.09.2013 să facă dovada achitării cheltuielilor judiciare şi a despăgubirilor civile la care a fost obligat, cerându-i şi să-şi completeze cererea cu indicarea localităţilor în care a locuit şi a locurilor de muncă.

Cum condamnatul nu s-a conformat solicitărilor instanţei, având în vedere că cererea de reabilitare nu a cuprins toate menţiunile obligatorii cerute de lege, nu au fost anexate înscrisurile din care să reiasă îndeplinirea condiţiilor reabilitării, neputându-se verifica conduita avută de acesta de la momentul punerii în libertate, în mod corect instanţa de fond a dispus respingerea cererii.

În faţa instanţei de control judiciar condamnatul a înţeles, însă, să-şi completeze cererea conform prevederilor legale în vigoare, indicând locurile de muncă, dar şi localităţile în care a locuit ulterior executării pedepselor şi a depus la dosarul cauzei chitanţe şi facturi cu care a făcut dovada achitării cheltuielilor judiciare la care a fost obligat sau a despăgubirilor civile.

În condiţiile în care se constată potrivit fişei de cazier judiciar că în termenul prevăzut de art. 135 Cod penal condamnatul nu a mai suferit o nouă condamnare,  a avut asigurată prin muncă existenţa şi a achitat cheltuielile de judecată şi despăgubirile civile la care a fost obligat, fiind întrunite cerinţele legale, tribunalul urmează să privească recursul declarat ca fondat şi admiţându-l potrivit dispoziţiilor art. 385 15 alin. 1 pct. 2 litera d Cod procedură penală, cu ocazia rejudecării cererii de reabilitare o va admite, fiind  privită ca întemeiată.

Prin urmare, raportat la dispoziţiile art. 137 Cod penal  şi art. 495 Cod procedură penală se va dispune reabilitarea judecătorească a condamnatului D. N. cu privire la pedepsele aplicate prin sentinţele penale anterior menţionate.

Potrivit dispoziţiilor art. 502 Cod procedură penală se vor face cuvenitele menţiuni pe hotărârile de condamnare cu privire la constatarea reabilitării.

În baza disp. art 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de către condamnatul  D. N.,  fiul lui ….

Casează sentinţa penală recurată şi rejudecând admite cererea formulată de către condamnat.

Dispune reabilitarea judecătorească a condamnatului cu privire la sentinţa penală nr.1317/23.10.1989 pronunţată de către Tribunalul Militar Bucureşti în dosarul penal nr. 1283/1989, sentinţa penală nr. 303/28.05.1992 pronunţată de către Judecătoria Câmpina în dosarul nr. 755/1992 şi sentinţa penală nr. 1271/9.12.1997 pronunţată de către Judecătoria Sectorului 2 în dosarul nr. 2457/1992.

Conform art. 502 Cod procedură penală, se vor face cuvenite menţiuni pe hotărârile de condamnare cu privire la constatarea reabilitării.

Cheltuielile judiciare avansate de stat  rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 28.01.2014.

PREŞEDINTE,JUDECĂTORI,

S. N. A. M. T. Z.

GREFIER,

M. M.

j.f. N. M. E.

jud.Gaesti

Dosar nr. 2559/232/2013

Red. A.M.

Tehnored.A.gh.

ex.2/18.03.2014

Poz.reg.ex.pen.43/2014