Schimbarea încadrării juridice a faptei de omor deosebit de grav potrivit ncp şi aplicarea legii penale mai favorabile

Asupra cauzei de faţă;

Constată că la data de 16 septembrie 2013 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, nr.426/P/2013 din data de 16.09.2013, prin care s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului M.C. deţinut în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Craiova, pentru săvârşirea infracţiunilor de omor deosebit de grav, prev. şi ped. de art. 174 alin. 1, art. 176 alin. 1 lit. c C.pen., cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b din C.pen; vătămare corporală gravă, prev.  şi ped. de art. 182 alin. 1 din C.pen. cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b din C.pen., cu aplicarea pentru cele două infracţiuni a dispoziţiilor art. 33 lit. a din C.pen.

În fapt s-a reţinut că, la data de 24.06.2013, ora 22,45, un lucrător de poliţie din cadrul Postului de Poliţie Melineşti a fost sesizat de către numita DMP, cu privire la faptul că mama sa SED a fost omorâtă de către M.C., faptă comisă in punctul denumit „Vomna" de pe raza comunei Melineşti, sat Negoieşti, jud. Dolj.

În urma cercetărilor efectuate în cauză a rezultat următoarea situaţie de fapt:

Între inculpatul M.C. şi numita S.E.D au existat relaţii de concubinaj, în timpul cărora inculpatul a agresat-o de mai multe ori pe S.E.D. Un astfel de incident s-a petrecut şi în data de 05.05.2013, când victima S.E.D. a fost agresată de inculpatul M.C., fapt pentru care victima s-a adresat cu plângere organelor de poliţie (acest incident va forma obiectul punctului 2 din prezentul rechizitoriu). Pe fondul acestei stări conflictuale dintre inculpat şi victima SED, în dimineaţa de 24.06.2013, inculpatul M.C. - aflat într-o localitate de pe raza judeţului Gorj, a purtat discuţii telefonice atât cu numitul P.I. cât şi cu victima SED, discuţii în timpul cărora inculpatul a insistat ca victima să îşi retragă plângerea privitoare la incidentul petrecut la 05.05.2013. Conform declaraţiei dată la 03.07.2013 de numitul Păpurică Ion, acesta a auzit-o pe victima SED când discuta la telefon cu inculpatul M.C. pe care îl ruga să nu o mai caute şi să o lase în pace, pentru că ea nu îşi va retrage plângerea întrucât nu o lasă copii.

În aceeaşi zi de 24.06.2013, inculpatul M.C. s-a deplasat pe raza comunei Melineşti, sat Negoieşti, jud. Dolj, localitate în care a ajuns în jurul orei 20,30 (conform susţinerilor inculpatului M.C., consemnate în declaraţiile date de acesta în prezenta cauză). în continuare, inculpatul M.C. s-a deplasat în punctul „Vomna" de pe raza satului Negoieşti, unde se afla stâna la care îşi desfăşura activitatea victima SED. In acest loc inculpatul M.C.a întâlnit-o pe victima SED cu care a purtat discuţii referitoare la solicitarea inculpatului ca victima să îşi retragă plângerea menţionată mai sus.

Discuţiile dintre inculpat şi victimă au devenit contradictorii, întrucât aceasta din urmă refuza să fie de acord cu retragerea plângerii susmenţionată. în aceste împrejurări, în jurul orei 22,00 din data de 24.06.2013, inculpatul M.C. a lovit-o de mai multe ori pe SED. Unele dintre aceste lovituri au fost aplicate de către inculpatul M.C., cu un obiect tăietor înţepător (posibil cuţit), astfel că victimei SED i-au fost produse plăgi tăiate-înţepate toracice penetrante în plămâni.

Ulterior agresării sale, victima SED a rămas căzută pe sol, în punctul „Vomna", unde a fost agresată de inculpat. Strigătele victimei SED din timpul incidentului când a fost agresată de inculpatul M.C., au fost auzite de către numitul CD, iar acesta l-a contactat telefonic pe numitul Păpurică Ion căruia i-a spus că este posibil să se fi întâmplat ceva la stâna lui (stână la care se afla victima SED). Numitul CD s-a deplasat împreună cu o altă persoană până în zona stânei lui PI  fără însă a mai observa prezenţa inculpatului M.C. în zona respectivă. Despre fapta comisă de inculpatul M.C., a luat cunoştinţă şi numita DMP (fiica victimei SED) care împreună cu alte persoane s-a deplasat spre punctul „Vomna" de pe raza satului Negoieşti. Spre aceeaşi zonă s-au deplasat şi numitul PI precum şi lucrătorul de poliţie ŞM, însoţit de numiţii TC şi PS.

După agresarea victimei SED, inculpatul M.C. a mers pe jos în satul Negoieşti, la magazinul aparţinând SC TC MICODA SRL Melineşti, unde se aflau numiţii TD, NM şi MCI (fiul inculpatului). La acest local, inculpatul M.C.a consumat băuturi alcoolice şi a discutat cu fiul său, M.C.I. , căruia i-a spus că „a omorât-o pe SED" (aspect care rezultă din declaraţia dată la 25.06.2013 de numitul MCI). Ulterior discuţiei cu MCI, inculpatul a plecat în direcţia comunei Melineşti. în această perioadă de timp, în zona magazinului aparţinând SC TC MICODA SRL Melineşti, şi-a făcut apariţia comisarul de poliţie SN - din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală nr. 1 Craiova - care a procedat la oprirea şi identificarea inculpatului M.C.

Cu ocazia cercetării efectuate la faţa locului, au fost examinate şi obiectele de îmbrăcăminte ale inculpatului M.C., ocazie cu care pe cămaşă de culoare albă cu care era îmbrăcat acesta, a fost constatată prezenţa unor stropi de culoare brun roşcată. Din buletinul de analiză nr. 113 din 11.07.2013 întocmit de Institutul de Medicină Legală Craiova, rezultă că a fost examinată cămaşa de culoare albă care prezenta pete de culoare brun roşcată cu aspect de stropi, iar examenele de laborator efectuate pe aceste pete au evidenţiat sânge de origine umană.

În ceea ce priveşte obiectul folosit de inculpatul M.C. pentru producerea plăgilor tăiate-înţepate suferite de victima SED, din raportul de constatare medico-legală nr. 21801/A31/23.08.2013 întocmit de Institutul de Medicină Legală Craiova, rezultă că acest obiect poate fi un corp tăietor-înţepător (posibil cuţit) cu lungimea lamei de minim 15 cm şi lăţimea de 2,2 cm. In urma cercetărilor efectuate în cauză, nu a fost găsit acest obiect tăietor-înţepător despre care dintr-o declaraţie dată la 25.06.2013 de inculpatul M.C., rezultă că este „un cuţit cu mâner din lemn de culoare maro şi cu o lungime a lamei de circa 15-20 cm" pe care victima SED l-ar fi scos dintr-o găleată plină cu apă. De asemenea, din declaraţia dată la 02.07.2013 de inculpatul M.C., rezultă că acesta a lăsat cuţitul cu care a lovit-o pe SED, în apropierea locului unde a căzut victima.

Fiind audiat, în cursul urmăririi penale, inculpatul M.C.a recunoscut fapta comisă, susţinând următoarele aspecte referitoare la desfăşurarea incidentului din seara de 24.06.2013:- victima SED a luat dintr-o găleată, un cuţit cu mâner din lemn de culoare maro deschis, având lungimea lamei de circa 15-20 cm, şi cu acest cuţit victima a aruncat în direcţia inculpatului, fără a-l lovi pe acesta, moment în care inculpatul a ridicat cuţitul de jos şi a aruncat cu acel cuţit spre SED, cuţitul intrând în pieptul victimei; ulterior acestei lovituri, victima SED s-a aplecat spre partea din faţă, moment în care cuţitul s-a desprins din pieptul acesteia şi a căzut pe sol;- în continuare inculpatul a luat acel cuţit şi a mai lovit-o încă o dată pe victima SED.

În cauză, cu ocazia cercetării efectuate la faţa locului la data de 25.06.2013 cât şi la data de 03.07.2013, nu a fost găsit obiectul tăietor-înţepător folosit de inculpatul M.C.la lovirea victimei SED, în seara de 24.06.2013. De altfel, nici din declaraţiile inculpatului M.C. nu rezultă date concludente care să conducă la stabilirea cu certitudine a locului în care inculpatul M.C.  a lăsat obiectul tăietor-înţepător, folosit la lovirea victimei SED în seara de 24.06.2013.

Actele de violenţă comise în seara de 24.06.2013 asupra victimei SED, au avut următoarele consecinţe, potrivit actului medico-legal întocmit de Institutul de Medicină Legală Craiova:

-conform raportului de constatare medico-legală nr. 21801/ A31/23.08.2013: moartea numitei SED, în vârstă de 46 ani, a fost violentă; ea s-a datorat hemoragiei interne şi externe, consecinţa unor plăgi tăiate-înţepate toracice penetrante în plămâni; leziunile de violenţă constatate cu ocazia autopsiei s-au putut produce prin lovire cu un corp tăietor-înţepător (posibil cuţit) cu lungimea lamei de minim 15 cm şi lăţimea de maxim 2,2 cm (plăgile) şi au legătură de cauzalitate directă, necondiţionată cu decesul; celelalte leziuni de violenţă s-au putut produce prin lovire cu sau de corpuri dure, sunt anterioare decesului şi în caz de supravieţuire ar fi necesitat 2-3 zile îngrijiri medicale de la data producerii; loviturile au putut fi aplicate din faţă, lateral dreapta în raport cu poziţia victimei; în sângele recoltat de la cadavru nu s-a evidenţiat prezenţa alcoolului etilic; sângele recoltat aparţine grupei sanguine 0; moartea susnumitei poate data din 24.06.2013.

Situaţia de fapt descrisă în rechizitoriu se dovedeşte cu următoarele mijloace de probă: declaraţiile inculpatului M.C. şi procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală; procesul-verbal de sesizare din oficiu întocmit la 24.06.2013 de un lucrător de poliţie din cadrul Postului de Poliţie Melineşti; procesul verbal întocmit la 25.06.2013 de către un lucrător de poliţie din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală nr. 1 Craiova cu privire la depistarea şi conducerea la sediul postului de poliţie a inc. M.C.; procesul-verbal de cercetare la faţa locului întocmit la 25.06.2013, precum şi planşa fotografică; procesul-verbal de cercetare la faţa locului întocmit la 03.07.2013, precum şi planşa fotografică; raportul de constatare medico-legală nr. 21801/A31/23.08.2013 întocmit de Institutul de Medicină Legală Craiova, fişa de constatări preliminare medico-legale întocmită de IML Craiova - Laboratorul de Prosectură, precum şi planşa fotografică cu aspecte de la necropsia privind pe victima SED; buletinul de analiză nr. 113 din 11.07.2013 întocmit de Institutul de Medicină Legală Craiova; raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. Al/7128/2013 întocmit de Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici"; declaraţiile părţilor civile DMP şi SRF; declaraţiile martorilor TD, NM, MCI, CD, COA,PI, DIM, Tutan Constantin şi PS.

Latura civilă

La data de 03.07.2013, în prezenta cauză s-a procedat la audierea numiţilor DMP (fiica victimei SED) şi SRF (fiul victimei SED), din declaraţiile cărora rezultă că aceştia se constituie părţi civile în cauză, însă urmează ca suma ce reprezintă despăgubirile materiale şi daunele morale, să o precizeze în faţa instanţei de judecată.

2. La data de 15.05.2013, numita SED s-a adresat cu plângere organelor de poliţie, sesizând faptul că în ziua de 05.05.2013, în jurul orei 20,00, a fost lovită de către M.C., iar în urma loviturilor primite i-au  fost produse leziuni pentru care necesită 75-80 zile îngrijiri medicale.

În urma cercetărilor efectuate în cauză a rezultat următoarea situaţie de fapt:

La data de 05.05.2013, partea vătămată SED şi inculpatul M.C. (persoane între care au existat relaţii de concubinaj) s-au aflat în locuinţa acestuia din urmă din comuna Melineşti, unde au mâncat şi consumat băuturi alcoolice. Ulterior, partea vătămată s-a deplasat pe raza localităţii Melineşti, iar când inculpatul M.C.a constatat plecarea acesteia, s-a deplasat şi el pe raza localităţii Melineşti, pentru a o căuta pe partea vătămată.

În jurul orei 20,00, partea vătămată SED mergea spre zona centrală a localităţii Melineşti, când a fost ajunsă din urmă de către inculpatul M.C.. Fiind nemulţumit de răspunsurile pe care i le dădea partea vătămată atunci când acesta o întreba unde voia să meargă, inculpatul M.C.a început să o lovească pe SED. Conform declaraţiei dată la 24.05.2013 de partea vătămată SED, inculpatul M.C.a lovit-o pe aceasta cu pumnii, palmele şi picioarele, iar în urma acestor lovituri partea vătămată a căzut pe sol. Din declaraţia dată de inculpatul M.C. la 24.05.2013 rezultă că acesta recunoaşte că a lovit-o cu pumnii şi palmele pe partea vătămată SED la 05.05.2013. In declaraţiile date la 26.06.2013 şi 13.09.2013, inculpatul susţine că a lovit-o cu palmele pe partea vătămată SED.

Strigătele părţii vătămate SED, în timp ce era agresată de inculpatul M.C., au fost auzite de către martorii AMV, FML şi I.I., care s-au deplasat în locul în care se aflau partea vătămată şi inculpatul. Numita FML i-a solicitat inculpatului să o lase în pace pe partea vătămată şi să plece din acea zonă, iar numitul AMV a adus un prosop cu care a şters-o pe faţă pe partea vătămată, întrucât aceasta sângera. De asemenea, numitul I.I. a apelat Serviciul 112, solicitând deplasarea unei ambulanţe la locul incidentului.

Ulterior, partea vătămată SED a fost transportată la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova unde a fost internată în perioada 05.05.2013-09.05.2013 (conform biletului de ieşire din spital ataşat la dosarul cauzei).

Fiind audiat pe parcursul cercetărilor efectuate în cauză, inculpatul M.C. a recunoscut exercitarea unor acte de agresiune asupra părţii vătămate SED la data de 05.05.2013, împrejurările comiterii faptei fiind descrise de acesta în declaraţiile date la 24.05.2013, 26.06.2013 şi 13.09.2013 (declaraţii menţionate mai sus).

Actele de violenţă comise la data de 05.05.2013 asupra părţii vătămate SED, au avut următoarele consecinţe, potrivit actului medico-legal întocmit de Institutul de Medicină Legală Craiova:

- conform certificatului medico-legal nr. 8011 A2I14.05.2013 întocmit de Institutul de Medicină Legală Craiova: numita SED a prezentat leziuni traumatice ce pot data din 05.05.2013; leziunile s-au putut produce cu şi de corpuri dure; necesită 75-80 zile îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor.

În ceea ce priveşte descrierea concretă a leziunilor suferite de partea vătămată SED, din certificatul medico-legal nr. 8011A2/14.05.2013 Rezultă că a fost examinat biletul de externare din Spitalul Clinic Judeţean de urgenţă Craiova - Secţia Ortopedie şi Traumatologie, constatându-se că partea vătămată a fost internată în perioada 05.05-09.05.2013 cu diagnosticul : „TCC ninor, fractură corp vertebral C7 amielică, fractură oase proprii nazale, fractură distală radială dreapta fără deplasare, plăgi faciale) agresiune fizică".

Situaţia de fapt descrisă la punctul 2 din rechizitoriu se dovedeşte cu următoarele mijloace de probă: declaraţiile inculpatului M.C.şi procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală; plângerea şi declaraţia părţii vătămate SED; certificatul medico-legal nr. 101/A2/14.05.2013 întocmit de Institutul de Medicină Legală Craiova; biletul de ieşire din spital eliberat la 09.05.2013 de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova; fişa intervenţiei la eveniment întocmită de organele de poliţie, cu privire la incidentul petrecut la 05.05.2013, când inculpatul a agresat-o pe partea vătămată SED; foaia de observaţie clinică generală întocmită de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova cu privire la partea vătămată SED; decontul de cheltuieli întocmit de Secţia Ortopedie şi Traumatologie, cu privire la cheltuielile ocazionate de spitalizarea părţii vătămate SED, precum şi alte acte medicale; declaraţiile martorilor AMV, FML şi I.I..

Latură civilă

Cu ocazia audierii sale la 24.05.2013, partea vătămată a solicitat ca inculpatul M.C. să fie trimis în Judecată pentru fapta comisă, fără a menţiona dacă se constituie şi parte civilă. Astfel cum s-a menţionat la punctul 1 din rechizitoriu, la data de 03.07.2013, în cauza privind decesul numitei SED, s-a procedat la audierea numiţilor DMP (fiica victimei SED) şi SRF (fiul victimei SED), din declaraţiile cărora rezultă că aceştia se constituie părţi civile în cauză, însă urmează ca suma ce reprezintă despăgubirile materiale şi daunele morale, să o precizeze în faţa instanţei de judecată.

In drept

Fapta comisă de inculpatul M.C., descrisă la punctul 1 din rechizitoriu - constând în aceea că în seara de 24.06.2013 a lovit-o cu un cuţit pe victima SED, provocându-i leziuni traumatice ce au condus la decesul acesteia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor deosebit de grav, prev. şi ped. de art. 174 alin. 1, art. 176 alin. 1 Ut. c din C.pen., cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b C.pen.

Fapta comisă de inculpatul M.C., descrisă la punctul 2 din rechizitoriu - constând în aceea că la data de 05.05.2013 a lovit-o pe partea vătămată SED, provocându-i leziuni traumatice care au necesitat 75-80 zile îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală gravă, prev. şi ped. de art.182 alin. 1 din C.pen., cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b din C.pen.

Cu privire la cele două infracţiuni descrise la punctele 1 şi 2 din rechizitoriu, vor fi aplicate dispoziţiile art. 33 lit. a din C.pen.

Date despre inculpat

Inculpatul M.C. a avut o atitudine relativ sinceră în cursul urmăririi penale; este în vârstă de 56 ani; din fişa de cazier judiciar ataşată la dosarul cauzei rezultă că acesta a mai fost anterior condamnat pentru comiterea infracţiunilor prev. de art. 192/2 şi art. 174 Cp., prin s.p.404/16.03.1999 a Tribunalului Dolj, d.p. 641/09.12.1999 a Curţii de Apel Craiova, fiind arestat la 24.02.1999 şi eliberat condiţionat la 04.08.2009, cu rest 1299 zile, faţă de acesta fiind aplicabile dispoziţiile art. 37 alin. 1 lit. b din C.pen. care reglementează recidiva postexecutorie

În cauza privind comiterea infracţiunii de omor deosebit de grav, prev. şi ped. de art. 174 alin. 1, art. 176 alin. 1 Ut. c din C.pen., a fost dispusă efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice privind pe inculpatul M.C.. Astfel, Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici" a întocmit raportul de primă expertiză medico-legală psihiatrică nr. Al/7128/2013 în care a concluzionat următoarele: numitul M.C. prezintă diagnosticul: tulburare organică de personalitate cu manifestări antisociale pe fond toxietilic; păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale; are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat.

Măsuri preventive sau alte măsuri procesuale dispuse în cauză

Prin ordonanţa din 25.06.2013 s-a dispus măsura reţinerii pe o durată de 24 ore faţă de învinuitul M.C..

Ulterior, prin ordonanţa din 25.06.2013 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei comisă de învinuitul M.C. - constând în uciderea victimei SED în seara de 24.06.2013-, din infracţiunea de omor, prev. şi ped. de art. 174 alin. 1 C.pen., în infracţiunea de omor deosebit de grav, prev. şi ped. de art. 174 alin. 1 C.pen., art. 176 alin. 1 lit. c din C.pen., cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b C.pen., întrucât din fişa de cazier judiciar a învinuitului M.C.a rezultat că acesta a mai fost anterior condamnat pentru comiterea infracţiunilor prev. de art. 192/2 şi art. 174 Cp., prin s.p.404/16.03.1999 a Tribunalului Dolj, d.p. 641/09.12.1999 a Curţii de Apel Craiova, fiind arestat la 24.02.1999 şi eliberat condiţionat la 04.08.2009, cu rest 1299 zile.

Prin ordonanţa din 25.06.2013, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpatului M.C., pentru comiterea infracţiunii de omor deosebit de grav, prev. şi ped. de art. 174 alin. 1, art. 176 alin. 1 lit. c C.pen., cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b din C.pen.

Prin referatul din 25.06.2013 s-a propus arestarea preventivă a inculpatului M.C. pentru comiterea infracţiunii de omor deosebit de grav, prev. şi ped. de art. 174 alin. 1, art. 176 alin. 1 lit. c C.pen., cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b din C.pen., pe o durată de 29 zile, începând cu data de 25.06.2013.

Prin încheierea nr.186 din 25.06.2013 pronunţată în dosarul nr. 10974/63/2013, Tribunalul Dolj - Secţia Penală a dispus arestarea preventivă a inculpatului M.C., pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 25.06.2013 până la data de 23.07.2013, inclusiv, măsură ce a fost prelungită ulterior.

Prin rezoluţia din 12.09.2013 s-a dispus conexarea cauzei penale înregistrată cu nr. 624/P/2013 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, la cauza penală înregistrată cu nr. 426/P/2013 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj.

Prin ordonanţa din 12.09.2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei comisă de inculpatul M.C. la 05.05.2013, din infracţiunea de vătămare corporală gravă, prev. şi ped. de art. 182 alin. 1 din C.pen. cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a C.pen., în infracţiunea de vătămare corporală gravă, prev. şi ped. de art. 182 alin. 1 din C.pen. cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b  C.pen.

Prin ordonanţa din 12.09.2013 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpatului M.C. pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală gravă, prev. şi ped. de art. 182 alin.1 din Cp cu aplicarea art.37 alin.1 lit.b Cp.

În cursul cercetării judecătoreşti s-a luat interogatoriu inculpatului M.C. care a recunoscut că a aplicat mai multe lovituri cu cuţitul victimei SD însă a susţinut că a fost provocat de către aceasta  aruncând cu un cuţit scos dintr-o găleată  către el ( fila 28 dosar).

S-au luat declaraţii părţilor civile DMP şi SRF care au arătat că au suportat cheltuielile ocazionate cu înmormântarea victimei SD şi se constituie părţi civile în cauză cu suma de câte 10.000 lei fiecare despăgubiri civile din care suma de 3000 lei reprezintă despăgubiri materiale iar suma de 7000 lei daune morale.( fila 27 şi 92 dosar).

S-au luat declaraţii martorilor Mi ( fila 44 dosar), TD ( fila 45 dosar), NM ( fila 63 dosar), CD ( fila 64 dosar), PI ( fila 65 dosar), DIM ( fila 89 dosar), TC ( fila 90 dosar), PS ( fila 123 dosar), AMV ( fila 124 dosar), FML (fila 125 dosar), I.I. ( fila 126 dosar), care au arătat că îşi menţin în totalitate declaraţiile date în cursul urmăririi penale.

Pe latură civilă a fost audiat martorul JFC ( fila 91 dosar) care a arătat că este prieten de familie cu partea civilă DMP, a ajutat-o pe aceasta să se ocupe de înmormântarea victimei şi că aceasta a fost nevoită să împrumute suma de 3-4000 lei pentru a acoperi cheltuielile ocazionate cu înmormântarea şi pomenirea victimei ( fila 91 dosar).

Prin adresa nr 36114/29.10.2013 Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova a precizat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 763,46 lei reprezentând cheltuielile ocazionate cu spitalizarea părţii vătămate SD în perioada 06.05 – 09.09. 2013, sumă ce solicită să fie reactualizată cu indicele de inflaţie de la data producerii prejudiciului până la plata efectivă a debitului ( fila 32 dosar).

Analizând actele şi probele administrate în cauză instanţa constată că starea de fapt reţinută prin rechizitoriu este corectă şi corespunde unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză, iar vinovăţia inculpatului  fără dubii dovedită.

Deşi inculpatul a recunoscut că a  aplicat mai multe lovituri cu palma victimei în data de 05.05.2013,  lovituri în urma cărora victima a fost internată în spital iar în data de 24.06.2013 a aplicat acesteia două lovituri cu cuţitul ce au condus la decesul acesteia, a susţinut că în ambele cazuri a fost provocat de către victimă.

Astfel, în data de 05.05.2013 inculpatul a arătat că după ce a mâncat şi băut împreună cu victima cu care se afla în relaţii de concubinaj, el s-a culcat şi când s-a trezit a constatat că aceasta plecase de acasă, motiv pentru care a plecat după ea iar când a întâlnit-o pe stradă a întrebat-o unde se duce , aceasta spunându-i că merge ,, să aibă de unde se întoarce şi după ce nu are". Atunci, după cum susţine inculpatul, acesta a bănuit că merge la domiciliul altui bărbat şi din gelozie i-a aplicat mai multe lovituri cu palma.

Şi în  ceea ce priveşte fapta din data de 24.06.2013 inculpatul a recunoscut că a aplicat două lovituri cu cuţitul victimei însă după ce a fost anterior provocat de către victimă aruncând cu cuţitul spre el. A mai arătat inculpatul că victima a scos cuţitul dintr-o găleată cu care aceasta lua apă de la fântână pentru animale şi după ce i-a aplicat a doua lovitură acesteia a aruncat ulterior cuţitul în iarbă, insă acesta nu a fost găsit în locul unde inculpatul susţine că l-a aruncat. Mai mult decât atât din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul purta asupra sa un cuţit şi era cunoscut ca un om violent care a mai fost anterior condamnat pentru infracţiunea de omor ( declaraţia martorului COA).

Tot din declaraţia martorului sus amintit rezultă că anterior datei de 24.06.2013, inculpatul a urmărit-o în mai multe rânduri pe victima SD din pădurea aflată în apropierea stânei la care lucra împreună cu victima.

 Nici una din probele administrate în cauză nu susţin însă varianta inculpatului cum că a fost provocat de către victimă şi nici inculpatul însuşi nu a putut să probeze starea de provocare.

În aceste condiţii deşi inculpatul a recunoscut săvârşirea faptelor, având în vedere că acesta a susţinut că a fost provocat de către victimă, situaţie care nu rezultă din actul de sesizarea al instanţei şi nici din probele administrate în cursul judecăţii, instanţa nu va putea face aplicarea în cauză a disp art 375, 396 alin 10 C.pr.pen.

În drept, fapta inculpatului care în data de 24.06.2013 a aplicat victimei lovituri cu cuţitul, provocându-i leziuni traumatice ce au condus la decesul acesteia întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat prev de art 188 alin 1, art 189 lit e NCP ( fost art 174 alin 1, art 176 alin 1 lit c C.pen) cu aplic art 37 alin 1 lit b C.pen.

Întrucât după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, fapta de a cauza leziuni traumatice a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile este reglementată de art 193 alin 2 C.pen, în baza art 386 N.C.pr.pen s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea prev de art 181 alin 1 C.pen cu aplic art 37 lit b C.pen în infracţiunea prev de art 193 alin 2 NCP cu aplic art 37 lit b C.pen

În cauză, instanţa constată că îşi găsesc aplicabilitatea dispoziţiile art 5 C.pen privitoare la aplicarea legii penale mai favorabile întrucât de la săvârşirea infracţiunilor de către inculpat şi până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, respectiv  la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Noul Cod Penal  conform Legii nr 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr 286/2009 privind Codul Penal.

Aplicarea legii penale mai favorabile presupune o primă condiţie de bază şi anume o succesiune de legi penale care să prevadă o faptă ca infracţiune, dar cu deosebire în ceea ce priveşte condiţiile de sancţionare.

În doctrina penală s-au sistematizat criteriile de determinare a legii penale mai favorabile, după cum acestea se referă la condiţiile de incriminare, condiţiile de tragere la răspundere penală şi condiţiile de sancţionare.

Astfel, în ceea ce priveşte fapta inculpatului de a cauza părţii vătămate SED leziuni traumatice pentru a căror vindecare au fost necesare 75-80 zile îngrijiri medicale, legea penală mai favorabilă va fi NCP întrucât fapta constituie infracţiunea de lovire sau alte violenţe, la care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă, iar nu vechiul Cod penal, unde fapta constituie infracţiunea de vătămare corporală gravă, iar acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

Şi sub aspectul regimului sancţionator în ceea ce priveşte această infracţiune, legea penală mai favorabilă este tot NCP care prevede pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani sau amendă, în vreme ce Codul Penal din 1969 prevede pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani.

În ceea ce priveşte infracţiunea de omor deosebit de grav prev de art 174 alin 1, art 176 alin 1 lit c C.pen având în vedere că în legea nouă se regăseşte atât sub aspectul conţinutului, cât şi al pedepsei în disp art 188 alin 1, art 189 lit e NCP, instanţa nu a dispus schimbarea încadrării juridice în privinţa acesteia.

Pentru a stabili care este legea penală mai favorabilă în cazul acestei infracţiuni, instanţa a avut în vedere că deşi, atât art 174 alin 1, art 176 alin 1 lit c C.pen cât şi art 188 alin 1, art 189 lit e NCP prevăd aceeaşi pedeapsă principală: închisoarea de la 15 la 25 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, mai favorabil este NCP întrucât pedepsele complementare pot fi impuse pe o durată de timp mai mică ( de la 1 la 5 ani), spre deosebire de vechiul Cod, când pedepsele complementare puteau fi impuse pe o durată de la 1 la 10 ani.

Deşi tratamentul sancţionator al concursului de infracţiuni în Codul penal este mai aspru decât cel prevăzut de Codul Penal din 1969, raportat la limitele de pedeapsă prevăzute în prezent de Codul penal pentru infracţiunile săvârşite de către inculpat, respectiv de la 15 la 25 ani şi interzicerea unor drepturi pentru infracţiunea prev de art 188 alin 1, art 189 lit e NCP, de la 6 luni la 5 ani închisoare sau amendă pentru infracţiunea prev de art 193 alin 2 C.pen, instanţa apreciază că legea penală mai favorabilă şi sub acest aspect  este Noul Cod penal.

În ceea ce priveşte starea de recidivă postexecutorie prev de art 37 lit b C.pen dacă conform Codului Penal din 1969 în cazul concursului de infracţiuni, conform art 39 alin 4 C.pen, se poate aplica o pedeapsă până la maximul special prevăzut de lege la care se poate adăuga un spor de până la 10 ani în cazul pedepsei închisorii, deci aplicarea sporului este facultativă, în cazul recidivei postexecutorii prev de art 43 alin 5 din Codul penal, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege se majorează cu jumătate.

În aceste condiţii, legea penală mai favorabile în ceea ce priveşte starea de recidivă postexecutorii o constituie Codul Penal din 1969, astfel că instanţa a reţinut în sarcina inculpatului prevederile art 37 lit b C.pen din 1969 şi nu prevederile art 43 alin 5 Cod Penal.

De altfel, potrivit art 10 din Legea nr 187/2012 de punere în aplicare a Noului Cod Penal ,, Tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puţin una dintre infracţiunile din structura pluralităţii  a fost comisă sub legea nouă", ceea ce nu este cazul în speţa de faţă, ambele infracţiuni ce intră în structura pluralităţii de infracţiuni au fost săvârşite înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod Penal.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art 74 C.pen respectiv, împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, antecedentele penale, conduita inculpatului după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În raport de aceste criterii, la stabilirea pedepselor aplicate inculpatului instanţa a avut în vedere gravitatea deosebită a faptelor, modalitatea de comitere a faptelor (cu un cuţit), atitudinea procesuală a inculpatului care a recunoscut săvârşirea faptelor însă a încercat să se apere de maniera că a fost provocat de către partea vătămată, vârsta acestuia, faptul că inculpatul a mai fost anterior condamnat tot pentru infracţiunea de omor, fapta din prezenta cauză fiind săvârşită  în stare de recidivă postexecutorie.

Toate aceste elemente sunt suficiente pentru a contura concluzia că faţă de inculpat se impune a fi aplicate pedepse în cuantum sporit pentru fiecare dintre infracţiunile săvârşite, fiind nevoie de o perioadă mai mare de timp pentru atingerea scopului pedepsei, prevenirea săvârşirii de infracţiuni, dar şi pentru ca inculpatul să-şi formeze o atitudine corectă faţă de muncă, ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială.

Astfel, instanţa a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 25 ani închisoare pentru infracţiunea prev de art 188 alin 1, art 189 lit e NCP ( fost art 174 alin 1, art 176 alin 1 lit c C.pen ) cu aplic art 37 alin 1 lit b C.pen şi art 5 alin 1 NCP şi respectiv la 2 ani închisoare pentru infracţiunea prev de art 193 alin 2 NCP cu aplic art 37 lit b C.pen şi art 5 alin 1 NCP.

Potrivit art 39 alin 1 lit b C.pen ,, În caz de concurs de infracţiuni, se stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune în parte şi se aplică pedeapsa, după cum urmează: b)când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite”.

Contopind cele două pedepse ce alcătuiesc pluralitatea de infracţiuni prin prisma dispoziţiilor art. 39 alin. 1 lit. b NCp, instanţa a aplicat pedeapsa cea mai grea de 25 ani la care se adaugă  1/3 din pedeapsa de 2 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 25 ani şi 8 luni închisoare.

În ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei instanţa a apreciat că faţă de gravitatea deosebită a faptelor reţinute în sarcina inculpatului, modalitatea de comitere a acestora, atitudinea procesuală a inculpatului precum şi predispoziţia acestuia la fapte antisociale, scopul pedepsei poate fi atins numai prin executarea acesteia în regim de detenţie.

Fapta săvârşită de inculpat generează o nedemnitate cu privire la exerciţiul drepturilor de natură electorală, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii  publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a alege şi ca urmare în baza art. 67 alin. 2 C. pen. rap. la art. 188 alin 1, art 189 lit e NCP  instanţa a dispus interzicerea inculpatului ca pedeapsă complementară exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi d C.pen. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În ceea ce priveşte dreptul de alege, Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deţinuţilor condamnaţi la executarea unei pedepse cu închisoarea, deşi urmăreşte un scop legitim, nu respectă principiul proporţionalităţii, reprezentând , astfel o încălcare a art 3 Protocolul 1 din Convenţie.

Cu toate acestea, instanţa apreciază că, în raport de natura infracţiunii săvârşită de inculpat, omor calificat, acesta este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care va interzice inculpatului exerciţiul acestui drept.

 În baza art. 65 C.pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi  b C.pen., de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la executarea pedepsei principale.

În baza art 399 alin 1 NCPP şi art 72 alin 1 NCP a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 25.06.2013 la zi şi constatând că temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri subzistă, a menţinut starea de arest a acestuia.

Sub aspectul laturii civile a cauzei instanţa reţine că în cursul urmăririi penale, martorii DMP şi SRF s-au constituit părţi civile, iar în cursul judecăţii au precizat sumele cu care se constituie părţi civile, respectiv cu suma de câte 10.000 lei fiecare despăgubiri civile din care suma de 3000 lei reprezintă despăgubiri materiale reprezentând cheltuielile ocazionate cu înmormântarea şi pomenirea victimei SED iar suma de 7000 lei daune morale.(fila 27 şi 92 dosar).

Din actele depuse la dosar precum şi din declaraţia martorului JFC audiat în cauză rezultă că partea civilă DMP a suportat în totalitate cheltuielile ocazionate cu înmormântarea victimei SED şi pomenirea ulterioară a acesteia, motiv pentru care aceasta a fost nevoită să împrumute suma de 3-4000 lei.

Din niciuna din probele administrate în cauză nu rezultă însă că la cheltuielile ocazionate cu înmormântarea şi pomenirea ulterioară a victimei a contribuit şi partea civilă SRF.

Potrivit disp art 397 NCPP rap la art 1357 C.civ despăgubirea părţii civile trebuie să constituie o justă şi integrală reparaţie a daunelor morale şi materiale suferite în urma infracţiunii, care formează obiectul cauzei.

Înţelesul noţiunii de prejudiciu moral constă în rezultatul dăunător direct al unei fapte ilicite şi culpabile, prin care se aduce atingere valorilor cu conţinut nepatrimonial ce definesc personalitatea umană.

Prejudiciul moral fiind strâns legat de persoana umană lezează direct şi nemijlocit şi sentimente de dragoste şi afecţiune, cum este cazul în speţă.

În ce priveşte prejudiciul moral suferit de parţile civile  DMP şi SRF  – instanţa are în vedere că urmare a faptei inculpatului, a fost curmată viaţa mamei părţilor civile, ceea ce implică şi suferinţe psihice, generate de lezarea sentimentului de afecţiune existent între membrii familiei  care nu se mai pot bucura niciodată de sprijinul material şi afectiv al acesteia.

Privarea de aceste sentimente, conduce în mod indubitabil la ideea că părţile civile trebuie recompensate moral în echivalent bănesc, mai ales că în locul acestor sentimente şi trăiri părţile civile au încercat şi încearcă sentimente de profund regret, izolare  şi amărăciune, sentimente şi trăiri care le vor marca toată viaţa.

În raport de aceste considerente, în baza art 397 NCPP rap la art 1357 C.civ, instanţa a  admis în parte acţiunea civilă şi a obligat inculpatul să plătească părţii civile DMP suma de 3 000 lei cu titlu de daune materiale şi 5 000 lei daune morale iar părţii civile SRF suma de 5 000 lei daune morale.

În baza art. 19 C.pr.pen. rap. la art. 397 alin. 1 C.pr.pen. cu aplic. art. 1357 şi urm. C.civ. a admis acţiunea civilă formulată în procesul penal de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă  Craiova şi a obligat inculpatul să plătească părţii civile suma de 763,46 lei cheltuieli de spitalizare, sumă care va fi reactualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii.

În baza art 162 alin 5 NCPP a dispus restituirea către inculpat a unei cămăşi şi către moştenitorii victimei SED, respectiv părţile civile DMP şi  SRF, a unui batic şi o bluză tip hanorac, ridicate conform procesului verbal de cercetare la faţa locului întocmit la data de 25.06.2013 şi ambalate în coletele nr 1 şi 2.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul M.C. în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.

În baza art 274 alin 1 NCPP a obligat inculpatul la plata sumei de 2000 lei cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 272 alin. 1 C.p.p onorariu apărătorului din oficiu va fi suportat din fondurile Ministerului de Justiţie.

Domenii speta

Spete similare