Drepturi băneşti

Sentinţă civilă 1181/2015 din 09.03.2015


Dosar nr.

Cod operator 2443/2442

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentinţa nr. 1181/2015

Şedinţa publică de la 09 Martie 2015

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Asistent  judiciar

Asistent  judiciar

Grefier Şef

Pe rol fiind judecarea acţiunii formulată de reclamantul D.P.I., în contradictoriu cu pârâtul C.S. J. R., având ca obiect drepturi băneşti.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile, reclamantul fiind reprezentat de avocat Secula Mihai.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează că pârâta nu a răspuns la solicitarea instanţei, după care:

Interpelat de instanţă, reprezentantul reclamantului  a precizat că pe rolul instanţei mai sunt încă cinci dosare cu acelaşi obiect, privind alţi reclamanţi şi în niciunul pârâta nu a răspuns solicitărilor instanţei.

Instanţa, având în vedere că pârâta, în calitate de angajator, avea obligaţia să depună la dosar toate dovezile în apărare până la prima zi de înfăţişare, precum  şi faptul că, deşi s-a acordat un termen de judecată în acest sens, nu s-au depus aceste dovezi, revine asupra adresei dispuse.

În ceea ce priveşte expertiza contabilă, instanţa acordă cuvântul reprezentantului reclamantului să precizeze dacă mai insistă în această probă.

Reprezentantul reclamantului precizează că nu mai stăruie în efectuarea expertizei de specialitate.

Instanţa ia act de cele menţionate de către reprezentantul reclamantului, constată încheiată cercetarea procesului şi acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată şi solicită să fie obligată unitatea pârâtă să plătească reclamantului drepturile salariale, fără cheltuieli de judecată. 

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale sub nr....., reclamantul D.P.I. a chemat în judecată pe pârâtul C.S. J. R., solicitând instanţei, ca prin hotărârea ce o va pronunţa, să se dispună obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale neîncasate pe perioada noiembrie şi decembrie 2013 precum şi ianuarie iunie 2014,  cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii , reclamantul a arătat că a activat ca şi jucător fotbal la clubul C.S. J.R. în baza unei convenţiei  nr.387/24.07.2012, intitulată convenţie civilă de prestări servicii, încheiată pe perioadă determinată, respectiv pe perioada 01.07.2012 – 30.06.2015,  având drepturi salariale neîncasate pe perioada noiembrie şi decembrie 2013 precum şi ianuarie iunie 2014, în sumă de 12000 de lei.

Raportat la natura juridică a „convenţiilor civile de prestări servicii”,  consideră reclamantul că acestea sunt veritabile contracte de muncă în accepţiunea art. 101 din Codul muncii,  competenţa de soluţionare a litigiului aparţinând Tribunalului Gorj - Secţia litigii de muncă.

Ceea ce diferenţiază clar un contract individual de muncă de o convenţie civilă de prestări serviciu este raportul de subordonare a salariatului faţă de angajator.

Contractul de muncă trebuie să fie privit ca acea convenţie în temeiul căreia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze o anumită activitate pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, care Ia rândul ei se obligă să plătească remuneraţia, denumită salariu şi să asigure condiţii adecvate desfăşurării activităţii, menţinerii securităţii şi sănătăţii in muncă.”

Astfel, reclamantul solicită ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună plata drepturilor salariale, cu cheltuieli de judecată.

În dovedirea acţiunii, reclamantul a depus la dosar, în copie , cartea de identitate şi convenţia civilă de prestări servicii nr. 387/24.07.2012 şi nr. 4320/26.07.2012.

Analizând actele dosarului, în raport de dispoziţiile legale aplicabile, instanţa reţine:

În perioada  01.07.2012 – 30.06.2014, reclamantul  a desfăşurat activitate ca jucător fotbal la clubul C.S. Jiul Rovinari în baza unei convenţiei  nr. 387/24.07.2012 şi nr. 4320/26.07.2012, intitulată convenţie civilă de prestări servicii, încheiată pe perioadă determinată.

Prin acţiunea de faţă, reclamantul solicită obligarea pârâtului  C.S. J.R. la plata drepturilor salariale neîncasate pe perioada noiembrie şi decembrie 2013 precum şi ianuarie iunie 2014.

Conform prevederilor art. 10 din Codul muncii republicat: „Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.”

În speţă, aşa cum rezultă din convenţia încheiată între părţi, reclamantul a prestat activitate în interesul pârâtului C.S. J.R., în condiţiile stabilite de pârât, obligându-se să respecte regulile disciplinare stabilite de către acesta şi să respecte normele de protecţie a muncii.

Pârâtul C.S. J.R.  s-a obligat să – l remunereze pe reclamant cu un salariu lunar în cuantum de 1200 lei , să-i plătească o indemnizaţie efort în cuantum de 300 lei , să-i asigure condiţii corespunzătoare de muncă, cu respectarea normelor de protecţie a muncii, conform legislaţiei în vigoare.

Prin urmare, convenţia încheiată între părţi prezintă caracteristicile esenţiale ale unui contract individual de muncă, respectiv : munca este prestată în favoarea altei persoane - angajator, sub autoritatea acestuia şi în condiţiile de muncă şi de protecţie a muncii asigurate de către acesta , în schimbul unei remuneraţii, denumită salariu, prestatorul muncii , respectiv salariatul folosind baza materială a angajatorului, aflându-se în raporturi de subordonare faţă de angajator şi răspunzând disciplinar faţă de acesta.

În conformitate cu prevederile art. 40 alin. 2 lit. c din Codul muncii republicat, angajatorul are obligaţia de a acorda salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă.

Potrivit art. 159 alin.1 şi 2 din Codul muncii republicat:

„(1) Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă.

(2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.”

În conflictele de muncă sarcina probei incumbă angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare, conform celor stipulate de art.272  din Codul muncii republicat.

La art. 168 alin. 1 din Codul muncii republicat se prevede că plata salariului se dovedeşte prin semnarea statelor de plată, precum şi prin orice alte acte justificative care demonstrează efectuarea plăţii către salariatul îndreptăţit.

În speţă pârâtul  C.S. J.R.  nu a făcut dovada plăţii drepturilor salariale cuvenite reclamantului pe perioada în litigiu, respectiv  perioada noiembrie şi decembrie 2013 precum şi ianuarie iunie 2014, conform convenţiei  nr.387/24.07.2012  şi nr.4320/26.07.2012, prin care se prevede un salariu lunar în cuantum de 1200 lei.

Faţă de considerentele expuse , având în vedere şi dispoziţiile art. 166 alin.4 din Codul muncii republicat , instanţa urmează să admită acţiunea şi să oblige pârâtul să plătească reclamantului drepturile salariale cuvenite şi neachitate pentru perioada în litigiu, conform convenţiei/contractului nr.4320/26.07.2012.

Opinia asistenţilor judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată de reclamantul D.P.I., în contradictoriu cu pârâtul C.S. J.R.

Obligă pârâtul să plătească reclamantului drepturile salariale cuvenite şi neachitate pentru lunile noiembrie 2013, decembrie 2013 şi ianuarie 2014, conform contractului nr.4320/26.07.2012.

Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Sentinţă executorie de drept.

Cu apel în termen de 10 de zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţa publică din 09.03.2015, la Tribunalul Gorj.

PRESEDINTE ASISTENTI JUDICIARI GREFIER