Anulare act administrativ

Sentinţă civilă 31/2015 din 16.01.2015


Titlu: anulare act administrativ

Domeniu asociat: cereri

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa nr. 31/2015

Şedinţa publică din 16 ianuarie 2015

Pe rol judecarea cererii  de chemare în judecată formulată de reclamantul R. I în contradictoriu cu pârâta A P I A - Centrul Judeţean G., având ca obiect  anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică s-a prezentat reclamantul R. I., asistat de avocat V. M. şi consilier juridic M. I., pentru pârâta APIA - Centrul Judeţean G.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, care a învederat faptul că prin compartimentul registratură al acestei instanţe, la data de 9 decembrie 2014, pârâta APIA Centrul Judeţean G, a depus răspunsul la relaţiile solicitate de către instanţă.

La interpelarea instanţei cu privire la faptul, dacă se mai insistă în ascultarea martorei S. C., avocat V. M. a arătat că renunţă la ascultarea acesteia.

Nemaifiind cereri de formulat şi noi probe de administrat, instanța a constatat cercetarea judecătorească încheiată şi a trecut la soluţionare, acordând cuvântul pe fondul cauzei.

Avocat V. M., având cuvântul, a solicitat admiterea acţiunii, aşa cum a fost formulată, arătând că reclamantul nu se face vinovat, acesta executând obligaţiile impuse prin Parchetul de agromediu.

Consilier juridic M. I., pentru pârâtă, a solicitat respingerea acţiunii, pentru considerentele expuse prin întâmpinare, în esenţă arătând că reclamantul a încălcat Pachetul de agromediu.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 21 ianuarie 2014 sub nr. 267/95/2014, reclamantul R. I. a chemat în judecată în calitate de pârâtă APIA - Centrul Județean G, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce va pronunţa să dispună anularea  Deciziei 2589/12.02.2013 a APIA - Centrul Judeţean G prin care i-a fost respinsă contestaţia împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. 46/15.01.2013 înregistrat la Centrul Judeţean G sub nr. 760/17.01.2013, întocmit de Comisia constituita la nivelul Centrului Judeţean G în baza împuternicirii nr. 15486/27.12.2012 a Directorului Executiv al Centrului Judeţean G.

În motivarea cererii a arătat că a chemat în judecată în calitate de pârâtă APIA - Centrul Județean G, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce va pronunţa să dispună anularea  Deciziei 2589/12.02.2013 a Agenţiei de Plaţi si Intervenţie pentru  Agricultura - Centrul Judeţean Gorj prin care i-a fost respinsă contestaţia împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. 46/15.01.2013 înregistrat la Centrul Judeţean G sub nr. 760/17.01.2013, întocmit de Comisia constituita la nivelul Centrului Judeţean G în baza împuternicirii nr. 15486/27.12.2012 a Directorului Executiv al Centrului Judeţean G.

Că păşunează cu ovinele în muntele Stana Ştirbului şi Stana Ursului de peste 25 de ani, ultimul contract de pășunat încheiat cu Consiliul Local T fiind înregistrat sub nr. 6096/11.05.2009 şi având perioada de derulare de un an (11.05.2009-10.05.2010).

Prin Decizia nr. 2032366/04.06.2009 de acordarea plaţilor în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă, campania 2009 emisă de Agenţia de Plaţi si Intervenţie pentru Agricultura ca urmare a solicitării sale înregistrată sub nr. 1831304/01.04.2008, a beneficiat de suma de 48.943,68 lei, reprezentând schema de plată unică pe suprafaţa plaţi pentru zona montana defavorizată, plaţi pentru agro-mediu pachetul 1 si 2.

A arătat că uzanţele până la acea dată erau ca la expirarea termenului de derulare a contractului de pășunat, Consiliul Local al oraşului T să încheie cu  cei care se ocupă de creşterea animalelor, contracte de arendare pe aceeaşi perioadă de un an.

Astfel, a solicitat la începutul anului 2010, respectiv 30.03.2010, Consiliului Local T prin cererea înregistrată sub nr. 3560/30.03.2010, închirierea Păşunii Alpine Muntele Stana Ştirbului pentru anul 2010, continuând să păşuneze cu acordul tacit al autorităţilor şi după data de 10.05.2010.

Întrucât i s-a refuzat încheierea unui nou contract deşi a făcut demersurile necesare chiar şi in instanţa, a adus la cunoştinţa APIA situaţia în care s-a aflat respectiv, că pe anul 2010 nu mai are titlul de folosinţa al terenului deşi în fapt l-a folosit.

Astfel, a solicitat expres ca reprezentanţii APIA să trimită o comisie de verificare la faţa locului pentru a arată ca  îşi respectă angajamentul încheiat în anul 2008, chiar daca nu a solicitat plata pe anul 2010.

Ulterior, pentru că terenul de pășunat a fost atribuit unei alte persoane, a uzat de formularul M3 prin care a solicitat retragerea întregii suprafeţe.

Abia în anul 2013 în baza procesului-verbal de constatare a neregulilor şi stabilirea creanţelor bugetare nr. 46/15.03.2013 i s-a stabilit un debit de 48.943,68 lei, motivat de împrejurarea ca deşi s-a angajat să respect anumite măsuri pe timp de 5 ani, în anul 2010 nu a putut prezenta un titlu de folosinţă al terenului, deşi în fapt s-a constatat ca a folosit acest teren şi în anul 2010.

A arătat că a contestat ca netemeinic şi nelegal procesul-verbal, contestaţie ce a fost respinsă prin Decizia 2589/05.03.2013, decizie pe care a primit-o la solicitarea sa în data de 25.11.2013, motiv pentru care s-a adresat instanţei de judecata competente.

Astfel,actul normativ care reglementează procedura de constatare şi sancţionare a neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene este OUG 66/29.06.2011, care în art. 2 defineşte termenii de neregulă sumă cuvenită şi principiul proporționalității.

În sensul prezentei OUG 66/29.06.2011, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) neregula - orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziţii ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/ bugetele donatorilor publici internaţionali si/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o suma plătită necuvenit; n) principiul proporționalității - orice măsura administrativa adoptata trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ținând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv; u) suma plătită necuvenit - plata nedatorată, aşa cum este aceasta prevăzută în dreptul civil, acordată unui beneficiar sau realizată în numele unui beneficiar, care provine din fonduri europene şi /sau fonduri publice aferente acestora.

De asemenea, art. 17 din aceeaşi ordonanţa, stipulează că „orice acţiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli si stabilirii creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporționalității".

Prin urmare, la stabilirea creanţei bugetare rezultată din nereguli, trebuie să se stabilească mai întâi dacă neregula constatata a prejudiciat în vreun fel sau dacă poate prejudicia bugetul Uniunii Europene.

A apreciat că, deşi s-a obligat să respecte anumite obligaţii 5 ani, împrejurarea că nu a  mai putut obţine un titlu de folosinţă al terenului pe anul 2010 nu poate prejudicia în nici un fel bugetul Uniunii Europene, întrucât sumele primite au fost alocate anului 2008 când a îndeplinit toate condiţiile, iar pe anul 2010 a continuat să pășuneze ,respectând toate masurile de agro-mediu, iar din anul 2011, fiind preluat terenul de către altcineva aceasta persoana a continuat să îndeplinească condiţiile de agro-mediu.

De asemenea, principiul proporționalității impune ca la stabilirea creanţei bugetare rezultată din nereguli trebuie să se ţină seama de natura şi frecventa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului.

A menţionat de asemenea, că nu din culpa sa nu a mai putut obţine un titlu de folosinţa a terenului, ca a făcut tot posibilul, inclusiv acţiune in justiţie pentru a obţine un nou contract de închiriere/concesionare.

De asemenea, a dovedit buna sa credinţa aducând la cunoştinţa APIA situaţia in care s-a aflat ,depunând personal cererea de retragere a suprafeţei şi conform art. 25 din Regulamentul CE nr. 1122/2009 acest lucru se poate face oricând mai puţin în situaţia în care fermierul a fost informat cu privire la neregulile din cererea sa de sprijin, a fost înştiinţat cu privire la intenţia APIA de a efectua un control sau când controlul la faţa locului a scos în evidenţă anumite nereguli.

Se poate observa că din succesiunea evenimentelor, cererea de retragere a suprafeţei este anterioara datei efectuării controlului, motiv pentru care a considerat ca a acţionat legal şi nu poate fi sancţionat.

În concluzie a solicitat admiterea în totalitate a acţiunii aşa cum a fost formulată.

În dovedire a depus la dosar copia după plicului in care a primit corespondenta, decizia 2589/05.03.2013, Contractul de pășunat nr. 4311/09.05.2008,chitanţa taxă timbru în cuantum de 10 lei /14.06.2010,copia buletinului de identitate, ,certificat nr. 7158/15.06.2010, copie cerere nr. 3560/30.03.2010, chitanţa nr. P.F. nr. 1711052009/11.05.2009 în suma de 623.00 lei reprezentând taxă de păşunat, chitanţa nr. P.F. nr. 406042010/6.04.2010 în suma de 2 lei reprezentând taxă de păsunat; chitanţa nr. P.F. nr. 306042010/06.04.2010 în sumă de 5600.00 lei reprezentând taxă de pășunat, adresa nr. 628/688/10.05.2010 emisă de Instituţia Prefectului Judeţului Gorj, , program de pășunat pe anul 2011, adresa nr. 4476/20.11.2013 emisă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură - Centrul județean Gorj, Decizia de Soluţionare a contestației formulată de reclamant, şi înregistrată sub nr. 2589/05.03.2013, contract de pășunat nr. 4311/9.05.2008

La data de 25 aprilie 2014 pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură-Centrul Judeţean , a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantul R. I.

 În motivare pârâta a arătat că, în conformitate cu prevederile OUG nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plaţi directe şi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultura începând cu Anul 2007 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări prin Legea 139/2007, reclamantul a depus în Campania 2008, cererea de sprijin pe suprafaţa nr. 1831304/01.04.2008 aplicând pentru schema de plata unica pe suprafaţa (SAPS), zona montana defavorizata (ZMD) pentru suprafaţa de 4.33 ha.

La data de 20.05.2008, reclamantul a completat formularul de adăugare M2, adăugând suprafaţa de 105,50 ha aplicând şi pentru pachetul de agromediu 1, urmare a închirierii suprafeţei de păşune de la Primăria Tismana.

Potrivit dispoziţiilor cuprinse în art.2 din O.U.G. nr. 125/2006, schemele de plăţi directe care se acordă începând cu anul 2007, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, sunt următoarele:a) Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS);b) plăti naţionale directe complementare (PNDC) în sectorul vegetal;c) plăţi naţionale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic;d) Schema de plată pentru culturi energetice;e) Schema de plată separată pentru zahăr.

A.P.I.A. implementează măsuri/scheme de sprijin pentru fermieri finanţate din:

 Fondul European pentru Garantare în Agricultură - F.E.G.A. ca plăţi directe în cadrul Schemei de Plată Unică pe Suprafaţă - S.A.P.S.

Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - F.E.A.D.R. ca plăţi pentru măsurile 211, 212, 214 din cadrul Axei nr. 2 din P.N.D.R. 2007-2013, versiunea consolidată

 Bugetul naţional măsuri de sprijin finanţate ca plăţi naţionale directe complementare -P.N.D.C.

Pentru a beneficia de acordarea de plăţi în cadrul schemelor de plată unică pe suprafaţă, conform art. 7 alin. (1) din OUG nr. 125/2006, solicitanţii trebuie să fie înscrişi în Registrul fermierilor administrat de Agenţia de Plaţi şi Intervenţie pentru Agricultură, să depună cerere de solicitare a plăţilor la termen şi să îndeplinească următoarele condiţii generale:

"a) să exploateze un teren agricol cu o suprafaţa de cel puţin 1 ha, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minima a parcelei trebuie sa fie de cel puţin 0,1 ha;

b) să declare toate parcelele agricole;

c) să înscrie, sub sancţiunea legii penale, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafaţă şi în documentele anexate, inclusiv lista suprafeţelor;

d) să fie de acord ca dalele din formularul de cerere de plată sa fie introduse în baza  de date IACS, procesate şi verificate în vederea calculării plăţii şi transmise autorităţilor responsabile în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare;

e) să respecte bunele condiţii agricole şi de mediu, reglementate prin legislaţia naţionala, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei;

f) să prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosinţa şi sa poată face dovada ca utilizează terenul pentru care s-a depus cererea;

g) să furnizeze toate informaţiile solicitate de Agenţia de Plaţi şi Intervenţie pentru Agricultura, în termenele stabilite;

h) să permită efectuarea controalelor de către Agenţia de Plaţi şi Intervenţie pentru Agricultura sau de către alte organisme abilitate în acest sens;

i) să marcheze limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeaşi cultura cu a parcelelor învecinate;

j) să comunice în termen de 10 zile, în scris, Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură orice modificare a datelor declarate în cererea de plată survenită în perioada cuprinsă între data depunerii şi data acordării plăţii. Aceste modificări se referă la suprafaţa agricolă utilizata a exploataţiei, transferarea proprietăţii fermei către un alt utilizator agricol, aprobarea unei rente agricole viagere, alte schimbări ale informaţiilor din formularul de cerere. "

Beneficiarii plăţilor directe în cadrul Schemei de plata unică pe suprafaţă pot fi persoanele fizice şi/sau persoanele juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi, administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune, locatari sau altele asemenea conform art. 6 alin.(l) din actul normativ sus menţionat.

Pentru o mai bună cunoaştere a mecanismul de autorizare cereri - plăţi, în cadrul Schemei de plată unică pe suprafaţă, a arătat că , o condiţie esenţială pe care statul român trebuie să o îndeplinească pentru a putea absorbi fondurile pentru plăţile directe este crearea unui sistem care să asigure administrarea şi controlul riguros al cererilor de plată ale fermierilor. Acesta este Sistemul Integrat de Administrare si Control (IACS), - art. 17 -20 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, iar crearea, implementarea şi gestionarea lui intră în atribuţiile Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) - art.31 lit. m) din Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu art. 4, alin (3) din OUG 125/2006 ," pentru gestionarea fondurilor comunitare şi naţionale destinate agriculturii pentru plăţile directe acordate în sectorul

vegetal şi pentru control. Agenţia ele Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură va utiliza, ca instrument de derulare şi gestionare financiară, Sistemul integrat de administrare şi control".

Prin sistemul IACS sunt gestionate următoarele scheme de plată pe suprafaţă: SAPS (schema de plată unică pe suprafaţă), PNDC (plăţi naţionale directe complementare), LFA (plăţi pentru zone defavorizate), măsuri de agro mediu, schema pentru culturi energetice şi, începând cu 2008, plăţi tranzitorii pentru tomate.

IACS este format dintr-un ansamblu de componente reunind personal, proceduri, tehnică de calcul şi telecomunicaţii în vederea gestionării cererilor de plată depuse de fermieri şi verificării corectitudinii informaţiilor declarate de aceştia - art.3 lit.g din OL/G nr. 125/2006.

Verificarea corectitudinii se realizează prin compararea datelor declarate de fermieri cu o serie de date de referinţă stocate în bazele de date ale sistemului.

Întrucât suma plăţilor directe acordate unui fermier depinde în mod direct de suprafaţa de teren utilizată de acesta, un important rol în cadrul IACS îl deţine sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS).

Pe lângă construcţia infrastructurii logistice şi de IT necesare pentru a putea avea un IACS funcţional la momentul aderării, A.P.I.A a realizat, înainte de integrarea României în Uniunea Europeană, o serie de activităţi de importanţă primordială :

- înregistrarea fermelor în conformitate cu Ordinul MAPDR nr. 302/2005 privind realizarea Registrului fermelor, şi crearea bazei de date Registrul fermierilor (ca element component al Sistemului integrat de administrare şi control, în vederea identificării fermierilor care pot beneficia de sprijin naţional şi de sprijin comunitar la data integrării României în Uniunea Europeană - art.l alin.(l) din Ordinul MAPDR nr. 302 /2005).

- crearea LPIS, realizat pe bază de ortofotoplanuri pe care sunt identificate blocurile fizice. S-a creat un sistem de blocuri fizice unic identificate la nivel naţional. Aceste două tipuri de date (ortofoto şi blocuri fizice) s-au reunit într-un sistem de informaţii geografice (GIS).

- pre-identificarea parcelelor agricole. Fermierilor înregistraţi în Registrul Fermelor li s-au pus la dispoziţie materiale grafice (ortofotoplanuri pe care sunt unic identificate blocurile fizice) şi au fost rugaţi să îşi localizeze pe acest material parcelele declarate în Registrul fermelor, conform dispoziţiilor cuprinse în art.l 2 alin.(3) din Regulamentul (CE) nr. 796/2004.

Odată cu depunerea cererii privind solicitarea sprijinului pentru plăţile directe pe suprafaţa, solicitantul are obligaţia să facă o schiţă a parcelelor agricole utilizate, pe materialul grafic pus la dispoziţie de reprezentanţii centrelor locale si judeţene A.P.I.A.

După această etapă, cererea de plată este verificată formal (vizual), pentru a se constata dacă sunt erori formale (evidente), şi pentru a i se da posibilitatea solicitantului să le corecteze.

În acest sens se completează, cu cele constatate de către funcţionarul A.P.I.A, „Procesul verbal pentru controlul vizual pentru cererea de plată pe suprafaţă 2008''.

Constatându-se că cererea reclamantului este completă şi corectă „formal'', aceasta a fost transmisă (avizată) pentru procesare în baza de date a cererilor din IACS.

Legiuitorul european, cât şi cel român a considerat ca fiind necesară identificarea parcelelor agricole de către fermieri, în sensul recunoaşterii si marcării parcelelor agricole utilizate. Acest text de lege se regăseşte în cuprinsul art. 12 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 796/2004, cu modificările si completările ulterioare, potrivit căruia:„In vederea identificării tuturor parcelelor agricole ale exploataţiei prevăzute la alineatul (l) litera (d), formularele preimprimate distribuite agricultorilor în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr, 1782/2003 menţionează suprafaţa maximă admisă pe parcelă de referinţă, în scopul punerii în aplicare a schemei de plăţi unice. în afară de aceasta, materialul grafic furnizat agricultorului în conformitate cu această dispoziţie indică limitele parcelelor de referinţă, precum şi identificarea lor unică, iar agricultorul precizează localizarea fiecărei parcele ".

Faţă de acest aspect, a subliniat faptul că dimensionarea parcelelor în cadrul blocurilor fizice revine în sarcina fermierului.

S-a precizat că odată cu cererea de plată depusă de petent în anul 2008, care conţine si declaraţia de suprafaţa, fermierul a semnat şi şi-a asumat obligaţiile specifice fiecărei scheme de plată, precum şi cap.111 angajamente şi declaraţii. Referitor la măsurile de dezvoltare rurală:

a. zone montane defavorizate din punct de vedere natural (ZMD) în dreptul căreia apare menţiunea: „Fermierul se angajează că va continua activităţile agricole timp de 5 ani de la efectuarea primei plăţi"

b. Măsuri de agromediu cu menţiunea:„Fermierul se angajează să menţină practicile de agromediu pe suprafeţele pentru care solicita acest tip de sprijin timp de 5 ani de la semnarea angajamentului"

- cap. III.1 Angajamente şi declaraţii, include, printre obligaţiile generale şi pe aceea de „respectare a bunelor condiţii agricole şi de mediu (GAEC) reglementate prin legislaţia naţională , pe toată suprafaţa agricolă a exploatației, după cum urmează:

- cap. III1.2. Angajamentele şi declaraţiile asumate privind măsurile de agro-mediu,astfel:

„Declar pe propria răspundere că nu am utilizat fertilizând chimici şi/ produse de protecţia plantelor în ultimii 5 ani pe suprafeţele pe care aplic acest pachet".

l. Mă angajez să respect cerinţele cuprinse în Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu în legislaţia naţională în domeniul fito-sanitar, precum şi în codul bunelor practici agricole,relevante pachetului (lor) de agro-mediu pentru care aplic pe suprafaţa întregii ferme şi pe toată durata angajamentului.

2. Mă angajez să respect cerinţele de management aferente pachetului (lor) de agro-mediu pentru care aplic pe suprafeţele pentru care aplic, pe toată durata angajamentului şi să menţin o evidentă a activităţilor de agro-mediu pe aceste suprafeţe."

Plăţile de agro-mediu- schemă de plată cu cerinţe specifice, vor fi acordate fermierilor care îşi asumă, în mod voluntar, angajamente de agromediu, conform cărora vor respecta bunele condiţii agricole şi de mediu, cerinţele minime pe suprafaţa întregii exploataţii şi cerinţele specifice aferente unuia sau mai multe din cele 4 pachete disponibile pentru care aplică pe suprafaţa pe care solicită sprijinul, pentru o perioadă de 5 ani de la data semnării angajamentului.

Suprafaţa solicitată în cererea de plată pentru măsura 214 plăti pe agro-mediu pentru pachetele PI, P2 şi P3, obligatoriu trebuie să fie aceeaşi pentru toată perioada de 5 ani, respectiv aceleaşi parcele situate în aceleaşi blocuri fizice (judeţ - localitate - cod sirsup - nr. bloc fizic - nr. parcelă - categorie de folosinţă - suprafaţă) ".

Angajamentele din primul an sunt considerate contracte care se încheie între fermieri şi APIA, motiv pentru care acestea trebuie semnate în dublu exemplar (o copie fiind destinată fermierului) şi originalul rămâne arhivat pe toată perioada de 5 ani la dosarul fizic al fermierului din primul an de angajament.

Angajamentul reprezintă documentul semnat de un solicitant al sprijinului acordat, prin care se obligă să respecte condiţiile impuse prin fişa măsurii şi modalitatea de acordare a plăţilor de către APIA.

Cerinţe de management pentru Pachetul 1: Pajişti eu înaltă Valoare Naturală sunt următoarele:

- Utilizarea fertilizanţilor chimici este interzisă.

- Utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maxim 30 kg. N s.a./ha.

- Utilizarea pesticidelor este interzisă.

- Cositul poate începe doar după data de 1 iulie;

- Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului.

- Păşunatul se efectuează cu maxim 1 UVM pe hectar.

- Păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor.

- Este interzis aratul sau discuitul pajiştilor aflate sub angajament.

- Nu vor fi realizate însămânțări de suprafaţă sau supraînsămânțări. Se pot face însămânţări cu specii din flora locala doar în cazurile când anumite porţiuni de pajişte degradează sau sunt afectate accidental.

Obligaţia generală a fermierilor care au accesat măsurile de agromediu de „ semnare şi menţinere a angajamentului pe o perioadă de 5 ani de la data semnării" este inclusă în Criteriile de eligibilitate generale si specifice privind masurile de agromediu, descrise în Anexa 1 a Ordinului MAPDR nr. 384 din 12 iunie 2009 privind aprobarea sistemului de sancţiuni pentru măsurile 214 "Plăţi de agro-mediu", 211 "Sprijin pentru zona montană defavorizată" şi 212 "Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană" din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013, in Ordinul MADR nr. 75 din 24 martie 2010 privind aprobarea sistemului de sancţiuni pentru măsurile 211 "Sprijin pentru zona montană defavorizată", 212 "Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană" şi 214 "Plăţi de agro-mediu" din Programul naţional de dezvoltare rurală 2007 - 2013 si Ordinul MADR nr. 20/2011.

Conform actelor normative la care s-a făcut referire mai sus, în cazul pierderii dreptului de utilizare a suprafeţei care face obiectul angajamentului sau a unei părţi a acesteia, fermierul va proceda astfel: nu returnează plăţile primite, în situaţia în care noul utilizator al suprafeţei în cauză acceptă să preia angajamentul existent; sau returnează plăţile efectuate până la acea dată pentru respectiva suprafaţă în situaţia în care noul utilizator al suprafeţei în cauză nu acceptă preluarea angajamentului existent.

S-a precizat că nerespectarea angajamentului de agromediu duce la sancţionarea fermierului atât pentru anul în cauza cât şi pentru campaniile anterioare, fermierul returnând plăţile efectuate până la acea data pentru suprafaţa respectiva.

Potrivit art. 44, alin (1) din Regulament (CE) Nr. 1974 din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) „în cazul în care, în cursul perioadei de îndeplinire a unui angajament luat ca o condiţie de acordare a unui sprijin, exploatația unui beneficiar este transferată, în totalitate sau parţial, unei alte persoane, aceasta poate prelua angajamentul pentru perioada rămasă. în cazul în care angajamentul nu este preluat, beneficiarul trebuie să ramburseze ajutorul primit".

Fermierul trebuie să ţină o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de agro-mediu (Caietul de agro-mediu) pe o perioadă de 5 ani începând de la data la care a semnat angajamentul cu APIA. Toate înscrisurile trebuie actualizate ori de câte ori se realizează activităţi legate de angajamentul de agromediu asumat. Fermierul trebuie să păstreze acest caiet cu înregistrările făcute, pe toată perioada angajamentului, pentru toate campaniile începând cu anul în care s-a semnat angajamentul şi 3 de control abilitate fermierul trebuie să prezinte acest caiet. Conform Ordinului M.A.D.R. nr. ¡61/2012, lipsa Caietului de agro-mediu (pe anul în curs şi anii precedenţi), dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestuia, atrage după sine sancţionarea fermierului, sancţionare care poate ajunge până la excluderea de la plată pe pachet/măsură şi în plus returnarea tuturor sumelor primite în anii anteriori..

Art. 29, alin. 2 din Reg. CE nr. 73/2009 precizează: „Plăţile din cadrul schemelor de sprijin enumerate în anexa 1 nu se realizează înainte de finalizarea verificării condiţiilor de eligibilitate, care trebuie efectuată de statul membru conform art. 20" iar conform art. 20 alin. 1 din Reg. CE nr. 73/2009 „Statele membre realizează controale administrative ale cererilor de ajutor pentru a verifica condiţiile de eligibilitate pentru acordarea ajutorului."

In urma desfăşurării controalelor administrative asupra cererii depusa de reclamant in Campania 2008, s-a emis decizia de plata nr. 1966709/29.05.2009 de acordare a plaţilor in cadrul schemelor de sprijin pe suprafata-Campania 2008, stabilindu-se la plata următoarele sume:

-schema de plata unica pe suprafata-SAPS-24.588,16 Ici;plaţi compensatorii pentru zona montana defavorizata-17.201,56Iei;plaţi pentru agromediu, pachet 1, pajişti cu înalta valoare naturala-48.943,69 lei

În Campania 2010, reclamantul a depus la Centrul Judeţean APIA G., cerere unică de plata pe suprafaţa nr.GJ 12051/14.04.2010, declarând ca suprafaţa utilizata 4,33 ha, solicitând sprijin pentru suprafaţa de 4,33 ha în baza declaraţiei de suprafaţa, aplicând pentru schema de plata unica pe suprafaţa (SAPS), zona montana defavorizata (ZMD) si plaţi pentru agromediu Pachetul 1 si Pachetul 2.

În anul 2010, reclamantul a depus cerere de plata pe suprafaţa şi nu a respectat suprafaţa angajata cu pachete de agromediu in anul 2008, astfel:în anul 2008 pentru parcela 11 suprafaţa angajata a fost de 76 ha, iar in anul 2010 a fost de 0 ha; în anul 2008 pentru parcela 12 suprafaţa angajata a fost de 29,50 ha, iar in anul 2010 a fost de 0 ha.

Având in vedere că în Campania 2010, reclamantul a solicitat prin cererea de sprijin o suprafaţa diminuată faţă de cea pentru care s-a angajat în Campania 2008 că va îndeplini pe o perioadă de 5 ani masurile de agomediu, rezulta că nu a respectat angajamentul asumat în Campania 2008 pentru o perioada de 5 ani, întrerupându-l după doi ani, ceea ce duce la returnarea sumelor acordate în campaniile anterioare pentru suprafeţele respective.

Dosarul a fost propus pentru plaţi necuvenite, cu recuperarea sumelor, cererea unica de plata pe suprafaţa nr. 1831304/01.04.2008 depusă în campania 2008 a fost reinstrumentă si emisă decizia de plată nr. 2773183/11.11.2011,stabilindu-se pentru plata pentru pachetul de  agromediu suma de O lei şi sancţiuni multianuale. Diferenţa între suma stabilita şi încasată pentru pachetul de agromediu şi suma calculată în decizia menţionata mai sus, reprezentând plaţi necuvenite, respectiv suma de 48.943,68 lei.

Dacă APIA constată în următorii anul/ani celui în care s-a efectuat plata că a acordat plăţi necuvenite unui/unor fermier(i) va proceda la recuperarea acestora.

Situaţiile în care funcţionarul APIA poate constata plăţi acordate necuvenit sunt:

A. - la controlul pe teren din anul/anii următor(i) plăţii (se constată nerespectarea criteriilor de eligibilitate / sunt găsite anumite neconformităţi în campania curentă; aceşti fermieri trebuie verificaţi dacă au fost plătiţi necuvenit în campania/campaniile precedente);

B. - în urma redigitizării blocului fizic în LPIS (reactualizarea suprafeţelor blocurilor fizice);

C. - în urma sesizării unei terţe persoane, urmată de analiză şi verificare sau în urma autosesizării-cazul nu a fost gestionat corespunzător din punct de vedere procedural;

D. - ca urmare a nerespectării angajamentelor specifice LFA (ZMD/ZDS/ZDS)/agro-mediu;

E. - recuperarea sumelor necuvenite pentru fermierii cu angajamente care nu au depus cerere pe campania curentă;

În cazul în care în anul curent suprafaţa determinată a parcelei aflata sub angajament de agromediu este diminuata si nu exista eroare evidenta care sa ateste găsirea parcelei in alta locaţie, iar eroarea AM 0601 este clasificată "propus plaţi necuvenite", atunci angajamentul se considera nerespectat, este inclus si se recuperează sume necuvenite (statusul "incluspentru nerespectare").

Se compară suprafaţa determinata eligibila în anul curent cu cea determinata eligibila în anul anterior. Cum suprafaţa din anul curent este mai mica decât cea din anul anterior, se generează o eroare. In plaţi necuvenite urmează a se stabili care sunt campaniile pentru care trebuie recuperate sume, ca urmare a scăderii suprafeţei in anul curent fata de cel anterior, daca eroarea este clasificată „Propus plaţi necuvenite". Se va tine cont ca recuperarea de sume sa se realizeze numai pentru anii in care angajamentul s-a aflat in grija aceluiaşi fermier.

Întrucât nu s-a respectat angajamentul de agromediu, in sistemul electronic s-au generat plaţi necuvenite in modulul fermieri, neconformităţi OSC si nerespectare angajamente. Nerespectarea cerinţelor specifice pachetelor de agromediu atrage după sine sancţionarea fermierului atât pe campania în curs cat si pe campaniile anterioare precum si recuperarea plaţilor acordate in mod necuvenit.

Conform art. 80 din Regulamentul (CE) nr. 1122 din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului in ceea ce priveşte ecoconditionalitatea, modularea si sistemul integrat de administrare si control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori,prevazute de regulamentul respectiv, precum şi  de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului in ceea ce priveşte ecoconditionalitatea in cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol. În cazul în care a primit plăţi necuvenite, agricultorul în cauză are obligaţia de a returna sumele respective, majorate cu dobânzile calculate în conformitate cu dispoziţiile alineatului (2)".

Dacă în urma efectuării tuturor controalelor se generează erori care propun dosarul pentru recuperarea sumelor necuvenite, acestea vor fi verificate şi reinstrumentate în campaniile precedente, în vederea recuperării eventualelor sume acordate necuvenit.

Ordonanţă de Urgenţă nr. 66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora reglementează activităţile de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire şi de recuperare a creanţelor bugetare rezultate din neregulile apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, precum şi de raportare a neregulilor către Comisia Europeană sau către alţi donatori internaţionali.

Dispoziţiile ordonanţei de urgenţă se aplică autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene (inclusiv A.P.l.A) şi oricăror alte instituţii publice care au atribuţii privind prevenirea, constatarea unei nereguli, stabilirea şi urmărirea încasării creanţelor bugetare rezultate din nereguli apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi a fondurilor publice naţionale aferente acestora, beneficiarilor de fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora, precum şi oricăror alţi operatori economici cu capital public sau privat care desfăşoară activităţi finanţate din fonduri europene în baza unor acte juridice.

Potrivit O.U.G nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare este efectuată de către Agenţia de Plaţi si Intervenţie pentru Agricultura prin echipe de control organizate în acest scop (art. 20, alin (2), lit.c)).

Pentru fermierii care prezintă unul din cazurile semnalate anterior se întocmeşte de către echipa de verificare împuternicita in acest sens un Proces verbal de constatare a sumelor necuvenite.

In acest sens a fost întocmit pentru fermierul R. I., Procesul verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare nr. 760/17.01.2013 ca urmare a nerespectării angajamentelor de agromediu, valoarea creanţei bugetare rezultate din nereguli fiind de 48.943,68 lei, suma autorizata la plata pentru pachetul de agromediu 1, prin Decizia de plata nr. 1966709/29.05.2009 de acordare a plaţilor in cadrul schemelor de sprijin pe suprafata-Campania 2008.

Împotriva Procesului verbal nr. 760717.01.2013 de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, care reprezintă titlu de creanţa si este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, reclamantul a formulat contestaţie, fiind soluţionata de instituţia pârâtă prin Decizia nr.2589/05.03.2013.

A menţionat pârâta că prin prezenta întâmpinare a explicat procedura de autorizare a cererii SAPS, precum şi modul în care aceasta a fost gestionată, conform dispoziţiilor naţionale şi comunitare în vigoare şi în acest sens, solicitând instanţei să observe că reclamantul întrucât a încălcat angajamentul de agromediu, este necesar a se recupera sumele acordate in mod necuvenit.

De asemenea, a învederat că, în acord cu legislaţia in materie, constituie obiect al recuperării creanţelor bugetare rezultate din nereguli, sumele plătite necuvenit din fonduri comunitare si/sau din cofinantarea aferenta, costurile bancare, inclusiv accesoriile acestora, precum si alte sume stabilite de lege in sarcina debitorului.

O.U.G. nr. 66/2011, defineşte în art. 2 alin. (I) Ut. a) neregula ca fiind orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competente în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit

Art. 20 alin (1) din acelaşi act normativ, "Activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/corecţiilor financiare se efectuează de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, prin structuri de control organizate în acest scop în cadrul acestora ".

Conform art. 73, alin. (1) din Regulamentul CE nr. 796/2004 cu modificările şi completările ulterioare, "dacă o sumă este acordată pe nedrept, fermierul o va înapoia, plus dobânda calculată în acord cu alin. (3) al aceluiaşi regulament. "

In ceea ce priveşte invocarea principiului proporționalității prevăzut de OUG 66/2011, invocat de reclamant, a solicitat a se observe ca acest principiu a fost respectat, debitul stabilind-se in condiţiile legii, proporţional cu natura şi gravitatea neregulii constatate. Astfel, întreruperea si încălcarea angajamentului de agromediu a dus la restituirea sumelor acordate in mod necuvenit in campania anterioara potrivit art. 80 din Regulamentul (CE) nr. 1122 din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului in ceea ce priveşte ecoconditionalitatea, modularea si sistemul integrat de administrare si control in cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori, prevăzute de regulamnetul respectiv, precumk  şi de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al pentru sectorul vitivinicol care precizează ca "'În cazul în care a primit plăţi necuvenite, agricultorul în cauză are obligaţia de a returna sumele respective, majorate cu dobânzile calculate în conformitate cu dispoziţiile alineatului (2)"

Totodată potrivit dispozițiilor prevăzute în legislaţia naţionala, respectiv în OMAPDR nr. 384/2009, OM ADR nr. 75/2010 si OM ADR 20/2011 „în cazul pierderii dreptului de utilizare a suprafeţei care face obiectul angajamentului sau a unei părţi a acesteia, fermierul va proceda astfel: nu returnează plăţile primite, în situaţia în care noul utilizator al suprafeţei în cauză acceptă să preia angajamentul existent; sau returnează plăţile efectuate până la acea dată pentru respectiva suprafaţă în situaţia în care noul utilizator al suprafeţei în cauză nu acceptă preluarea angajamentului existent".

 Astfel, din interogarea bazei de date a rezultat ca angajamentul de agromediu nu a fost preluat de un nou utilizator, acesta fiind închis pentru nerespectare.

S-a arătat că instituţia pârâtă îşi desfăşoară activitatea în deplină concordanţă cu legislaţia naţională şi comunitară în vigoare, solicitând a se avea în vedere faptul că APIA este agenţie de plăţi acreditată de autorităţile naţionale competente în domeniu şi auditată de organismele de specialitate din cadrul Comisiei Europene (ex. Direcţia generală agricultură şi dezvoltare rurală - CE ).

Potrivit art. 1 - autorizarea agenţiilor de plăţi - din Regulamentul CE nr. 885/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 în ceea ce priveşte autorizarea agenţiilor de plăţi şi a altor entităţi precum şi lichidarea conturilor FEGA şi FEADR,

„ /. Pentru a fi autorizată, orice agenţie de plată, aşa cum este definită la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, trebuie să aibă o structură administrativă şi un sistem de control intern care să îndeplinească condiţiile stabilite la anexa I din prezentul regulament (denumite în continuare ,, condiţii de autorizare ") referitoare la:

(a) mediul intern, (b) activităţile de control, (c) informarea şi comunicarea, (d) monitorizarea. "

Potrivit art. 3 din Legea nr. 1/2004, Agenţia are următoarele atribuţii principale:

" .......m) este autoritatea publică responsabilă cu implementarea Sistemului Integrat

de Administrare şi Control - IACS;

o) elaborează manuale de proceduri şi metodologii în  vederea implementării corespunzătoare a atribuţiilor care îi revin.....;

ş) realizează şi întreţine sistemul de identificare a parcelelor agricole." Prin urmare, gestionarea tuturor cererilor de  sprijin depuse de fermieri se realizează conform manualelor de proceduri, întocmite de APIA, în baza regulamentelor comunitare în vigoare şi auditate de organismele de specialitate din cadrul Comisiei Europene.

De astfel,gestionarea fiecărei etape a unei cereri de sprijin se efectuează şi se gestionează potrivit unui manual de proceduri (etape: depunere cerere, control administrativ, analiză risc şi eşantionare, control încrucişat, control pe teren, supracontrol, autorizare plăţi, etc).

A subliniat faptul că Agenţia are obligaţia de a respecta prevederile comunitare, în vigoare, întrucât schemele SAPS se plătesc din fonduri comunitare, iar nerespectarea prevederilor legale, atrage după sine răspunderea celor vinovaţi şi sancţionarea statului membru, în măsura în care plăţile sunt realizate, tară ca acestea să fi fost în conformitate cu dispoziţiile legale.

 În lumina celor expuse mai sus, s-a solicitat a se constata  că legislaţia în vigoare a fost respectată întocmai şi să fie menţinută ca temeinică şi legală Decizia nr. 2589/05.03.2013 de soluţionare a contestaţiei formulata de RADU ION , respingând cererea de chemare în judecata formulata de reclamant ca netemeinică şi nelegală.

În drept, prezenta întâmpinare a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 205 si următoarele din Codul de Procedura Civila adoptat prin Legea 134/2010, pe prevederile actelor normative incidente la care am făcut referire si următoarele:Legea nr.1/2004 privind înfiinţarea, organizarea si funcţionarea Agenţiei de Plaţi si Intervenţie pentru Agricultura cu modificările si completările ulterioare;Regulamentul (CE) nr. 1122 din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului in ceea ce priveşte ecoconditionalitatea, modularea si sistemul integrat de administrare si control in cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori, prevăzute de regulamentul respectiv, precum si de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului in ceea ce priveşte ecocondiţionalitatea in cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol;Regulamentul CE. Nr 1973/2004 din data de 29 octombrie 2004, ce stabileşte principiile detaliate de aplicare a Regulamentului Consiliului (CE) Nr 1782 în domeniul sistemelor de sprijin, prevăzute în titlurile IV şi IVa ale acestui regulament, precum şi de utilizare a terenurilor rezervate pentru producţia de materie primă;Regulamentul CE nr. 73/2009 al Consiliului, de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori in cadrul politicii agricole comune pentru sistemele de ajutor pentru agricultori in cadrul politicii agricole comune si de instituire a numitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, CE nr. 247/2006, (CE)nr. 378/2007 si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003;O.U.G. 125 din 21.decembrie 2006 pentru aprobarea schemelor de plaţi directe si plaţi naţionale directe complementare, care se acorda in agricultura începând cu anul 2007, si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole si alte forme de asociere in agricultura;Ordinul M.A.P.D.R. nr. 152/2004 privind stabilirea termenilor de referinţă pentru organizarea şi funcţionarea Sistemului Integrat de Administrare şi Control;Regulamentul CE nr. 1290/2005 privind finanţarea politicii agricole comune;Regulamentul (CE) nr. 796/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a ecocondiţionării, a modulării şi a sistemului integrat de gestionare şi control, prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori; Ordin MADR nr. 384 din 12 iunie 2009 privind aprobarea sistemului de sancţiuni pentru măsurile 214 "Plăţi de agro-mediu", 211 "Sprijin pentru zona montană defavorizată" şi 212 "Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană" din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013;Ordonanţă de Urgenţă nr. 66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora;

-HG nr. 875/31.08.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de Urgenta nr. 66/2011.

În probațiune, s-a solicitat încuviințarea dovezilor cu înscrisuri si orice alte probe care ar reieşi din necesitatea dezbaterilor.

De asemenea s-a solicitat judecarea cauzei in lipsă, in temeiul art.242 alin. (2) din C.proc. civ..

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma celor invocate de părţi, precum şi a înscrisurilor depuse de acestea, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

 Prin prezenta acţiune, reclamantul a solicitat anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr.46/15.01.2013 înregistrat la Centrul Judeţean G. sub nr. 760/17.01.2013, întocmit de Comisia constituita la nivelul Centrului Judeţean G., în baza împuternicirii nr. 15486/27.12.2012 a Directorului Executiv al Centrului Judeţean Gorj, precum şi a Deciziei 2589/12.02.2013 a Agenţiei de Plaţi si Intervenţie pentru  Agricultură - Centrul Judeţean Gorj, prin care i-a fost respinsă contestaţia împotriva acestui proces verbal.

Se reţine că, prin respectivul Proces Verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, ataşat în copie la filele nr.58-52 din dosar, APIA- Centrul Judeţean G a constatat şi a reţinut că reclamantul a beneficiat de plăţi necuvenite, în cuantum de 48.943,68 lei, din care FEADR-AGRO 1 – contribuţie Uniunea Europeană - 40.133,82 lei, precum şi FEADR-AGRO 2 – contribuţie publică naţională – 8.809,86 lei.

Procesul verbal de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare a fost contestată, fiind menţinută în contestaţia prealabilă administrativă, prin Decizia nr. 2589/12.02.2013 a Agenţiei de Plaţi si Intervenţie pentru  Agricultură - Centrul Judeţean G (filele nr.26-28 din dosar).

Tribunalul reţine că, prin Decizia nr. 2032366/04.06.2009 de acordarea plaţilor în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă, campania 2009 emisă de Agenţia de Plaţi si Intervenţie pentru Agricultura ca urmare a solicitării sale înregistrată sub nr. 1831304/01.04.2008, a beneficiat de suma de 48.943,68 lei, reprezentând schema de plată unică pe suprafaţa plaţi pentru zona montana defavorizată, plaţi pentru agro-mediu, Pachetele 1 si 2.

Sub aspect normativ, în cauză sunt aplicabile disp.din OUG nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plaţi directe şi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultura începând cu anul 2007 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări prin Legea 139/2007.

În baza acestor norme legale,  reclamantul a depus, pentru  Campania 2008, Cererea de sprijin pe suprafaţa nr. 1831304/01.04.2008, aplicând pentru o suprafaţă de 109.83 ha pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), 108.91 ha pentru zona montană defavorizată (ZMD), şi 105,50 ha pentru plăţi pentru agromediu Pachetul1.

Potrivit dispoziţiilor cuprinse în art.2 din O.U.G. nr. 125/2006, schemele de plăţi directe care se acordă începând cu anul 2007, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, sunt următoarele:a) Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS); b) plăti naţionale directe complementare (PNDC) în sectorul vegetal; c) plăţi naţionale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic;d) Schema de plată pentru culturi energetice; e) Schema de plată separată pentru zahăr.

De reţinut că, pentru a beneficia de acordarea de plăţi în cadrul schemelor de plată unică pe suprafaţă, conform art. 7 alin. (1) din OUG nr. 125/2006, solicitanţii trebuie să fie înscrişi în Registrul fermierilor administrat de Agenţia de Plaţi şi Intervenţie pentru Agricultură, să depună cerere de solicitare a plăţilor la termen şi să îndeplinească următoarele condiţii generale:

"a) să exploateze un teren agricol cu o suprafaţa de cel puţin 1 ha, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minima a parcelei trebuie sa fie de cel puţin 0,1 ha;

b) să declare toate parcelele agricole;

c) să înscrie, sub sancţiunea legii penale, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafaţă şi în documentele anexate, inclusiv lista suprafeţelor;

d) să fie de acord ca dalele din formularul de cerere de plată sa fie introduse în baza  de date IACS, procesate şi verificate în vederea calculării plăţii şi transmise autorităţilor responsabile în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare;

e) să respecte bunele condiţii agricole şi de mediu, reglementate prin legislaţia naţionala, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei;

f) să prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosinţa şi sa poată face dovada ca utilizează terenul pentru care s-a depus cererea;

g) să furnizeze toate informaţiile solicitate de Agenţia de Plaţi şi Intervenţie pentru Agricultura, în termenele stabilite;

h) să permită efectuarea controalelor de către Agenţia de Plaţi şi Intervenţie pentru Agricultura sau de către alte organisme abilitate în acest sens;

i) să marcheze limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeaşi cultura cu a parcelelor învecinate;

j) să comunice în termen de 10 zile, în scris, Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură orice modificare a datelor declarate în cererea de plată survenită în perioada cuprinsă între data depunerii şi data acordării plăţii. Aceste modificări se referă la suprafaţa agricolă utilizata a exploataţiei, transferarea proprietăţii fermei către un alt utilizator agricol, aprobarea unei rente agricole viagere, alte schimbări ale informaţiilor din formularul de cerere. "

se mai reţine că, la depunerea cererii în anul 2008, reclamantul a solicitat plăţi compensatorii pentru măsurile de agromediu, Pachetul 1 şi Pachetul 2, şi a semnat un angajament prin care se obliga să menţină angajamentul de agromediu, pe suprafaţa angajată pe fiecare parcelă în parte, pentru o perioadă de 5 ani de la data semnării acestuia.

În anul 2010, reclamantul a depus cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă nr. 4726821 din 04 aprilie 2010 şi nu a respectat  valoarea suprafeţei angajate în anul 2008, astfel:

-În anul 2008, pentru  parcela nr.11, situată pe teritoriul administrativ al Oraşului Tismana, judeţul Gorj, suprafaţa angajată a fost de 76 ha, iar în anul 2010, a fost 0 ha.

-În anul 2008, pentru Parcela nr.12, situată pe teritoriul administrativ al Oraşului Tismana, suprafaţa angajată a fost de 29.50 ha, iar în anul 2010, a fost 0 ha..

Tribunalul reţine astfel că reclamantul nu a mai respectat valoarea suprafeţei angajate în anul 2008 pentru cele două parcele menţionate anterior, aspect de fapt ce reiese din cuprinsul Procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare şi, respectiv din Decizia răspuns, ambele contestate în cauză, coroborate cu documentele depuse la dosar de ambele părţi.

Datorită tocmai a acestei nerespectări, a angajamentului asumat, pârâta a întocmit Procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. 46 din 05 ianuarie 2013, prin care s-a stabilit că reclamantul datorează Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură un debit în valoare totală de 48.943,68 lei.

Referitor la motivele pentru care reclamantul a solicitat anularea Procesului verbal şi a Deciziei prin care a fost soluţionată contestaţia împotriva acestuia, invocate de reclamant, constând în neprejudicierea bugetului Uniunii Europene, tribunalul îl reţine ca fiind neîntemeiat.

Tribunalul apreciază astfel că, în raport de probele  dosarului, actele contestate de reclamant îndeplinesc condiţiile legale, de acte administrative unilaterale cu caracter individual, emise de autoritatea publică pârâtă, în executarea în concret a legii şi cu scopul vădit de a produce efecte juridice specifice pentru care au fost întocmite, respectiv pentru recuperarea sumelor considerat a fi acordate nelegal către reclamant.

Pe de altă parte, se constată că ambele acte administrative ce fac obiectul analizei,  au fost motivate, atât în fapt, cât şi în drept, fiind totodată respectate drepturile reclamantului şi procedura în vigoare, nefiind astfel identificate motive de anulare sau de nulitate, din acest punct de vedere.

Astfel, se observă că pârâta a indicat atât motivele de fapt, cât şi motivele de drept care au dus la respingerea contestaţiei, în urma analizării aspectelor de nelegalitate invocate de reclamant.

Referitor la apărarea formulată de reclamant în cuprinsul acţiunii introductive, în sensul că nu mai putut respecta angajamentul de agromediu ca urmare a imposibilităţii de a respecta contractul de păşunat pentru anul 2010, ca urmare a refuzului nejustificat al Consiliului Local Tismana de a-l prelungi, Tribunalul o reţine de asemenea ca fiind neîntemeiată.

Cum în cauză se invocă astfel un caz fortuit, instanţa reţine că acesta reprezintă un eveniment care nu poate fi prevăzut şi nici împiedicat de către cel care ar fi fost chemat să răspundă dacă evenimentul nu s-ar fi produs.

Pe de altă parte, potrivit art. 31 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 şi art. 41 alin. 1 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, sunt recunoscute ca fiind cazuri de forţă majoră sau circumstanţe excepţionale calamitatea suprafeţelor agricole, incapacitatea profesională pe termen lung a agricultorului, decesul agricultorului, distrugerea accidentală a adăposturilor destinate creşterii animalelor, epizotiile afectând total sau parţial şeptelul şi exproprierea unei părţi importante a exploataţiei, dacă aceasta nu a fost previzionată la data la care angajamentul a fost semnat, acestea fiind singurele situaţii în care agricultorul nu este obligat la restituirea sumelor primite.

Coroborând aceste norme europene cu regulile contractuale româneşti, rezultă aspectul conform căruia reclamantul a fost în imposibilitate de a mai încheia contractul de păşunat şi pentru anul 2010, nu poate fi încadrat printre aceste situaţii.

Cum Regulamentul european şi normele interne referitoare la acordarea pachetelor de agromediu impun anumite reguli stricte şi previzibile premergătoare la îndeplinirea condiţiilor accesării respectivelor fonduri, reclamantul este cel care şi-a asumat, sub semnătură, îndeplinirea condiţiei de utilizare a terenului pentru o perioadă dată de 5 ani.

Aceasta este condiţia primordială şi esenţială la accesarea sumelor din Pachetele de agromediu, deci una dintre condiţiile primirii fondurilor, iar în cauză reclamantul nu a îndeplinit tocmai ce personal şi-a asumat, respectiv utilizarea neîntreruptă, timp de 5 ani, a terenurilor, pentru a accesa fondurile.

Normele în baza cărora se  primesc fondurile nu cer decât acest angajament, având relevanţă faptul că, în cauza de faţă, beneficiarul sumelor este cel care şi-a asumat riscul neîndeplinirii tuturor condiţiilor.

Aşa fiind, chiar dacă acesta a făcut dovada că această imposibilitate s-a datorat refuzului Consiliului Local Tismana de a mai încheia contractul de păşunat, nu contează motivul acelui refuz, din moment ce reclamantul şi-a asumat personal acest risc în momentul în care s-a angajat să încheie contractul pe fiecare din cei 5 ani pentru care a semnat angajamentul, la data semnării el având contract  de păşunat, cu certitudine, doar pentru un an.

În cauză de asemenea, reclamantul nu a  făcut dovada afirmaţiilor de pe parcursul cercetării judecătoreşti, conform căruia o altă persoană ar fi preluat angajamentul său, în cei 5 ani, stare de fapt ce rezultă din răspunsul înaintat de pârâtă la fila nr.273 din dosar.

Reţinând toate aceste constatări, nu se poate accepta nici o relocaţiune tacită în ce priveşte contractul de închiriere/arendare a terenurilor de către Consiliului Local Tismana, dar nici preluarea angajamentelor reclamantului de către alte persoane, începând cu anul 2010.

Astfel, din adresa răspuns nr. 4107/04.12.2014/12743/05.12.2014, ataşat la fila nr.273, rezultă că fermierul Radu ion a avut angajamente de agromediu în anii 2008 şi 2009, pentru suprafeţele arendate de la Consiliul Local T., dar în campania 2010, nu au mai fost încheiate astfel de contracte şi nu au fost solicitat sume la plată.

De asemenea, pârâta arată prin aceeaşi adresă că, la nivelul Campaniei 2010, aceste angajamente nu au fost preluate de alţi fermieri, iar în Campania 2011, respectivele suprafeţe au fost contractate de numita S. G. C., neexistând însă un transfer de preluare de angajamente pentru terenurile în discuţie, de la reclamant, iar susnumita şi-a asumat angajamente propriii pentru anul 2011.

În ceea ce priveşte nerespectarea, de către pârâtă, a principiului proporţionalităţii, Tribunalul constată că acesta a fost respectat, debitul fiind stabilit în condiţiile legii, proporţional cu natura şi gravitatea neregulii constatate.

Astfel, întreruperea şi încălcarea angajamentului de agromediu a dus la restituirea sumelor acordate în mod necuvenit în campania anterioară, potrivit art. 80 din Regulamentul (CE) nr. 112/2009.

De asemenea, în legislaţia naţională, respectiv în OMAPDR nr. 384/2009, OMADR nr. 75/2010 şi OAMDR 20/2011, se prevede că, în cazul pierderii dreptului de utilizare a suprafeţei care face obiectul angajamentului sau a unei părţi a acesteia, fermierul va nu va returna plăţile primite, în situaţia în care noul utilizator al suprafeţei în cauză acceptă să preia angajamentul existent, iar în caz contrar, trebuie să returneze în întregime plăţile efectuate până la acea dată pentru respectiva suprafaţă.

Or, aşa cum rezultă din probele administrate în cauză, şi aşa cum am arătat anterior, după pierderea în anul 2010, de către reclamant, a folosinţei suprafeţelor menţionate în angajamentele de agromediu, nici proprietarul acestora şi nici o altă persoană nu au preluat angajamentele existente, acestea fiind închise.

Astfel, aşa cum rezultă şi din documentele depuse de părţi, acţiunea dedusă judecăţii apare ca neîntemeiată, pentru toate considerentele expuse, sumele calculate prin Procesul verbal şi menţinute prin Decizia răspuns, fiind în corelare cu întinderea prejudiciului produs de reclamant.

Aşa fiind, nu există motive de anulare sau de nulitate a actelor administrative ce fac obiectul analizei în prezentul dosar, motiv pentru care acţiunea de faţă nu este întemeiată şi, prin urmare, va fi respinsă.

Ca o consecinţă, atât Procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare, cât şi Decizia răspuns în calea administrativă de atac vor fi menţinute, ca legale şi temeinice.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge contestaţia formulată de reclamantul R. I, domiciliat în ..............., în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean G, cu sediul în ............................

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul G.

Pronunţată în şedinţa publică din 16 ianuarie 2015, la Tribunalul G.