Anulare act administrativ

Sentinţă civilă 2213/2014 din 10.10.2014


Titlu: anulare act administrativ

Domeniu asociat: cereri

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa nr. 2213/2014

Şedinţa publică de la 10 octombrie 2014

Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul VD în contradictoriu cu pârâta DGRFP C, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns reclamantul personal, fiind lipsă pârâta.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, în condiţiile art.131 alin.2 NCPC instanţa, din oficiu, a verificat şi a stabilit că este competentă general, material şi teritorial să judece cauza de faţă, conform dispoziţiilor art.95 pct.1 NCPC, coroborat cu dispoziţiile art.8 şi 10 din legea nr.554/2004.

Tribunalul a pus în discuţie excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului invocată de pârâtă prin întâmpinare.

Reclamantul a solicitat respingerea excepţiei, motivat de faptul că a contestat dispoziţia emisă de pârâtă doar referitor la măsurile ce-l privesc şi că prin acţiune solicită anularea în parte a măsurilor dispuse prin decizia contestată.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă;

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal la data de 19 iunie 2014, reclamantul VD a chemat în judecată pârâta DGRFP C, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce va pronunţa să dispună anularea în parte a dispoziţiei nr. 4334 din 21.06.203 emisă de pârâtă, prin care au fost stabilite şi aplicate măsuri fără respectarea procedurilor care reglementează inspecţia economico-financiară.

De asemenea, a solicitat suspendarea în parte a măsurilor stabilite prin această dispoziţie, până la soluţionarea acţiunii în anulare, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că a fost întocmită plângerea prealabila si înaintată D.G.R.F.P. C in data de 16.04. 2014, conform prevederilor art.7 din Legea nr. 554/2004, plângere la care nu a primit răspuns pana la aceasta data. Plângerea prealabila a fost întocmită în data de 14.04. 2014, luând act de masurile prevăzute în dispoziţia obligatorie în urma comunicării adresei emisă de Tribunalul Gorj la 26.03. 2014 cu înştiinţarea de comunicare din data de 01.04 2014, referitoare la dosarul nr. 1034/95/2014, având ca obiect „acţiune în răspundere patrimoniala, formulata de SC M SA" in care are calitatea de pârât, un extras din dispoziţia obligatorie fiind anexa la aceasta si in baza căreia a fost motivata si formulata acţiunea.

De asemenea, tot în baza masurilor prevăzute prin dispoziţia obligatorie, a fost formulata plângere penala fiind întocmit dosarul nr. 4212/P/2013, aflat în cercetare la I.P.J. G si a fost emisa decizia directorului executiv al SC M SA Tg-Jiu nr. 5204/29.10.2013 prin care îi încetează contractul individual de munca, ca urmare a modificării organigramei si desfiinţării postului de contabil sef, pe care îl ocupa din anul 2005, in prezent fiind şomer.

A menţionat că în baza masurilor prevăzute in dispoziţia obligatorie emisa de D.G.F.P. G, act administrativ emis de o instituţie publica, au fost întocmite împotriva sa plângere penala, dosar răspundere materiala, modificarea organigramei si desfiinţarea postului.

A arătat că raportul de inspecţie economico - financiara încheiat la SC M SA, în baza căruia a fost întocmită dispoziţia obligatorie, prin care au fost stabilite masuri împotriva unor salariaţi ai societăţii, nu a respectat prevederile actelor normative care reglementează modul de organizare si funcţionare a inspecţiei economico - financiare, respectiv OUG nr.94/ 2011 si HG nr.101/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice privind înfiinţarea, organizarea si funcţionarea inspecţiei economico-financiare, astfel :

- art.l4,alin.(3), lit. c) din OUG nr.94/2011:,, obiectivele si perioadele ce urmează a fi supuse inspecţiei" , in avizul de control nr. 2821/15.042013 se precizează data începerii inspecţiei, dar nu si perioada pe care se realizează verificarea, in Registrul unic de control al societăţii perioada menţionata a fost anul 2012,aceasta fiind extinsa parţial si in anul 2011, fără sa fie făcuta menţiunea in registru si motivarea extinderii in raportul de inspecţie;

- art.20,alin (2): „ constatările înscrise in raportul de inspecţie economico-financiara trebuie sa fie precise, bazate pe date si documente eliminându-se orice elemente si descrieri personale, inutile si neconcludente" .

În dispoziţie, la pag.4, este făcuta următoarea prezentare contradictorie „Ca urmare, întrucât societatea verificata trebuia sa vireze către organizaţia sindicala un procent de 7 la mie din fondul de salarii total realizat, cu destinaţia efectuării de cheltuieli in vederea susţinerii activităţilor referitoare la C.C.M, fapt pentru care nu se justifica premierea personalului din bugetul societăţii." Regulamentul privind constituirea si utilizarea fondului pentru negocierea C.C.M., aprobat de CA, in luna decembrie 2011, la finalizarea negocierilor C.C.M. prevede acordarea de indemnizaţii pentru membrii comisiilor de negociere si nu prime, după cum rezulta si din denumirea acestuia: pentru negocierea si urmărirea C.C.M.

„Pentru deficientele constatate se consemnează in mod obligatoriu actele normative încălcate .........şi cu nominalizare persoanelor răspunzătoare de nerespectarea prevederilor legale, precum si funcţiile acestora".

La pag. 5 din raport - Temei de drept: „prevederile art. 6 alin d) coroborat cu art. 4 din Regulamentul nr. 4525/07. 122012...."regulament intern aprobat de CA. ,care tocmai reglementează modul de constituire si utilizare a fondului. Persoane responsabile : Adunarea Generala a Acţionarilor; Consiliul de Administraţie.

- art. 15 alin (2) „in nota explicativa se descriu constatările in legătura cu care se solicita informaţii, se formulează întrebări pentru clarificarea împrejurărilor si cauzelor care au condus la apariţia abaterilor si deficientelor. Persoanele cărora le sunt adresate notele explicative sunt obligate sa prezinte informaţii, acte sau documente relevante pentru susţinerea răspunsurilor la întrebările din nota explicativa". Prin aceste note explicative solicitate angajaţilor care au comis abateri sau care au avut deficiente in activitate, se stabilesc de echipa de control si se precizează clar care au fost aceste abateri, deficientele, precum si persoanele si funcţiile acestora, obiectiv, legal si nu se lasă loc de interpretare subiectiva sau chiar abuziva.

- art. 20, alin.(3) din HG nr.101/2012, „ la raportul de inspecţie economico-financiara se anexează situaţii .......note explicative necesare susţinerii constatărilor...".

La întocmirea raportului de inspecţie nu au fost solicitate note explicative referitoare la aspectele constatate cu toate ca pe perioada verificata făcea parte din conducerea societăţii, chiar si la finalizarea acestuia îndeplinea funcţia de contabil sef .

- alin.(4) „echipa de inspecţie economico-financiara consemnează punctele de vedere înscrise in notele explicative,....care contribuie la stabilirea unor elemente relevante".

Dispoziţia obligatorie nu respecta prevederile art. 28 alin.(2): „Dispoziţia obligatorie se emite in forma scrisa in baza constatărilor din raportul de inspecţie economico-financiara si cuprinde următoarele elemente:

a)  masurile dispuse pentru fiecare deficienta constatata, persoanele responsabile si termenele de îndeplinire;

b) motivele de fapt si temeiul de drept;

i) posibilitatea de a fi contestata, termenul de depunere a plângerii prealabile si organul de inspecţie economico-financiara la care se depune aceasta...".

După cum rezulta din dispoziţia obligatorie,. pag. 14 – dispoziţii finale nu este precizat termenul de depunere a plângerii prealabile si nici organul de inspecţie economico-financiara la care se depune acesta. Dispoziţia obligatorie nu cuprinde elementele obligatorii impuse de actele normative menţionate, având vicii de forma si nici nu a fost comunicata persoanelor responsabile pentru a lua act de aspectele constatate, masurile propuse, motivele de fapt si temeiul de drept pentru care acestea au fost aplicate, pentru a formula contestaţie sau plângere prealabila, toate acestea, constituind motive de fapt si temei de drept pentru ca actul administrativ sa fie lovit de nulitate. Temeiul de drept al plângerii îl constituie dispoziţiile art. l din Legea contenciosului administrativ nr. 554 din 2004.

În dovedirea acţiunii reclamantul a depus la dosar, în copii, dispoziţia obligatorie (extras), emisa de DGFP G, plângerea prealabila înaintata DGRFP C, confirmare de primire, înştiinţare si comunicare adresa emisa de Tribunalul Gorj, ordonanţa de efectuare expertiza contabila în dosarul penal, decizia nr.5204/29.10 2013 de încetare a contractului individual de muncă.

Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului.

În motivarea aceste excepţii a arătat că una din condiţiile pentru ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuală care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acţiona şi în acelaşi timp a persoanei împotriva căreia se poate exercita acţiunea. Calitatea de reclamant în procesul civil poate aparţine numai persoanei care pretinde că i-a fost încălcat un drept al său, iar calitatea de pârât în procesul civil poate aparţine numai persoanei despre care se afirmă că a încălcat sau nu a recunoscut acel drept.

A solicitat să se observe că, actul administrativ atacat în prezenta, respectiv dispoziţia obligatorie privind măsurile stabilite de inspecţia economico - financiară nr.4334/21.06.2013 a fost emis de către DGFP - Serviciul de Inspecţie Economico Financiară în sarcina SC M SA şi nu în sarcina reclamantului VD fost contabil şef la acesta societate.

Aşadar, persoana îndreptăţită de a ataca acest act administrativ fiscal este SC M SA. Potrivit jurisprudenţei, faptul ca reclamantul invoca un interes in contestarea actului administrativ fiscal prin care s-au stabilit obligaţii fiscale în sarcina societăţii comerciale nu era si calitatea procesuala activa pentru desfiinţarea actelor. Potrivit doctrinei, se retine ca respectiva calitate procesuala activa consta în identitatea intre persoana reclamantului si cel care este titular al dreptului la acţiune, identitate neîndeplinită speţă.

Totodată, potrivit doctrinei si jurisprudenţei în materie, se retine ca lipsa calităţii procesuale determina respingerea acţiunii, fiind o excepţie de fond, absoluta si peremtorie.

Concluzionând, solicităm admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantului VD şi respingerea acţiunii.

În situaţia respingerii excepţiei lipsei calităţii procesuale active a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Prin răspunsul la întâmpinare reclamantul a solicitat respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active, motivat de faptul că a contestat dispoziţia emisă de pârâtă doar referitor la măsurile ce-l privesc şi că prin acţiune solicită anularea în parte a măsurilor dispuse prin decizia contestată.

Luând în examinare excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, tribunalul urmează a o admite cu următoarea motivare;

Reclamantul a contestat la instanţa de judecată anularea în parte a actului administrativ denumit dispoziţie obligatorie nr. 4334 din 21.06.2013 emisă de DGFP G în baza raportului de inspecţie economico-financiară încheiat la data de 21.06.2013 la SC M SA Tg-Jiu, arătându-se că a formulat şi o plângere prealabilă la DGRFP C în data de 16.04.2014 la care nu a primit răspuns până la data introducerii cererii de chemare în judecată, iar în ceea ce priveşte actul administrativ contestat se mai arată că au fost stabilite măsuri împotriva unor salariaţi ai societăţii şi împotriva sa.

Prin întâmpinare pârâta a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului arătându-se că actul administrativ contestat a fost întocmit în sarcina SC M SA Tg-Jiu şi că doar această instituţie avea posibilitatea să-l conteste la instanţa de contencios administrativ.

Tribunalul apreciază că excepţia invocată este admisibilă deoarece decizia obligatorie privind măsurile stabilite de inspecţia economico-financiară nr. 4334/21.06.2013 a fost emisă de DGFP Gorj, care a efectuat un control la SC M SA şi chiar dacă în cuprinsul acestei dispoziţii obligatorii se prevăd unele măsuri referitoare la salariaţi printre care şi la reclamant, acesta nu are calitate procesuală activă de a contesta acest act administrativ, ci doar instituţia controlată, iar acesta având posibilitatea să conteste actul administrativ emis de SC M SA ca urmare a dispoziţiei obligatorii în ceea ce îl priveşte faţă de măsurile dispuse în acest act administrativ.

Potrivit art. 36 din Codul de procedură civilă calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios astfel cum acesta este dedus judecăţii, astfel că actul administrativ contestat, respectiv dispoziţia obligatorie nr. 4334/21.06.2013 are ca unitate controlată SC M SA Tg-Jiu şi nu reclamantul.

În concluzie, ca urmare a acestei dispoziţii obligatorii SC M SA urmează să emită anumite dispoziţii pentru a pune în aplicare cele dispuse şi în aceste condiţii reclamantul are posibilitatea să se adreseze instanţei de contencios administrativ atacând dispoziţia care va fi emisă în situaţia în care se vor lua măsuri faţă de acesta.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului.

Respinge acţiunea formulată de reclamantul VD în contradictoriu cu pârâta DGRFP C, ca fiind făcută de o persoană fără calitate procesuală.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 10 octombrie 2014 la Tribunalul Gorj.