Anulare act

Sentinţă civilă 1806/2014 din 05.09.2014


Dosar nr. ….

Cod operator: 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa  Nr. 1806/2014

Şedinţa publică de la 05 Septembrie 2014

Completul compus din:

Preşedinte M. S.

Grefier P.V.B.

Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamant A , în contradictoriu cu pârâţii B, C,  D şi E, având ca obiect anulare act emis de autorităţi publice locale.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns avocat X pentru reclamant, consilier juridic Y, lipsind reprezentanţii pârâţilor C. şi D.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosarul cauzei s-a depus prin serviciul arhivă registratură răspunsul solicitat la termenul anterior.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa acordă cuvântul pe excepţia inadmisibilităţii, excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a D, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a B, pentru primele două capete de cerere, excepţii ce au fost invocate prin întâmpinările depuse la dosarul cauzei şi pe fond.

Avocat X, pentru reclamant, solicită respingerea excepţiilor invocate pe motivele arătate prin răspunsul la întâmpinare. Pe fond, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, pentru motivele din acţiune şi răspunsul la întâmpinare.

Consilier juridic Y, pentru pârâta B, solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a B, pentru cel de-al doilea capăt al cererii. Pe fondul cauzei, solicită respingerea acţiunii pentru considerentele expuse pe larg prin întâmpinare şi în baza probatoriului administrat şi lasă la aprecierea instanţei soluţia cu privire la celelalte 2 excepţii invocate în cauză.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă :

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului … la data de …,sub nr. … reclamantul  A a chemat în judecată pârâţii B şi C, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunţa să se constate prelungirea tacită a contractului de păşunat nr. … pentru anul 2010, să se constate continuitatea activităţii de păşunat în acelaşi bloc fizic pentru parcela 9 din muntele „Stâna Ştirbului - Stâna Ursului" prevăzut în contractul nr. ….  pentru  următorii ani până la totalul de 5 ani prevăzuţi în angajament, să se constate necomunicarea şi neîncasarea de către acesta a sumelor dispuse prin decizia de plată nr. …. pentru anul 2010, să se constate sumele şi separat penalitățile reţinute din drepturile cuvenite pentru anul 2010, 2011, 2012, 2013 în baza titlului executoriu „Procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. …" şi obligarea B, la restituirea sumelor reţinute eronat din drepturile cuvenite pentru anii 2010, 2011, 2012, 2013, anularea deciziei nr….. de respingere a contestaţiei sale şi a procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. ….

 În motivarea cererii reclamantul a arătat că  prin contractul nr. …, încheiat în baza HCL T. nr. …., Legii 72/2002, HG 940/2002 şi Ordinul MAAP nr.118/2009, a convenit să preia în folosinţă 33 ha păşune în muntele „S.S." pentru asigurarea păşunatului a 160 ovine şi caprine în schimbul unui preţ de ….lei.

În şedinţa HCL T. nr. …. la care au participat mai mulţi cetăţeni din zona T., s-a convenit cu C. să închirieze aceste păşuni montane pe o perioadă de 1 (un) an cu obligaţia CL T. de a prelungii minim 5 ani contractele de păşunat.

În anul 2010 C.L. T. a refuzat să se mai ţină de promisiunea publică din şedinţa de consiliu din data de …. privind prelungirea contractelor de păşunat pe motive total netemeinice şi nefondate bazate pe culpa unor angajaţi din P. T. dar primarul i-a spus să meargă la păşunat conform contractului anterior că în mod sigur se va încheia alt act adiţional de prelungire şi pentru anii următori până la cei 5 ani dispuşi prin normele legale.

Reclamantul a arătat că a mers cu animalele la păşunat în munte însă C.L. T. a refuzat să-i încaseze suma cuvenită pentru păşunat, fapt ce nu-i este imputabil şi ca atare folosinţa terenului a fost îndeplinită fără nici-un fel de oponenţă a administratorului terenului C.L. T, fiind îndeplinite condiţiile relocaţiunii tacite, astfel că solicită constatarea prelungirii tacite pentru anul 2010 a contractului nr. …..încheiat cu C.L. T.

În anul 2011 C.L. T. a ignorat definitiv promisiunea făcută în şedinţa nr. ….. a C.L. T. şi a scos la licitaţie munţii fostă proprietate a strămoşilor pe care şi i-a însuşit prin abuz de drept oraşul T..

Totuşi, de remarcat este faptul că dacă s-a încălcat dreptul său promis în şedinţă publică de a se prelungi contractul de păşunat pentru anii următori anului 2009, în schimb prin acordarea prin licitaţie a suprafeţei contractată de el în muntele „S.S." s-a asigurat continuitatea păşunatului pentru următorii ani până la finele celor 5 ani dispuşi prin lege ca asumare a acestei obligaţii prin cererea nr. ….. depusă la B pentru plăţi pentru agromediu Pachetul 1 şi Pachetul 2.

În atare situaţie obligaţia asumată de reclamant a fost dusă la îndeplinire chiar dacă ea nu a fost îndeplinită personal ci prin abuzul altora fost îndeplinită de alte persoane.

Pentru considerentele expuse reclamantul a solicitat să se constate continuitatea activităţii de păşunat în acelaşi bloc fizic pentru parcela 9 prevăzut în contractul nr. ….. pentru următorii ani până la totalul de 5 ani prevăzuţi în angajamentul său cu B.

Urmare a faptului că pentru anul 2010 nu i-a mai încheiat act adiţional de prelungire a contractului de păşunat nr. …. încheiat cu C.L. T., nu a mai depus cerere pentru suprafaţa de păşune montană pentru plăţi pentru agromediu Pachetul 1 şi Pachetul 2.

Cu toate acestea prin „Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. …" deși nu a încasat în plus suma de … lei pentru anul 2010 ca plăţi pentru agromediu Pachetul 1 şi Pachetul 2 s-a dispus eronat că are de returnat această sumă pe motiv că nu ar fi respectat angajamentul de păşunat pe perioadă de 5 ani, angajament pe care reclamatul susţine că nu ştie să-l fi făcut şi care nu este prevăzut în lege ca şi condiţie şi nu este motivat în titlul executoriu, ba mai mult ulterior s-au calculat penalităţi la această sumă contrar dispoziţiilor legii din moment ce prin lege se dispune că în caz de returnare a sumelor acordate eronat prin APIA se calculează dobândă şi nu penalităţi încălcându-se art. 42 alineat 2 din OUG ….

Urmare a contestaţiei sale împotriva procesului verbal de mai sus, prin decizia B. nr. …. de respingere a contestaţiei sale, comunicată la cerere la data de …., s-a consemnat că s-a emis decizia nr. ….. care nu i s-a comunicat cum eronat se afirmă prin decizia de respingere a contestaţiei sale şi că a încasat o sumă totală pentru anul 2010 de ….. lei sumă pe care nu a încasat-o şi din această sumă trebuie să returneze suma totală de ….. lei.

Urmare a faptului că nu a avut de unde să restituie suma de ….. lei întrucât a fost cheltuită în mare parte pentru lucrări de extirpare a tufărişurilor, bolovanilor rostogoliţi din munte şi alte îmbunătăţiri de ecosistem ale păşunii alpine, s-a procedat la calcularea de penalităţi şi nu dobândă cum impune art. 42 alineat 2 din OUG 66/2011 şi la reţinerea acestor penalităţi şi o parte din suma debit din drepturile cuvenite pentru anii 2010, 2011, 2012 şi 2013.

În plus, niciunul din temeiurile de drept ale „Procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. …" nu prevede ca şi condiţie continuitatea folosinţei terenului pe o perioadă de 5 ani de către una şi aceeaşi persoană şi nu prevede ca sancţiune restituirea sumei primite ca ajutor financiar pentru perioada de timp şi suprafaţa unde a exercitat folosinţa şi a efectuat lucrări de îmbunătăţiri funciare a păşunii montane, iar motivele contestaţiei sale administrative nu au fost soluţionate motivat prin decizia contestată.

Pentru aceleaşi motive reclamantul a solicitat admiterea şi a următoarelor capete de cerere şi anume: să se constate necomunicate şi neîncasate sumele dispuse prin decizia de plată nr. .. pentru anul 2010; să se constate sumele şi separat penalităţile reţinute din drepturile cuvenite pentru anul 2010, 2011,2012,2013 în baza titlului executoriu „Procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. …" şi obligarea B la restituirea sumelor reţinute eronat din drepturile cuvenite pentru anii 2010, 2011, 2012, 2013 şi anularea deciziei nr. B de respingere a contestaţiei sale şi a Procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. …..

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 1 şi 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, art. 985-987 din vechiul Cod civil şi dispoziţiile OUG 125/2006.

Prin notele de şedinţă depuse la dosarul cauzei la data de 24.03.2014 (fila 18) reclamantul a precizat că nu solicită obligarea B la restituirea vreunei sume de bani şi că, alături de C, înţelege să se judece în contradictoriu şi cu D, ambele instituţii fiind consemnate în contractul de păşunat.

La data de 16.04.2014, pârâţii C şi D, au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea acţiunii formulate de către reclamant pentru următoarele motive:

Pe cale de excepţie, au invocat inadmisibilitatea acţiunii întrucât în conformitate cu  reglementările art. 35 din noul Cod procedură civilă, pentru exercitarea acţiunii în constare este necesar a fi îndeplinite cumulativ următoarele condiţii şi anume: partea să nu poată cere realizarea dreptului, să fie justificat de un interes şi prin acţiune să nu se urmărească constatarea existenţei sau inexistenţei unei stări de fapt. Faţă de acest aspect, se consideră că în situaţia dată avem de a face cu constatarea unei situaţii de fapt şi nici un caz cu o situaţie de drept așa cum reglementează art.  35 noul Cod de procedură civilă, motiv pentru care solicită respingerea ca inadmisibilă dacă reclamantul solicită constatarea unei situaţii de fapt. Se observă din formularea cererii că reclamantul solicită constatarea prelungirii tacite a contractului de păşunat nr. … a cărui valabilitate este de un an respectiv pana la data …., iar din lecturarea contractului se observă că nu este prevăzută prelungirea tacita a contractului. Se solicită totodată constatarea continuităţii activităţii de pășunat pentru următorii 5 anii, fapt ce nu poate fi adus la îndeplinire având în vedere că păşunile la care face referire reclamantul respectiv Stâna Ursului şi Stâna Ştirbului fac obiectul  unor contracte de concesiune ca urmare a licitaţiilor organizate în anul 2011 şi 2012 încheiate cu alţi crescători de animale, toate aceste solicitări ale reclamantului fiind stări de fapt şi nu a unui drept.

Tot pe cale de excepţie pârâţii C şi D invocă inadmisibilitatea acestei acţiuni întrucât  în prevederile art. 942 vechiul cod civil .. contractul este acordul între două sau mai multe persoane spre a constitui sau a stinge între dânșii un raport juridic", iar conform art. 969 „convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante", fapt  ce duce la concluzia că modificarea uni contract sau încheierea acestuia nu se poate face decât  prin acordul de voința părţilor, instanţa neputându-se substitui părților şi nici să le oblige pe acestea să modifice sau să încheie un contract, întrucât s-ar încălca principiul libertăţii de voinţă în materie de contracte. În cazul de faţă, cum la încheierea contractului s-a avut  acordul de voinţă al părţilor tot aşa şi modificarea acestuia (prelungirea contractului deja existent) se va avea în vedere tot acordul de voinţă al părţilor. O eventuală  obligare a pârâţilor la modificarea acestui contract sau la încheierea unui alt contract ar frânge principiul simetriei care guvernează încheierea sau modificare contractelor, iar dacă instanţa îi va obliga să modifice contractul sau să încheie altul s-ar frânge principiul libertăţii de voinţă prevăzut de art. 942 şi 969 Cod civil.

În ceea ce priveşte introducerea în cauză prin precizarea ulterioară la acţiune D, pe calea de excepţie pârâţii invocă lipsa calităţii procesuale pasive a D, întrucât în conformitate cu prevederile art. 21 alin 1 din Legea nr. 215/2001, Legea administraţiei publice locale, republicată cu modificările şi completările ulterioare „Unităţile administrativ - teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală.... ", iar în conformitate cu prevederile art. 21 alineat 2 „ În justiţie, unitatea administrativ teritorială în speţă oraşul T. este reprezentată de către primar” . Vis a vis de acest aspect se poate observa din prevederile contractului la „Părţile contractante”, se  precizează ca încheiat între ..... primar al T. pe de o parte în calitate de împuternicit al C. L. şi nu al D.

În această situaţie pârâţii au solicitat admiterea excepţiilor  invocate de către aceştia iar pe fond respingerea acţiunii ca fiind netemeinica şi nelegală din următoarele motive: În  conformitate cu prevederile HCL nr. 28 din data de 04.05.2009,  hotărâre ce a avut la bază prevederile Legii nr. 72/202 şi a Ordinului 226/2003, CL T. a hotărât încheierea de contracte de păşunat cu crescătorii de ovine pe o perioada de 1 an, în cazul de faţă fiind încheiat contractul  ….. perioada de derulare a acestui contract fiind de 1 an până la ….. În baza acestui contract reclamantul a depus la B. cerere pentru acordare de plăţi pe suprafaţă, solicitând totodată şi acordarea de plăţi pe măsuri de agromediu în conformitate cu regulamentele europene în vigoare. Pentru acordarea de plăţi pe suprafaţă zona montană  defavorizată solicitantul primeşte o subvenţie de 124 euro/ha,  iar pentru accesarea măsurilor de agromediu primeşte în  plus o suma de 182 euro/ha  în total solicitantul beneficiind de o sumă de 306 euro/ha ( în cazul de faţă subvenţia fiind de aproximativ de 86.904 euro),

Învederează pârâţii că, în baza contractului de pășunat încheiat pe o perioada de 1 an reclamantul a semnat un  angajament pentru derularea de măsuri pe agromediu pe o perioada de  5 ani fără să ţină cont că are  un contract pe un an şi că în prevederile contractului  încheiat  nu există obligativitatea sa răspunderea C.L.  în vederea încheierii unui nou contract.

În ceea ce priveşte susţinerea reclamantului că ia fost încălcat dreptul său promis în şedinţă publică de a se prelungi contractul pe 5 ani este total neadevărul întrucât o astfel de promisiune nu a existat, iar reclamantul în şedinţa din luna mai 2009 când s-a stabilit perioada pentru care se va încheia contractul la propunerea făcută de către domnii consilieri de a se încheia contractul  pe 5 ani,  reclamantul s-a opus, întrucât a considerat că dacă B. nu va mai da plaţi pe agromediu începând cu lanul 2010 atunci  el va rămâne obligat sa plătească C.L. chirie pana la  expirarea duratei contractuale. Mai mult decât atât în anul 2011 la licitaţia publică cu strigare organizată în data de …, reclamantul a participat chiar a fost declarat câştigător pentru suprafeţele aferente păşunilor Stâna Ştirbului şi Stâna Ursului, însă nu a mai dorit să încheie aceste contracte, ceea ce a dus la demararea unei alte  proceduri de licitaţie pentru suprafeţele ramase neconcesionate.

Potrivit art. 10 din Legea 215/2001 autorităţile administraţiei publice locale administrează sau după caz dispun de bunurile proprietate publică şi privată în conformitate cu principiul autonomiei locale, o eventuala obligare a acestora la încheierea unui astfel de contract fără respectarea legislaţiei în vigoare duce la o încălcare gravă a acestui principiu aşa cum a fost consacrat de Constituţie şi Legea 215/2001.

Pe cale de consecinţă, pârâţii au solicitat respingerea acţiunii formulată de către reclamant.

La data de 18.04.2014, pârâta B a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată formulată de reclamant, invocând lipsa calităţii procesuale pasive a B. pentru primul şi al doilea petit al cererii apreciind că o condiţie pentru ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuala legitimatio aci causam) care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acţiona şi în acelaşi timp a persoanei împotriva căreia se poate exercita acţiunea.

Potrivit art. 36 din Codul de Procedură Civilă adoptat prin Legea 134/2010 "Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond".

În conformitate cu prevederile art. 2 alineat 1 din Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea B., cu modificările şi completările ulterioare „Agenţia este instituţia publică responsabilă cu gestionarea unor forme de sprijin destinate susţinerii agriculturii, finanţate de la bugetul de stat în conformitate cu prevederile de instituire a acestora."

Învederează pârâta că B. este instituţie publică centrală cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Agriculturii Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.), având în subordine 42 de centre judeţene cu personalitate juridică printre care şi B..

Prin acţiunea promovată reclamantul solicită prin primul şi al doilea capăt al cererii constatarea prelungirii tacite a contractului de păşunat nr. ….. pentru anul 2010 precum şi constatarea continuităţii activităţii de păşunat în acelaşi bloc fizic pentru parcela 9 din muntele "Stâna Știrbului - Stâna Ursului" prevăzut în contractul nr. …. pentru următorii ani până la totalul de 5 ani prevăzuţi în angajament. Având în vedere că încheierea contractului de pășunat nu a fost încheiat cu instituţia  pârâtă se apreciază ca B. nu are calitate procesuală pasivă, drept pentru care solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive şi respingerea primelor două capete ale cererii de chemare în judecată faţă de B., ca fiind făcută faţă de o persoană fără calitate procesuală pasivă.

Referitor la aspectul că reclamantul nu ar fi încasat sumele de plată stabilite prin decizia  de plată nr. …..,  precizează pârâta că sumele au fost plătite debitorului conform fişei fermierului.

În ceea ce priveşte constatarea sumelor şi separat a penalităţilor reţinute din drepturile  cuvenite pentru anul 2010, 2011, 2012, 2013 în baza titlului executoriu "Proces verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. … şi obligarea  B. la restituirea sumelor reţinute eronat din drepturile cuvenite pentru anii 2010, 2011, 2012, 2013 pârâta a arătat că aceasta calculează dobânzi în temeiul art. 42 din OUG nr. 66/2011.

Potrivit adresei emisă de Serviciul Economic RD din cadrul B. înregistrată la nr. …. pârâta învederează că, până la aceasta dată pentru fermierul reclamant, în baza titlului de creanţa contestat nu i-au fost calculate dobânzi. Însă în ceea ce priveşte compensările realizate, fermierului i-a fost compensată din debit suma de …. lei în baza notei de compensare nr. …...

În motivarea de fapt pârâta susţine că în conformitate cu prevederile OUG nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de directe şi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anii 2007 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări prin Legea 139 2007, reclamantul a depus în Campania 2009, cererea de sprijin pe suprafaţa nr. …, aplicând pentru schema de plată unică pe suprafaţa (SAPS), zona montană defavorizată (ZMD) şi plăţi pentru agromediu Pachetul 1.

Suprafaţa pentru care a solicitat sprijin a fost de 5,27 ha, asumându-si angajament de agromediu P1 pe parcela 1a cu suprafaţa de 0,60 ha, parcela 2a cu suprafaţa de 1,44 ha şi parcela 6a cu suprafaţa de 0,70 ha

La data de … reclamantul a completat formularul M2 - completarea declaraţiei de suprafaţă înregistrat la nr. … adăugând suprafaţa de 33.00 ha, semnând angajament de agromediu pachetul P1.2, pentru o perioada de 5 ani.

Potrivii dispoziţiilor cuprinse în art. 2 din O.U.G. nr. 125/2006, schemele de plăţi directe care se acordă începând cu anul 2007, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, sunt următoarele:

a) Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS):

b) plăti naţionale directe complementare (PNDC) în sectorul vegetal;

c) plăti naţionale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic;

d) Schema de plată pentru culturi energetice;

e) Schema de plată separată pentru zahăr.

A.P.I.A. implementează măsuri/scheme de sprijin pentru fermieri finanţate din:

- Fondul European pentru Garantare în Agricultură - F.E.G.A. ca plăţi directe în cadrul Schemei de Plată Unică pe Suprafaţă - S.A.P.S.

- Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - F.E.A.D.R. ca plăţi pentru măsurile 211, 212, 214 din cadrul Axei nr. 2 din P.N.D.R.  2007-2013,  versiunea consolidată.

- Bugetul naţional măsuri de sprijin finanţate ca plăţi naţionale directe complementare P.N.D.C.

Pentru a beneficia de acordarea de plăţi în cadrul schemelor de plată unică pe suprafaţă, conform art. 7 alineat (1) din OUG nr. 125/2006. solicitanţii trebuie să fie "înscrişi în Registrul fermierilor administrat de Agenţia de Plaţi şi Intervenţie pentru Agricultură, să depună cerere  de solicitare a plăților  la termen şi să îndeplinească următoarele condiţii generale:

„a) să exploateze un teren agricol cât o suprafaţa de cel puţin 1 ha, iar suprafaţa parcelei agricole sa fie de cel puţin 0.3 ha. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, minierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de  cel puţin 0.1 ha.

b) să declare toate parcelele agricole:

c) să înscrie, sub sancţiunea legii penale, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafaţă şi în documentele anexate, inclusiv lista mielelor:

d) să fie de acord ca datele din formularul de cerere de plată sa fie introduse în baza de date IACS, procesate şi verificate în vederea calculării plăţii şi transmise autorităţilor responsabile în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor eu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare:

e) să respecte bunele condiţii agricole şi de mediu, reglementate prin legislaţia naţională, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei;

f) să prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosinţa şi să poată face dovada că utilizează terenul pentru care s-a depus cererea:

g) să furnizeze toate informaţiile solicitate de Agenţia de Plaţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în termenele stabilite.

h) să permită efectuarea controalelor de către Agenţia de Plaţi şi Intervenţie pentru agricultură sau de către alte organisme abilitate în acest sens;

i) să marcheze limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeaşi cultura cu a parcelelor învecinate:

j) să comunice în termen de 10 zile, în scris, Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură orice modificare a dalelor declarate în cererea de plată survenită în perioada prinsă între data depunerii şi data acordării plăţii. Aceste modificări se referă la suprafaţa agricolă utilizată a exploataţiei,  transferarea proprietăţii fermei către un alt utilizator agricol, aprobarea unei  rente agricole viagere, alte schimbări ale informaţiilor din formularul de cerere."

Beneficiarii plăţilor directe în cadrul Schemei de plată unică pe suprafaţă pot fi „persoanele fizice şi/sau persoanele juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi, administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune, locatari sau altele asemenea conform art. 6 alineat (l) din actul normativ sus menţionat.

Pentru o mai bună cunoaştere a mecanismul de autorizare cereri - plăţi, în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă, pârâta învederează următoarele aspecte, astfel :

O condiţie esenţială pe care statul român trebuie să o îndeplinească pentru a putea absorbi fondurile pentru plăţile directe este crearea unui sistem care să asigure administrarea şi controlul riguros al cererilor de plată ale fermierilor. Acesta este Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS), - art. 17 -20 din Regulamentul (CE) nr. 1782 2003,  iar crearea, implementarea şi gestionarea lui intră în atribuţiile Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) - art. 31 litera m) din Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu art. 4 alineat (3) din OUG 125/2006 "pentru gestionarea fondurilor comunitare şi naţionale destinate agriculturii pentru plăţile directe acordate în sectorul vegetal şi pentru control. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură va utiliza, ca instrument de derulare şi gestionare financiară, Sistemul integrat de administrare şi control"

Prin sistemul IACS sunt gestionate următoarele scheme de plată pe suprafaţă: SAPS (Schema de plată unică pe suprafaţă), PNDC (plăţi naţionale directe complementare), LFA (plăţi pentru zone defavorizate), măsuri de agromediu,  schema pentru culturi energetice şi, începând cu 2008, plăţi tranzitorii pentru tomate.

IACS este format dintr-un ansamblu de componente reunind personal, proceduri, tehnicii de calcul şi telecomunicaţii în vederea gestionării cererilor de plată depuse de fermieri şi verificării corectitudinii informaţiilor declarate de aceştia - art.3 litera g din OUG nr. 125/2006.

Verificarea corectitudinii se realizează prin compararea datelor declarate de fermieri cu o serie de date de referinţă stocate în bazele de date ale sistemului.

Întrucât suma plăţilor directe acordate unui fermier depinde în mod direct de suprafaţa de teren utilizată de acesta, un important rol în cadrul IACS îl deţine sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS).

Pe lângă construcţia infrastructurii logistice şi de IT necesare pentru a putea avea un IACS  funcţional la momentul aderării, B. a realizat înainte de integrarea României în Uniunea Europeană o serie de activităţi de importanţă primordială :

- înregistrarea fermelor în conformitate cu Ordinul MAPDR nr. 302/2005 privind realizarea Registrului fermelor şi crearea bazei de date Registrul fermierilor (ca element component al Sistemului integrat de administrare şi control, în vederea identificării fermierilor care pot beneficia de sprijin naţional şi de sprijin comunitar la data integrării României în Uniunea Europeană - art. 1 alineat (l) din Ordinul MAPDR nr. 302/2005).

- crearea LPIS, realizat pe bază de ortofotoplanuri pe care sunt identificate blocurile fizice. S-a creat un sistem de blocuri fizice unic identificate la nivel naţional. Aceste două tipuri de date (ortofoto şi blocuri fizice) s-au reunit într-un sistem de informaţii geografice (GIS).

- pre-identificarea parcelelor agricole. Fermierilor înregistraţi în Registrul Fermelor li s-au pus la dispoziţie materiale grafice (ortofotoplanuri pe care sunt unic identificate Blocurile fizice) şi au fost rugaţi să îşi localizeze pe acest material parcelele declarate în registrul fermelor, conform dispoziţiilor cuprinse în art.12 alineat (3) din Regulamentul (CE) v.796/2004.

Odată cu depunerea cererii privind solicitarea sprijinului pentru plăţile directe pe suprafaţă, solicitantul are obligaţia să facă o schiţă a parcelelor agricole utilizate, pe materialul grafic pus la dispoziţie de reprezentanţii centrelor locale şi judeţene B.

După această etapă, cererea de plată este verificată formal (vizual), pentru a se constata dacă sunt erori formale (evidente) şi pentru a i se da posibilitatea solicitantului să le corecteze, în acest sens se completează cu cele constatate de către funcţionarul B. „Procesul verbal pentru controlul  vizual pentru cererea de plată pe suprafaţă 2009”.

Constatându-se că cererea reclamantului este completă şi corectă „formal”, aceasta a fost transmisă (avizată) pentru procesare în baza de date a cererilor din IACS.

Legiuitorul european cât şi cel român a considerat ca fiind necesară identificarea parcelelor agricole de către fermieri, în sensul recunoaşterii şi marcării parcelelor agricole utilizate. Acest text de lege se regăseşte în cuprinsul art. 12 alineat (3) din Regulamentul (CE) nr. 796 2004,  cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căruia:

„în vederea identificării tuturor parcelelor agricole ale exploataţiei prevăzute la alineatul (1) litera (d), formularele preimprimate distribuite agricultorilor în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 menţionează suprafaţa maximă admisă pe parcelă de referinţă, în scopul punerii în aplicare a schemei de plăţi unice. În afară de aceasta, materialul grafic furnizat agricultorului în conformitate cu această dispoziţie indică limitele parcelelor de referinţă, precum şi identificarea lor unică, iar agricultorul precizează localizarea fiecărei parcele".

Faţă de acest aspect, dimensionarea parcelelor în cadrul blocurilor  fizice revine în sarcina fermierului.

Odată cu cererea de plată depusă de petent în anul 2009, care conţine şi declaraţia de suprafaţă, fermierul a semnat şi şi-a asumat obligaţiile specifice fiecărei scheme de plată, precum şi capitolul III angajamente şi declaraţii Referitor la măsurile de dezvoltare rurală:

a. zone montane defavorizate din punct de vedere natural (ZMD) în dreptul căreia apare menţiunea: „Fermierul se angajează că va continua activităţile agricole timp de 5 ani de la efectuarea primei plăţi"

b. Măsuri de agromediu eu menţiunea:

„Fermierul se angajează să menţină practicile de agromediu pe suprafeţele pentru care solicită  acest tip de sprijin timp de 5 ani de la semnarea angajamentului"

- capitolul III.1. Angajamente şi declaraţii, include, printre obligaţiile generale şi pe aceea de Respectare a bunelor condiţii agricole şi de mediu (GAFC) reglementate prin legislaţia naţională, pe toată suprafaţa agricolă a exploatației, după cum urmează:

- capitolul III.2. Angajamentele şi declaraţiile asumate privind măsurile de agro-mediu, astfel:

”Declar pe propria răspundere că nu am utilizat fertilizanţi chimici şi/produse de protecţia plantelor în ultimii 5 ani pe suprafeţele pe care aplic acest pachet".

l. Mă angajez să respect cerinţele cuprinse în Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu în legislaţia naţională în domeniul fito-sanitar, precum şi în codul bunelor practici agricole, relevante pachetului (lor) de agro-mediu pentru care aplic pe suprafaţa întregii ferme şi pe toată durata angajamentului.

2. Mă angajez să respect cerinţele de management aferente pachetului (lor) de agro-mediu  pentru care aplic pe suprafeţele pentru care aplic, pe toată durută angajamentului si să menţin o evidenţă a activităţilor de agro-mediu pe aceste suprafeţe."

Plăţile de agro-mediu schemă de plată cu cerinţe specifice, vor fi acordate fermierilor care îşi asumă, în mod voluntar, angajamente de agromediu, conform cărora vor respecta bunele condiţii agricole şi de mediu, cerinţele minime pe suprafaţa întregii exploataţii şi cerinţele specifice aferente unuia sau mai multe din cele 4 pachete disponibile pentru care aplică pe suprafaţa pe care solicită sprijinul, pentru o perioadă de 5 ani de la data semnării angajamentului.

Suprafaţa solicitată în cererea de plată pentru măsura 214 plăti pe agro-mediu pentru pachetele P1, P2 şi P3, obligatoriu trebuie să fie aceeaşi pentru toată perioada de 5 ani, respectiv aceleaşi parcele situate în aceleaşi blocuri fizice (judeţ, localitate - cod sirsup - nr.  bloc fizic –nr. parcelă -  categorie de folosinţă - suprafaţă) ".

Angajamentele din primul an sunt considerate contracte care se încheie între fermieri şi APIA, motiv pentru care acestea trebuie semnate în dublu exemplar (o copie fiind destinată fermierului) şi originalul rămâne arhivat pe toată perioada de 5 ani la dosarul fizic fermierului din primul an de angajament.

Angajamentul reprezintă documentul semnat de un solicitant al sprijinului acordat, prin care se obligă să respecte condiţiile impuse prin lisa măsurii şi modalitatea de acordare a plăţilor de către APIA.

Cerinţe de management pentru Pachetul 1: Pajişti cu înaltă Valoare Naturală sunt următoarele:

- Utilizarea  fertilizanţilor chimici este interzisă.

- Utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă pană în echivalentul a maxim 30 kg. N s.a./ha.

- Utilizarea pesticidelor este interzisă.

- Cositul poate începe doar după data de 1 iulie:

- Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului.

- Păşunatul se efectuează cu maxim 1 UVM pe hectar.

- Păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea

apelor.

- Este interzis aratul sau discuitul pajiştilor aflate sub angajament.

- Nu vor fi realizate însămânțări de suprafaţă sau supraînsămânțări. Se pot face însămânțări cu specii din flora locală doar în cazurile când anumite porţiuni de pajişte degradează sau sunt afectate accidental.

Cerinţele de management pentru Pachetul 2: Practici agricole tradiţionale sunt următoarele:

Poate fi aplicat doar în combinaţie cu pachetul 1, însemnând că acest pachet poate fi aplicat doar de fermierii care au aplicat şi pentru pachetul 1.

Lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor a livezilor tradiţionale utilizate extensiv aflate sub angajament cu excepţia celor operate cu forţa animală. Respectarea acestei practici conduce la costuri mai mari pentru fermieri. Lucrări cum ar fi cositul manual sau întorsul fânului necesită muncă intensă şi sunt mai costisitoare decât practicile mecanizate moderne.

De asemenea, sunt precizate cerinţele de management aferente fiecărui pachet pentru care fermierul aplică, în cazul petentului P1 şi P2, cu semnătura solicitantului.

Obligaţia generală a fermierilor care au accesat măsurile de agromediu de „semnare şi menţinere a angajamentului pe o perioadă de 5 ani de la data semnării" este inclusă în Criteriile de eligibilitate generale şi specifice privind masurile de agromediu, descrise în Anexa 1 a Ordinului MAPDR nr. 584 din 12 iunie 2009 privind aprobarea sistemului de sancţiuni pentru măsurile 214 "Plăţi de agro-mediu", 211 "Sprijin pentru zona montană defavorizată" şi 212 "Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană" din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, în Ordinul MADR nr. 75 din 24 martie 2010 privind  aprobarea sistemului de sancţiuni pentru măsurile 211, "Sprijin pentru zona montană defavorizată", 212 "Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană" şi 214 "Plăţi de agro-mediu" din Programul naţional de dezvoltare rurală 2007 - 2013 şi Ordinul MADR nr. 20/2011.

Conform actelor normative la care a făcut referire mai sus în cazul pierderii dreptului de utilizare a suprafeţei care face obiectul angajamentului sau a unei părţi a acesteia, fermierul va proceda astfel: nu returnează plăţile primite, în situaţia în care noul utilizator al suprafeţei în cauză acceptă să preia angajamentul existent; sau returnează plăţile efectuate pană la acea dată pentru respectiva suprafaţă în situaţia în care noul utilizator al suprafeţei în cauză nu acceptă preluarea angajamentului existent.

Potrivit art. 44, alineat (l) din Regulament (CE) nr. 1974 din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală IFEADR) „În cazul în care, în cursul perioadei de îndeplinire a unui angajament luat ca o condiţie de acordare a unui sprijin, exploatația unui beneficiar este transferată, în totalitate sau parţial, unei alte persoane, aceasta poate prelua angajamentul pentru perioada rămasă. În cazul în care angajamentul nu este preluat, beneficiarul trebuie să ramburseze ajutorul primit".

Precizează pârâta că nerespectarea angajamentului de agromediu duce la sancţionarea fermierului atât pentru anul în cauză cat şi pentru campaniile anterioare, fermierul returnând plăţile efectuate până la acea data pentru suprafaţa respectivă.

Fermierul trebuie să ţină o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de agro-mediu (Caietul de agro-mediu) pe o perioadă de 5 ani începând de la data la care a semnat angajamentul cu APIA. Toate înscrisurile trebuie actualizate ori de cale ori se realizează activităţi legate de angajamentul de agromediu asumat. Fermierul trebuie să păstreze acest caiet cu înregistrările tăcute, pe toată perioada angajamentului, pentru toate campaniile începând cu anul în care s-a semnat angajamentul şi 3 ani după încheierea acestuia. În cazul unui control din partea B.. dar şi a altor organisme de control abilitate fermierul trebuie să prezinte acest caiet. Conform Ordinului MADR. nr. 161 2HI2,  lipsa Caietului de agro-mediu (pe anul  în curs şi anii  precedenţi), dar şi completarea sau prezentarea incompletă a acestuia, atrage după sine sancţionarea fermierului, sancţionare care poate ajunge până la excluderea de la plată pe pachet/măsură şi în plus returnarea tuturor sumelor primite în anii anteriori.

Art. 29 alineat 2 din Regulamentul CE nr. 73/2009 precizează: „Plăţile din cadrul schemelor de sprijin enumerate în anexa I nu se realizează înainte de finalizarea verificării condiţiilor de eligibilitate, care trebuie efectuată de statul membru conform art. 20” iar conform art. 20 alineat 1 din Regulamentul CE nr. 73/2009 „Statele membre realizează controale administrative ale cererilor de ajutor pentru a verifica condiţiile de eligibilitate pentru acordarea ajutorului."

În urma desfăşurării controalelor administrative asupra cererii depusă de reclamant în Campania 2009, s-a emis decizia de plată nr. …. de acordare a plaţilor în cadrul schemelor de sprijin pe suprafață - Campania 2009, stabilindu-se la plata următoarele sume:

- schema de plată unică pe suprafață - SAPS-10.676.77 lei; - plăţi compensatorii pentru zona montană defavorizată - .. lei; - plăţi pentru agromediu, pachet 1 şi pachetul  - …. lei

În Campania 2010, reclamantul depune cerere de plată pe suprafaţă nr. …. pentru suprafaţa de 4,97 ha, cu parcela 1a, 2a, 6a, 7a şi 10a cu angajament de agromediu.

În urma controlului clasic efectuat asupra exploatației ….- reclamantului, în anul 2010 iau fost identificate neconformități legate de mărimea parcelelor agricole, menţionate în declaraţia de suprafaţă, astfel:

- parcelei 1 identificată în cadrul blocului fizic …, pe teritoriul oraşului T., cu o suprafaţă declarată în cerere de 0,60 ha, fâneţe naturale, i-a fost confirmată la controlul clasic o suprafaţă de 0,51 ha;

- parcelei 2 identificată în cadrul blocului fizic 345, pe teritoriul oraşului T. cu o suprafaţă declarată în cerere de 1,44 ha, fâneţe natural, i-a fost confirmată la controlul clasic o suprafaţă de 1,33 ha;

- parcelei 6 identificată în cadrul blocului fizic 401, pe teritoriul oraşului T. cu o suprafaţă declarată în cerere de 0,70 ha,  fâneţe natural, i-a fost confirmată la controlul clasic o suprafaţă de 0,36 ha;

Urmare a acestui control clasic, s-a întocmit pentru anul 2009 procesul verbal de consultare a neconformităţilor ce au determinat plăţi necuvenite nr. …. iar declaraţia de suprafaţă pe anul 2009 a fost corectată printr-un formular de corectare S1 nr. …., conform rezultatelor măsurătorilor efectuate la controlul clasic.

În anul 2010 reclamantul a depus cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă nr. … şi nu a respectat  valoarea suprafeţei angajate în anul 2009, astfel:

- în unul 2009 pentru parcela 9 suprafaţa angajată a fost de 33,00 ha iar în anul 2010 a fost de 0 ha;

Ulterior, în urma corectării declaraţiei de suprafaţă şi a generării raportului Angajamente AM ce necesită recuperarea sumelor necuvenite, a fost emisă o nouă decizie de plată nr.  …. prin care reclamantului i s-au stabilit următoarele sume de plată: pentru SAPS suma de …. lei,  pentru ZMD suma de … lei iar pentru măsurile de agromediu Pachetul 1 şi Pachetul 2 suma de … lei, diferenţa între suma totală stabilită şi încasată şi suma totală calculată în decizia menţionată mai sus reprezentând plăţi necuvenite, respectiv suma de …. lei.

Dacă APIA constată în următorii anul/ani celui în care s-a efectuat plata că a acordat plăţi necuvenite unui/unor fermier(i) va aplica procedura conform art. 73 Regulamentul CE nr. …. cu modificările şi completările ulterioare.

Situaţiile în care funcţionarul APIA poate constata plăţi acordate necuvenit sunt:

A. - la controlul pe teren din anul/anii următor(i) plăţii (se constată nerespectarea criteriilor de eligibilitate/sunt găsite anumite neconformităţi în campania curentă: aceşti fermieri trebuie verificaţi dacă au fost plătiţi necuvenit în campania campaniile precedente);

B. - în urma redigitizării blocului fizic în LPIS (reactualizarea suprafeţelor blocurilor fizice);

C. - în urma sesizării unei terţe persoane, urmată de analiză şi verificare sau în urma autosesizării - cazul nu a fost gestionat corespunzător din punct de vedere procedural:

D. – ca urmare a nerespectării angajamentelor specifice LFA (ZMD/ZDS/ZDS)/agro-mediu;

E. - recuperarea sumelor necuvenite pentru fermierii cu angajamente care nu au depus cerere pe campania curentă:

În cazul în care în anul curent suprafaţa determinată a parcelei aflată sub angajament de agromediu este diminuată şi nu există eroare evidentă care să ateste găsirea parcelei în altă locaţie, iar eroarea AM 0601 este clasificată "propus plăţi necuvenite", atunci angajamentul se consideră nerespectat, este închis şi se recuperează sume necuvenite (statusul "inclus pentru nerespectare").

Se compară suprafaţa determinată eligibilă în anul curent cu cea determinată eligibilă în anul anterior. Cum suprafaţa din anul curent este mai mică decât cea din anul anterior, se generează o eroare. În plăţi necuvenite urmează a se stabili care sunt campaniile pentru care trebuie recuperate sume, ca urmare a scăderii suprafeţei în anul curent faţă de cel anterior, dacă eroarea este clasificată „Propus plaţi necuvenite". Se va ţine cont ca recuperarea de sume să se realizeze numai pentru anii în care angajamentul s-a aflat în grija aceluiaşi fermier.

Întrucât nu s-a respectat angajamentul de agromediu, în sistemul electronic s-au generat plăţi necuvenite în  modulul fermieri, neconformităţi OSC şi nerespectare angajamente. Nerespectarea cerinţelor, specifice pachetelor de agromediu atrage după sine menţionarea fermierului atât pe campania în curs cât şi pe campaniile anterioare precum  şi recuperarea plăţilor acordate în mod necuvenit.

Conform art. 80 din Regulamentul (CE) nr. 1122 din 30 noiembrie 2009 de stabilirea normelor de aplicare a Regulamentului  (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce priveşte ecocondiţionalitatea, modularea şi sistemul integrat de administrare şi control în cadrul  schemelor de ajutor direct pentru agricultori, prevăzute de regulamentul respectiv, precum şi de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte ecocondiţionalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol, "în cazul în care a primit plăţi necuvenite, agricultorul în cauză are obligaţia de a returna sumele respective, majorate cu dobânzile calculate în conformitate cu dispoziţiile alineatului 2”.

Dacă în urma efectuării tuturor controalelor se generează erori care propun dosarul pentru recuperarea sumelor necuvenite, acestea vor fi verificate şi reinstrumentate în campaniile precedente, în vederea recuperării eventualelor sume acordate necuvenit.

Ordonanţă de urgenţă nr. 66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi sau a fondurilor  publice naţionale aferente acestora reglementează activităţile de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire şi de recuperare a creanţelor bugetare rezultate din neregulile apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, precum şi de raportare a neregulilor către Comisia Europeană sau către alţi donatori internaţionali.

Dispoziţiile ordonanţei de urgenţă se aplică autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene (inclusiv A.P.I.A) şi oricăror alte instituţii publice care au atribuţii privind prevenirea, constatarea unei nereguli, stabilirea şi urmărirea încasării creanţelor bugetare rezultate din nereguli apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi a fondurilor publice naţionale aferente acestora, beneficiarilor de fonduri europene şi sau fonduri publice naţionale aferente acestora, precum şi oricăror alţi operatori economici cu capital public sau privat care desfăşoară activităţi finanţate din fonduri europene în baza unor acte juridice.

Potrivit O.U.G nr. 66 2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute in obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare este efectuată de către Agenţia de Plăţi si Intervenţie pentru Agricultura prin echipe de control organizate in acest scop (art. 20, alineat (2), litera c).

Pentru fermierii care prezintă unul din cazurile semnalate anterior se întocmeşte de către echipa de verificare împuternicită în acest sens un Proces verbal de constatare a sumelor necuvenite.

În acest sens a fost întocmit pentru fermierul – reclamant, Procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. … ca urmare a nerespectării angajamentelor de agromediu, valoarea creanţei bugetare rezultate din nereguli fiind de …  lei, sumă autorizată la plată în Campania 2009.

Împotriva Procesului verbal nr. …. de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, care reprezintă titlu de creanţă şi este act administrativ în sensul Legii contenciosului  administrativ nr.  554/2004  cu  modificările  şi  completările ulterioare, reclamantul a formulat contestaţie, fiind soluţionată de instituţia pârâtă prin Decizia nr. …..

Prin prezenta întâmpinare pârâţii învederează că au explicat procedura de autorizare a cererii SAPS, precum şi modul în care aceasta a fost gestionată, conform dispoziţiilor naţionale şi comunitare în vigoare şi în acest sens, solicită să se observe că reclamantul, întrucât a încălcat angajamentul de agromediu, trebuie să restituie sumele acordate în mod necuvenit.

În acord cu legislaţia în materie, constituie obiect al recuperării creanţelor bugetare rezultate din nereguli, sumele plătite necuvenit din fonduri comunitare şi/sau din cofinanțarea aferentă, costurile bancare, inclusiv accesoriile acestora, precum şi alte sume stabilite de lege în sarcina debitorului.

O.U.G. nr. 66/2011, defineşte în art. 2 alineat (1) litera a) neregula ca fiind orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.

Art. 20 alineat (1) din acelaşi act normativ, "Activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/corecţiilor financiare se efectuează de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, prin structuri de control organizate în acest scop în  cadrul acestora ".

Conform art. 73. alineat (1) din Regulamentul CE nr. 796/2004 cu modificările şi completările ulterioare, "dacă o sumă este acordată pe nedrept, fermierul o va înapoia, plus dobânda calculată în acord cu alineat (3) al aceluiaşi regulament. "

Întreruperea şi încălcarea angajamentului de agromediu duce la restituirea sumelor acordate în mod necuvenit în campania anterioara potrivit art. 80 din Regulamentul (CE) nr. 1122 din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 173/2009 al Consiliului în ceea ce priveşte ecocondiţionalitatea, modularea şi sistemul integrat de administrare şi control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori, prevăzute de regulamentul respectiv, precum şi de aplicare a Regulamentului (CE) nr.  1234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte ecocondiţionalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol care precizează ca „ în cazul în care a primit plăti necuvenite, agricultorul în cauză are obligaţia de a returna sumele respective, majorate cu dobânzile calculate în conformitate cu dispoziţiile alineatului (2)"

Totodată potrivit dispozițiilor prevăzute în legislaţia naţională, respectiv în OMAPDR nr. 384/2009, OMADR nr. 75/2010 şi OMADR nr. 20/2011 „în cazul pierderii dreptului de utilizare a suprafeţei care face obiectul angajamentului sau a unei părţi a acesteia, fermierul va proceda astfel: nu returnează plăţile primite în situaţia în care noul utilizator al suprafeţei în cauză acceptă să preia angajamentul existent sau returnează plăţile efectuate până la acea dată pentru respectiva suprafaţă în situaţia în care noul utilizator al suprafeţei în cauză nu acceptă preluarea angajamentului existent".

Din interogarea bazei de date rezultă ca angajamentele de agromediu nu au fost preluate de un nou utilizator, acesta fiind închis pentru nerespectare.

Se arată de către pârâtă că aceasta îşi desfăşoară activitatea în deplină concordanţă cu legislaţia naţională şi comunitară în vigoare.

APIA este agenţie de plăţi acreditată de autorităţile naţionale competente în domeniu şi auditată de organismele de specialitate din cadrul Comisiei Europene (ex. Direcţia generală agricultură şi dezvoltare rurală - CE ).

Potrivit art. 1 - autorizarea agenţiilor de plăţi - din Regulamentul CE nr. 885/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 în ceea ce priveşte autorizarea agenţiilor de plăti şi a altor entităţi precum şi lichidarea conturilor FEGA şi FEADR,

1. Pentru a fi autorizată, orice agenţie de plată, aşa cum este definită la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, trebuie să aibă o structură administrativă şi un sistem control intern care să îndeplinească condiţiile stabilite la anexa l din prezentul regulament (denumite în continuare „condiţii de autorizare") referitoare la:

(a) mediul intern, (b) activităţile de control, (c) informarea şi comunicarea, (d) monitorizarea. "

Potrivit art. 3 din Legea nr. 1/2004  Agenţia are următoarele atribuţii principale:

.......m) este autoritatea publică responsabilă cu implementarea Sistemului Integrat de administrare şi Control - IACS:

o) elaborează manuale de proceduri şi metodologii în vederea implementării corespunzătoare a atribuţiilor care îi revin.......;

ş) realizează şi întreţine sistemul de identificare a parcelelor agricole."

Prin urmare, gestionarea tuturor cererilor de sprijin depuse de fermieri se realizează conform manualelor de proceduri, întocmite de b, în baza regulamentelor comunitare în vigoare şi auditate de organismele de specialitate din cadrul Comisiei Europene. De altfel, gestionarea fiecărei etape a unei cereri de sprijin se efectuează şi se gestionează potrivit unui manual de proceduri (etape: depunere cerere, control administrativ, analiza risc şi eşantionare, control încrucişat, control pe teren, supracontrol, autorizare plăţi, etc).

Agenţia are obligaţia de a respecta prevederile comunitare, în vigoare, întrucât schemele SAPS se plătesc din fonduri comunitare, iar nerespectarea prevederilor legale, atrage după sine răspunderea celor vinovaţi şi sancţionarea statului membru, în măsura în care plăţile sunt realizate, fără ca acestea să fi fost în conformitate cu dispoziţiile legale.

În lumina celor expuse mai sus, pârâta solicită  să se constate că legislaţia în  vigoare a fost respectată întocmai şi să se menţină ca temeinică şi legală Decizia nr. ….. de soluţionare a contestaţiei formulată de reclamant şi să se respingă cererea de chemare în judecată formulată de reclamant ca netemeinică şi nelegală.

În drept pârâta şi-a întemeiat prezenta pe art. 205 şi următoarele din Codul de Procedură Civilă adoptat prin Legea 134/2010 precum şi pe prevederile actelor normative incidente la care a făcut referire şi următoarele: - Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea si funcţionarea Agenţiei de Plaţi şi Intervenţie pentru Agricultură cu modificările şi completările ulterioare, Regulamentul (CE) nr. 1122 din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce priveşte ecoconditionalitalea,  modularea şi sistemul integrat de administrare şi control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori, prevăzute de regulamentul respectiv, precum şi de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234 2007 al Consiliului în ceea ce priveşte ecoconditionalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol, Regulamentul CE. Nr. 1973/2004 din data de 29 octombrie 2004, ce stabileşte principiile detaliate de aplicare a Regulamentului Consiliului (CE) Nr. 1782 în domeniul sistemelor de sprijin, prevăzute în titlurile IV şi IV a ale acestui regulament, precum şi de utilizare a terenurilor rezervate pentru producţia de materie primă; Regulamentul CE nr. 73/2009 al Consiliului, de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune pentru sistemele de ajutor pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a numitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003, PUG nr. 125 din 21 decembrie 2006 pentru aprobarea schemelor de plaţi directe şi plaţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, Ordinul M.A.P.D.R. nr. 152/2004 privind stabilirea termenilor de referinţă pentru organizarea şi funcţionarea Sistemului Integrat de Administrare şi Control; Regulamentul CE nr. 1290/2005 privind finanţarea politicii agricole comune; Regulamentul (CE) nr. 796/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a eco-condiţionării, a modulării şi a sistemului integrat de gestionare şi control, prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori; Ordin MADR nr. 384 din 12 iunie 2009 privind aprobarea sistemului de sancţiuni pentru măsurile 214 "Plăţi de agro-mediu", 211 "Sprijin pentru zona montană defavorizată" şi 212 "Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană" din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013; Ordonanţă de Urgenţă nr. 66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora; HG nr. 875/31.08.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de Urgenta nr. 66/2011.

În dovedire s-a  solicitat încuviințarea dovezilor cu înscrisuri şi orice alte probe care ar reieşi din necesitatea dezbaterilor.

La data de …, reclamantul a formulat răspuns la întâmpinările formulate în cauză arătând că prin contractul nr. … a încheiat în baza HCL T. nr. .., Legea nr. 72/2002, HG 940/2002 şi Ordinul MAAP nr. 118/2009 a convenit să preia în folosinţă … ha păşune în muntele „S.S." pentru asigurarea păşunatului a … ovine şi caprine în schimbul unui preţ de … lei.

În şedinţa HCL T. nr. … la care au participat mai mulţi cetăţeni din zona T., s-a convenit cu C. L. (CL) T. să închirieze aceste păşuni montane pe o perioadă de 1 (un) an cu obligaţia CL T. de a prelungii minim 5 ani contractele de păşunat, iar afirmaţia din întâmpinare că s-ar fi opus pentru încheierea contractelor pe o perioadă de 5 ani este nereală şi nedovedită aspect care îl va dovedi cu martori.

În anul 2010 C.L. T. a refuzat să se mai ţină de promisiunea publică din şedinţa de consiliu din data de .. privind prelungirea contractelor de păşunat pe motive total netemeinice şi nefondate bazate pe culpa unor angajaţi din P. T.a dar primarul i-a spus să meargă la păşunat conform contractului anterior că în mod sigur se va încheia act adiţional de prelungire şi pentru anii următori până la cei 5 ani dispuși prin normele legale.

Învederează reclamantul că a mers cu animalele la păşunat în munte însă C.L. T. a refuzat să mai încaseze suma cuvenită pentru păşunat fapt ce nu îi este imputabil şi ca atare folosinţa terenului a fost îndeplinită fără nici-un fel de oponenţă a C.L. T., în consecinţă fiind îndeplinite condiţiile relocațiunii tacite, solicitând să se constate prelungirea tacită pentru anul 2010 a contractului nr. …. încheiat cu C.L. Tismana.

În anul 2011 C.L. T. a ignorat definitiv promisiunea făcută în şedinţa nr. … a C.L. T. şi a scos la licitaţie munţii fostă proprietate a strămoşilor pe care şi i-a însuşit prin abuz de drept oraşul Tismana iar procesul verbal de licitaţie nr. … din data de  … nu i-a fost adus la cunoştinţă pentru a fi putut beneficia în  continuare de drepturile cuvenite.

Totuşi, de remarcat este faptul că dacă s-a încălcat dreptul său promis în şedinţă publică de a se prelungi contractul de păşunat pentru anii anului 2009, în schimb prin acordarea prin licitaţie a suprafeţei contractată de reclamant s-a asigurat continuitatea păşunatului pentru următorii ani  până la finele celor 5 ani dispuşi prin lege însă este de remarcat faptul că a semnat formularul M2 pentru Pachetul 2 pentru suprafaţa de 33 ha fiind convins că va putea asigura condiţiile dispuse de lege pentru Pachetul nr. 1 şi Pachetul nr. 2 pentru acordarea fondurilor europene acestuia sau altui continuator interesat.

Reclamantul învederează că aceste aspect pot fi observate din contractul următor încheiat de APIA cu noul câştigător al licitaţiei fapt pentru care solicit ca APIA să confirme sau să infirme prin contractual următor încheiat aceeaşi suprafaţă.

În atare situaţie obligaţia asumată de reclamant  a fost dusă la îndeplinire chiar dacă ea nu a fost îndeplinită prin acesta personal dar, prin abuzul şi culpa C.L. T… ce a urmărit interesele sale, a fost îndeplinită de alte persoane şi în atare situaţie condiţiile impuse de normele europene totdeauna îndeplinite.

Drept pentru care, solicită se constate continuitatea activităţii de păşunat în acelaşi bloc fizic pentru parcela 2 prevăzut în contractul nr. … pentru următorii ani până la totalul de 5 ani prevăzuţi  de lege.

Urmare a faptului că pentru anul 2010 nu s-a mai încheiat act adiţional de prelungire a contractului de păşunat nr. … încheiat cu C.L. T., nu a mai depus cerere pentru suprafaţa de păşune montană pentru plăţi pentru agromediu Pachetul 1 şi Pachetul 2.

În plus, reclamantul arată că niciunul din temeiurile de drept ale „Procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr…." nu prevede ca şi condiţie continuitatea folosinţei terenului pe o perioadă de 5 ani de către una şi aceeaşi persoană şi nu prevede ca sancţiune restituirea sumei primite ca ajutor financiar pentru perioada de timp şi suprafaţa unde a exercitat folosinţa şi a efectuat lucrări de îmbunătăţiri funciare a păşunii montane, iar motivele contestaţiei sale administrative nu au fost soluţionate motivat prin decizia contestată.

La termenul de judecată din data de … instanţa a pus în discuţie excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de pârâtul C, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de D şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta B cu privire la primele 2 capete de cerere şi a rămas în pronunţare pe excepţiile invocate şi pe fondul cauzei.

Analizând excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâtul C instanţa reţine pe de o parte că nu este întemeiată susţinerea pârâtului C în sensul că prin cererea de constatare a prelungirii tacite a contractului de păşunat nr. …. s-ar urmări constatarea unei stări de fapt şi prin urmare acţiunea având un astfel de obiect ar fi inadmisibilă. Instanţa reţine că printr-o astfel de cerere nu se urmăreşte constatarea unei stări de fapt ci a unei situaţii de drept, excepţia inadmisibilităţii pe acest motiv fiind neîntemeiată.

În ceea ce priveşte celelalte motive de inadmisibilitate invocate, respectiv că modificarea unui contract sau încheierea acestuia nu se poate face decât prin acordul de voinţă al părţilor pe de o parte şi, pe de altă parte, constatarea continuităţii activităţii de păşunat pentru următorii 5 ani vizează o stare de fapt şi nu de drept, instanţa reţine că aceste aspecte vizează temeinicia cererii reclamantului, aceste aspecte neputând fi analizate pe calea excepţiei inadmisibilităţii.

Pentru considerentele expuse instanţa urmează să respingă excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de pârâtul C.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de C în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, doar unitatea administrativ teritorială are calitate procesuală, având personalitate juridică, şi nu C.D., care nu sunt entităţi cu personalitate juridică, ci organ deliberativ, respectiv structură executivă a unităţii administrativ-teritoriale, neavând capacitate de folosinţă a drepturilor civile pentru a fi parte în judecată.

Potrivit dispoziţiilor art. 20 alineat 1 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, "comunele, oraşele, municipiile şi judeţele sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale".

Art. 21 din aceeaşi lege dispune la alineatul 1 că "unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu", acestea "sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii".

Conform alineatului 2 al art. 21 din lege, "în justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean".

De asemenea, art. 62 din legea nr. 215/2001 prevede că "primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie".

Din analiza acestor dispoziţii legale rezultă că unitatea administrativ-teritorială are personalitate juridică şi poate sta în nume propriu în judecată, fiind reprezentată de către Primarul comunei.

Primăria unităţii administrativ-teritoriale este, conform art. 77 din Legea nr. 215/2001, o structură funcţională cu activitate permanentă constituită din primar, viceprimar, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului, structură care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

Se deduce astfel că primăria nu are personalitate juridică pentru a avea calitate de parte în judecată, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 41 alin.1 Cod procedură civilă "orice persoană care are folosinţa drepturilor civile poate să fie parte în judecată".

Pentru considerentele expuse instanţa urmează să admită excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de D şi să respingă acţiunea formulată de reclamantul A,  în contradictoriu cu pârâta D ca fiind introdusă în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.

Analizând excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta B cu privire la primele 2 capete de cerere instanţa reţine că într-un anumit proces calitatea de reclamant aparţine persoanei care pretinde că i-a fost încălcat un drept al său iar calitatea de pârât persoanei despre care se afirmă că a încălcat sau nu a recunoscut acel drept.

Cum în speţă, prin primele 2 capete de cerere, reclamantul a solicitat constatarea prelungirii tacite a contractului de păşunat nr. … pentru anul 2010 şi constatarea continuităţii activităţii de păşunat în acelaşi bloc fizic pentru parcela 9 din muntele „S.S.” prevăzut în contractul nr. … pentru următorii ani până la totalul de 5 ani prevăzuţi în angajament, contractul nr. … fiind încheiat de reclamat cu P.T., pârâta B, nefiind parte a contractului menţionat, instanţa reţine că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta B cu privire la primele 2 capete de cerere este întemeiată, urmând a fi admisă.

Pe fondul cauzei, analizând actele şi lucrările dosarului instanţa constată că acţiunea formulată de reclamantul A. este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

În ceea ce priveşte capătul de cerere prin care reclamantul a solicitat constatarea prelungirii tacite a contractului de păşunat nr. … pentru anul 2010, instanţa constată că respectivul contract a fost încheiat de reclamant cu P.T. pe o perioadă de un an, respectiv … conform art. 2 din contract, în art. 12 fiind prevăzut că acest contract expiră de drept la data de 10.05.2010.

În ceea ce priveşte tacita relocaţiune invocată de reclamant, conform art. 1452 din vechiul Cod civil aplicabil în cauză ţinând seama de faptul că este vorba de un contract încheiat în anul 2009, dacă locatarul, şi după expirarea termenului locaţiunii continuă a rămâne în imobilul închiriat, fără nici o împiedicare din partea locatorului, el se consideră că voieşte a le ocupa sub aceleaşi condiţii şi pentru un timp determinat de obiceiul locului.

Prin urmare, o nouă locaţiune, poate opera în aceleaşi condiţii celei vechi, or în speţă se reţine că reclamantul invocă tacita relocaţiune, susţinând că ar fi folosit în continuare terenul în litigiu dar C.L.T. ar fi refuzat să încaseze preţul contractului.

În aceste condiţii se reţine că nu sunt îndeplinite condiţiile tacitei relocaţiuni, chiar dacă reclamantul ar fi continuat să folosească terenul ce a făcut obiectul contractului de păşunat nr. …. şi în anul 2010, atâta timp cât nu a fost plătit preţul concesiunii nu se poate vorbi de tacită relocaţiune, nefiind îndeplinite condiţiile concesiunii astfel cum au fost stabilite prin contractul menţionat.

În ceea ce priveşte capătul de cerere prin care reclamantul a solicitata constatarea continuităţii activităţii de păşunat în acelaşi bloc fizic pentru parcela 9 din muntele „S.S.” prevăzut în contractul nr. … pentru următorii ani până la totalul de 5 prevăzuţi în angajament, instanţa reţine că în susţinerea acestui capăt de cerere reclamantul a invocat faptul că terenul ce a făcut obiectul contractului de păşunat nr. … a fost scos ulterior la licitaţie şi, cu privire la acesta, au fost încheiate contracte de păşunat cu alte persoane şi astfel ar fi fost îndeplinită condiţia continuităţii păşunatului pentru următorii ani până la 5, astfel că obligaţia asumată de el ar fi fost îndeplinită chiar dacă nu de reclamant personal, ci prin alte persoane.

Se reţine că pentru anul 2009, conform completării declaraţiei de suprafaţă 2009 … reclamantul a solicitat plata pentru schemele de sprijin inclusiv pe suprafaţa de 33 ha în baza contractului de păşunat nr. .., la punctul III.2 „Angajamente şi declaraţii – Măsuri de agromediu” al cererii formulate de reclamant pentru anul 2009 fiind stipulat „Mă angajez să respect cerinţele de management aferente pachetului(lor) de agro-mediu solicitat, pe suprafeţele pentru care aplic, pe toată durata celor 5 ani de la data semnării angajamentului……”, angajament semnat de reclamant la data de 19.05.2009 ... 

Referitor la apărarea formulată de reclamant în sensul că nu ştie să-şi fi luat angajamentul de a păşuna pe terenul în litigiu pe o perioadă de 5 ani, astfel cum s-a arătat mai sus, acest angajament este menţionat în cererea depusă de reclamant pentru acordarea sprijinului pe suprafaţă, Pachetul 1 şi 2, fiind semnat de reclamant la data de 19.05.2009 ….. 

În ceea ce priveşte apărarea reclamantului în sensul că nu-i poate fi imputată vreo culpă pentru faptul că nu a mai încheiat contracte de concesiune pentru anii următori anului 2009 pentru terenul în suprafaţă de 33 ha ce a făcut obiectul contractului de păşunat nr. …, instanţa reţine că o astfel de apărare nu poate fi primită.

Astfel, cazul fortuit reprezintă un eveniment care nu poate fi prevăzut şi nici împiedicat de către cel care ar fi fost chemat să răspundă dacă evenimentul nu s-ar fi produs.

Pe de altă parte, potrivit art. 31 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 şi art. 41 alineat 1 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, sunt recunoscute ca fiind cazuri de forţă majoră sau circumstanţe excepţionale calamitatea suprafeţelor agricole, incapacitatea profesională pe termen lung a agricultorului, decesul agricultorului, distrugerea accidentală a adăposturilor destinate creşterii animalelor, epizotiile afectând total sau parţial şeptelul şi exproprierea unei părţi importante a exploataţiei, dacă aceasta nu a fost previzionată la data la care angajamentul a fost semnat, acestea fiind singurele situaţii în care agricultorul nu este obligat la restituirea sumelor primite.

Or faptul că reclamantul a fost în imposibilitate de a mai încheia contractul de păşunat şi pentru anul 2010 şi următorii, nu poate fi încadrat printre aceste situaţii, chiar dacă acesta ar făcut dovada că această imposibilitate s-a datorat refuzului CL T. de a mai încheia contractul, cu atât mai mult cu cât reclamantul şi-a asumat un risc în momentul în care s-a angajat să încheie contractul pe fiecare din cei 5 ani pe care a semnat angajamentul, la data semnării el având contract de păşunat doar pe un an.

Cu privire la celelalte capete de cerere instanţa reţine că pârâta, cu extrasele de cont depuse la dosarul cauzei (filele 134-145) a făcut dovada virării către reclamant a sumelor stabilite prin decizia de plată în avans nr. …., prin procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de … fiind stabilit cuantumul creanţei bugetare datorată de reclamantul A. ca urmare a faptului că pentru anul 2010 nu a păstrat aceeaşi suprafaţă de teren pentru care a solicitat sprijin pe suprafaţă pentru anul 2009, fără penalităţi, la punctul 14 din acest proces verbal menţionându-se că în conformitate cu dispoziţiile art. 42, alineat 1 din OUG nr. 66/2011, scadenţa creanţei bugetare stabilită prin prezentul titlu de creanţă este de 30 de zile de la data comunicării, neplata creanţei bugetare în termenul stabilit atrăgând dobândă şui recuperarea acesteia conform prevederilor OUG nr. 66/2011.

Instanţa constată ca fiind neîntemeiat şi capătul de cerere prin care reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. … de respingere a contestaţiei împotriva Procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. ….

Astfel, se reţine că la data de …, pârâta B., a încheiat procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. 2103 prin care s-a stabilit că reclamantul A. datorează B. un debit în valoare totală de … lei, creanţă bugetară ce reprezintă suma autorizată la plata pentru pachetele de agromediu 1 şi 2 prin nr. Decizia de plată …. de acordare a plăţilor în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţa - Campania 2009.

Respectivul proces verbal a fost încheiat ca urmare a efectuării unei verificări documentare şi faptice a cazului de suspiciune de nereguli ce a avut drept scop verificarea aspectelor menţionate în Nota de fundamentare nr. … emisă de B.

Împotriva acestui proces verbal, reclamantul A. a formulat contestaţie ce a a fost soluţionată prin Decizia nr. …., fiind respinsă.

Nemulţumit de soluţia adoptată, reclamantul s-a adresat instanţei de contencios administrativ, solicitând anularea acesteia dar şi a procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. 3709.

Ca stare de fapt, instanţa reţine că reclamantul A. a depus în anul 2009 cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă nr. … pentru suprafaţa de 5,27 ha, prin completarea declaraţiei de suprafaţă 2009 … reclamantul solicitând plata şi pentru schemele de sprijin inclusiv pe suprafaţa de 33 ha în baza contractului de păşunat nr. …..

La depunerea cererii în anul 2009, reclamantul a solicitat plăţi compensatorii pentru măsurile de agromediu, Pachetul 1 şi Pachetul 2, şi a semnat un angajament prin care se obliga să menţină angajamentul de agromediu, pe suprafaţa angajată pe fiecare parcelă în parte, pentru o perioadă de 5 ani de la data semnării acestuia.

În anul 2010, reclamantul a depus cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă nr. … pentru suprafaţa de 4,97 ha.

Drept urmare, se constată că reclamantul nu a mai respectat valoarea suprafeţei angajate în anul 2009 pentru parcelele de teren pentru care a solicitat sprijin pe suprafaţă în anul 2009.

Datorită nerespectării angajamentului asumat, pârâta a întocmit procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. …. prin care s-a stabilit că reclamantul A. datorează B. un debit în valoare totală de …. lei.

Referitor la motivul de nulitate a Deciziei nr. …. prin care a fost soluţionată contestaţia împotriva procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. …. constând în nemotivarea acesteia, instanţa îl reţine ca fiind neîntemeiat.

În acest sens, din analiza respectivei decizii, instanţa constată că aceasta a fost motivată pe deplin, atât în fapt cât şi în drept atât din perspectiva competenţei de a emite acel act administrativ, cât şi din perspectiva posibilităţii persoanei şi a societăţii de a aprecia asupra legalităţii şi temeiniciei măsurii, respectiv asupra respectării graniţelor dintre puterea discreţionară şi arbitrariu.

Astfel, se observă că pârâta a indicat atât motivele de fapt cât şi motivele de drept care au dus la respingerea contestaţiei, în urma analizării aspectelor de nelegalitate invocate de reclamant.

În ceea ce priveşte celelalte motive invocate, respectiv faptul că pe terenul ce a făcut obiectul contractului de păşunat nr. …., activitatea de păşunat a continuat şi în anii următori anului 2009 chiar dacă aceasta a fost realizată de alte persoane şi nu de reclamant, faptul că reclamantului nu i se poate imputa nici o culpă pentru neîncheierea contractului de păşunat pentru terenul respectiv şi în anii următori anului 2009, acestea au fost analizate mai sus, instanţa constatând netemeinicia lor.

Întreruperea şi încălcarea angajamentului de agromediu conduce la restituirea sumelor acordate în mod necuvenit în campania anterioară potrivit art. 80 din Regulamentul (CE) nr. 112/2009.

De asemenea, în legislaţia naţională, respectiv în OMAPDR nr. 384/2009, OMADR nr. 75/2010 şi OAMDR 20/2011, se prevede că în cazul pierderii dreptului de utilizare a suprafeţei care face obiectul angajamentului sau a unei părţi a acesteia, fermierul va nu va returna plăţile primite, în situaţia în care noul utilizator al suprafeţei în cauză acceptă să preia angajamentul existent, iar în caz contrar, trebuie să returneze în întregime plăţile efectuate până la acea dată pentru respectiva suprafaţă.

Or, aşa din probele administrate în cauză, după pierderea în anul 2010 de către reclamant a folosinţei suprafeţelor menţionate în angajamentele de agromediu, nu rezultă că  proprietarul acestora sau o altă persoană ar fi preluat angajamentele existente, acestea fiind închise.

În ceea ce priveşte susţinerea reclamantului în sensul că pârâta B. ar fi procedat la calcularea de penalităţi la sumele imputate şi nu dobândă cum impune art. 42, alineat 2 din OUG nr. 66/2011, instanţa reţine că din probele administrate în cauză nu s-a făcut dovada faptului că pârâta B. ar fi calculat penalităţi sau dobânzi la sumele imputate reclamantului, mai mult, în adresa nr. …  emisă de B, Serviciul economic recuperare debite, fiind stipulat că nu au fost calculate dobânzi pentru neachitarea până la scadenţă a creanţei bugetare întrucât titlul de creanţă a fost emis în baza OUG nr. 66/2011, iar dobânda se calculează numai după achitarea sau compensarea integrală a debitului.

Pentru considerente expuse instanţa constată că actele contestate au fost emise cu respectarea dispoziţiilor legale care le reglementează, motiv pentru care va fi respinsă acţiunea formulată de reclamantul A. ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de pârâtul C.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de D.

Respinge acţiunea formulată de reclamantul A, în contradictoriu cu pârâta D., ca fiind introdusă în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta B. cu privire la primele 2 capete de cerere.

Respinge cererile având ca obiect constatarea prelungirii tacite a contractului de păşunat nr. …. pentru anul 2010 şi constatarea continuităţii activităţii de păşunat în acelaşi bloc fizic pentru parcela 9 din muntele „S.T.” prevăzut în contractul nr. … pentru următorii ani până la totalul de 5 ani prevăzuţi în angajament formulate de reclamantul A,  în contradictoriu cu pârâta B,  ca fiind introduse în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.

Respinge în rest acţiunea formulată de reclamantul A, în contradictoriu cu pârâta  C, ca neîntemeiată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare care se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 05.09.2014.

Preşedinte,

S.M.

Grefier,

P.V.B.