Pensie de întreţinere. Noţiunea de "mijloacele celui care urmează a plăti"

Decizie 1184/2014 din 05.11.2014


Pensie de întreţinere. Noţiunea de "mijloacele celui care urmează a plăti"

Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIA 

Şedinţa publică din 05 Noiembrie 2014

Completul constituit din:

PREŞEDINTE ……….

Judecător …………..

Grefier …………….

Pe rol fiind judecarea apelului civil declarat de apelantul - pârât N G împotriva sentinţei civile nr. ………. pronunţată de Judecătoria Tg – Jiu în dosar nr. ……….. şi în contradictoriu cu intimatul - reclamant N G V, având ca obiect pensie întreţinere.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns apelantul-pârât N G, lipsă fiind intimatul - reclamant N G V.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată apelul în stare de judecată, acordând cuvântul.

Apelantul - pârât N G a solicitat admiterea apelului astfel cum a fost formulat arătând că în mod greşit instanţa de fond a stabilit în sarcina sa suma de 79 lei cu titlu de pensie de întreţinere, întrucât nu este angajat, nu realizează niciun fel de venit, mai are în întreţinerea sa exclusivă încă trei copii minori şi are de achitat facturile de utilităţi.

TRIBUNALUL

 Asupra apelului civil de faţă,

 Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu sub nr. , reclamantul N G-V a chemat în judecată pârâtul N G, solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce va pronunţa, să se dispună obligarea pârâtului la plata unei pensii lunare de întreţinere în favoarea sa începând cu data când a împlinit 18 ani(respectiv cu data de 23 decembrie 2013), cu cheltuieli de judecată .

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că  pârâtul este tatăl său şi că prin sentinţa civilă nr…….. pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre mama sa şi numitul N G,  reclamantul fiind încredinţat spre creştere şi educare mamei sale iar, ulterior, după mai multe majorări, s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 7134/ 18 octombrie 2007 de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. ....(rămasă definitivă şi irevocabilă prin decizia nr.157/29 ianuarie 2008 pronunţată de Tribunalul Gorj) prin care s-a dispus majorarea pensiei de întreţinere, pârâtul N G fiind obligat la plata pensiei de întreţinere în cuantum de 79 lei RON/lunar începând cu data de 14.09.2007 până la majoratul reclamantului N G-V (născut la data de 23 decembrie 1995) .

A mai arătat că , deşi anterior, respectiv anul 2011  şi primele patru luni din anul 2012, acesta a achitat pensia de întreţinere conform mandatelor poştale depuse la dosar, în  xerocopie, aferente anului 2011 si pe ianuarie-aprilie 2012 , în prezent de 20 luni de zile (l an şi 8 luni) nu a achitat nicio pensie de întreţinere, deşi are această obligaţie, suma restantă  fiind de 1580 lei, adică 20 luni x 79lei/lună.

Reclamantul a menţionat că în prezent a devenit major, respectiv a împlinit 18 ani în data de 23 decembrie 2013 şi a formulat prezenta acţiune la instanţa de judecată pentru stabilire pensie de întreţinere motivat de faptul că se află în continuare studii, respectiv este elev la Colegiul Tehnic nr. 2 din Tg-Jiu în clasa a Xl-a D, potrivit adeverinţei eliberate de instituţia şcolară sub nr. 85/13.01.2014, iar nevoile sale au crescut, astfel că are nevoie ca tatăl său să participe la întreţinerea sa, în raport cu veniturile realizate de către aceasta, cât raportat la nevoile sale de creştere şi educare, însă pârâtul refuza de bunăvoie să plătească pensia de întreţinere.

A mai arătat că, conform art. 499 din Codul Civil, al. 1 — „tatăl şi mama sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională" şi că al. 3 al aceluiaşi articol vine în  completarea acestuia, „părinţii sunt obligaţi să îl întreţină pe copilul devenit major, dai află în continuarea studiilor, pană la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de % ani." .

În drept, reclamantul şi-a întemeiat cererea pe disp. art. 499, art. 516, art. 524, art. 527, art.529, art. 530 şi art. 533 din Codul Civil, art. 194, art. 451 şi art. 453 din Codul procedură civilă.

În probaţiune, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri în cadrul căreia a depus la dosar, în copie, certificatul său de naştere, sentinţa civilă nr…… pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr……, sentinţa civilă nr…….. pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr……….., mandate poştale aferente anului 2011 si pe ian-aprilie 2012,  adeverinţa nr.85/13.01.2013 emisă de  Colegiul Tehnic nr. 2 Tg-Jiu .

 În cadrul procedurii prevăzute de disp. art. 200, 201 C.proc.civ., cererea a fost comunicată pârâtului, acesta formulând întâmpinare la data de 24.03.2014.

Prin întâmpinare a arătat că este de acord să participe la creşterea , educarea şi întreţinerea reclamantului, dar în funcţie de veniturile realizate de el şi în funcţie de membrii familiei sale,  arătând că nu este angajat în câmpul muncii, nu realizează niciun fel de venituri din nicio altă sursă şi că mai are în întreţinerea sa încă 3(trei) copii minori, respectiv  N V- F, născut la.., N  R V, născut la …… şi  A S, născută la , minori rezultaţi din căsătoria sa prezentă şi care sunt elevi.

A mai arătat că, în prezent,  nu mai este angajat, nu primeşte nici şomaj şi nu realizează niciun fel de venituri, depunând  în acest sens xerocopia  preavizului  eliberat de fosta societate la care a fost angajat,  adeverinţa nr. 0834/14.04.2011  emisă de SC  P.  M H SRL , dispoziţia nr. 1200159  de încetare a indemnizaţiei de şomaj şi că, deşi  a încercat să se angajeze şi a participat la mai multe oferte pentru a-şi găsi un loc de muncă nu a reuşit datorită vârstei pe care o are.

În concluzie, a precizat faptul că este de acord să se pronunţe o sentinţă civilă cu obligarea sa la plata pensiei de întreţinere în favoarea reclamantului, dar în funcţie de veniturile realizate de el şi să se aibă în vedere faptul că mai are şi alţi 3 minori în întreţinerea sa exclusivă.

 În apărare, a depus la dosar, în copie, certificatul său de naştere, certificatele de naştere ale minorilor N V F şi N R- V, adeverinţa emisă la 14.04.2011 de SC P M H SRL, preaviz emis la 14.03.2011 de  SC P M H SRL, dispoziţia nr.1200159 privind încetarea indemnizaţiei de şomaj emisă de Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă a Judeţului Gorj, proces-verbal de predare-primire carnet de muncă nr.0726/30.03.2011 emis de SC P M H SRL.

Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinarea pârâtului arătând că, lecturând întâmpinarea formulată de pârât, se poate constata faptul că acesta este de acord cu acţiunea formulată şi că, deşi pârâtul solicită să se pronunţe o sentinţă civilă cu obligarea acestuia la plata pensiei de întreţinere în favoarea sa, precizând că în funcţie de veniturile realizate de acesta, totuşi nu indică care sunt acele venituri.

A mai arătat că la momentul când pârâtul a fost anterior obligat la plata pensiei de întreţinere majorate la suma de 79 lei RON /lună s-a avut în vedere faptul că acesta mai avea in întreţinere şi cei trei minori menţionaţi în întâmpinare, pensia de întreţinere stabilindu-se în funcţie de venitul acestuia de la data respectivă (18 oct.2007), suma de 634 lei .

În ce priveşte plata restantă a pensiei de întreţinere (adică cei 79 lei RON/lună) a arătat reclamantul că pârâtul se apără de maniera că nu ar mai fi avut niciun loc de munca din luna martie a anului 2011, invocând faptul că nu s-ar putea angaja datorita vârstei pe care o are, respectiv 43 ani, dar nu precizează veniturile pe care le-a realizat pentru a întreţine pe cei trei minori pe care susţine că-i are în întreţinere .

În concluzie, reclamantul a arătat că în prezent venitul minim pe economie  se ridică la suma de 850 lei şi că solicită ca  stabilirea pensiei de întreţinere  să se facă în raport de acest venit minim pe economie în situaţia în care pârâtul refuză să precizeze veniturile sale, care sunt mai mari decât venitul minim pe economie.

Reclamantul a anexat, în copie, cartea sa de identitate cu domiciliul actual şi adeverinţa nr. 870 /05.03.2014 emisa de Colegiul Tehnic nr. 2 Tg-Jiu.

Prin sentinţa civilă nr. pronunţată de Judecătoria Tg – Jiu în dosar nr. ……… a fost admisă  în parte  acţiunea formulată de reclamantul N G-V împotriva pârâtului N G şi a fost obligat  pârâtul  la  plata  a 79 lei  lunar pensie  de întreţinere  în favoarea  reclamantului N G-V, născut la  , începând  cu data  introducerii  acţiunii 25.02.2014 şi până  la  terminarea studiilor de către reclamant, dar  nu  mai  târziu  de  împlinirea  vârstei  de  26 de  ani. 

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că pârâtul N G este tatăl  reclamantului N G-V, iar  acesta, deşi  a împlinit  vârsta de 18 ani se află în continuarea studiilor, fiind elev la Colegiul Tehnic nr. 2 din Tg-Jiu în clasa a Xl-a D, aşa cum rezultă din  adeverinţa nr. 85 / 13.01.2014.

Din ansamblul materialului probator administrat în cauză s-a reţinut că acţiunea este întemeiată. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 516 NCC obligaţia de întreţinere există între rudele în linie dreaptă. De asemenea, potrivit art. 499 al.3 NCC părinţii sunt obligaţi să îl întreţină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani.

Potrivit dispoziţiilor art. 524 NCC are drept de întreţinere numai acela care se află în nevoie, neputându-se întreţine din munca sau bunurile sale. Instanţa reţine că incapacitatea de muncă este considerată că există atunci când se datorează nu numai unor cauze fiziologice, ci şi unor cauze de ordin social, aici fiind inclusă şi continuarea studiilor.

Observând adeverinţa nr.85/13.01.2014 emisă de  Colegiul Tehnic nr. 2 din Tg-Jiu, depusă de către reclamant la dosar,  instanţa a constatat că acesta, deşi a împlinit vârsta de 18 ani este îndreptăţit să primească pensie de întreţinere de la pârât, întrucât se află în continuarea studiilor, fiind elev la Colegiul Tehnic nr. 2 din Tg-Jiu în clasa a Xl - a D.

Întrucât din probele existente la dosar nu rezultă că pârâtul ar realiza venituri mai mari decât cuantumul venitului minim pe economie şi nici că s-ar afla în incapacitate de a munci, pensia de întreţinere s-a  raportat la salariul minim pe economia naţională.

 La stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere, instanţa a avut în vedere  venitul minim net  pe economie care, în prezent  este de 638 lei, venit  ce poate fi  realizat de către pârât, avându-se  în vedere şi  faptul că pârâtul mai are  trei minori în  întreţinere.

Că, prin Hotărârea Guvernului nr. 871/14.11.2013 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 703, din 15 noiembrie 2013, s-a stabilit, începând cu data de 1 ianuarie 2014, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul sumei de 850 lei lunar, iar venitul minim net este de 638 lei, venit care a fost avut în vedere la calcularea  pensiei de  întreţinere conform celor menţionate mai sus.

Cu  privire la  capătul  de cerere  privind  pensia  restantă  solicitată de  reclamant  pentru  1 an şi  8  luni, a fost  respins, având  în vedere  că reclamantul are titlu executoriu reprezentat de sentinţa  civilă  nr. pronunţată de  Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr., rămasă definitivă  şi  irevocabilă prin decizia  civilă nr. pronunţată de Tribunalul  Gorj, titlu  executoriu ce  poate fi  pus în  executare.

Astfel, instanţa constatând îndeplinite disp. art. 499 al.3 NCC, a admis în parte acţiunea şi a dispus obligarea pârâtului la plata sumei de 79 lei lunar pensie de întreţinere în favoarea reclamantului, începând cu data introducerii acţiunii 25.02.2014 şi până la terminarea studiilor de către reclamant, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani de către  aceasta.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâtul N G, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinice .apel prin care a  solicitat admiterea apelului aşa cum a fost formulat şi reducerea cuantumului pensiei de întreţinere stabilită de instanţa de fond în sarcina sa.

În motivarea apelului, a susţinut că în mod greşit instanţa de fond a stabilit în sarcina sa suma de 79 lei cu titlu de pensie de întreţinere, întrucât nu este angajat, nu realizează niciun fel de venit, mai are în întreţinerea sa exclusivă încă trei copii minori şi are de achitat facturile de utilităţi.

Solicită ca instanţa de apel să ţină cont că suma de 79 lei cu titlu de pensie de întreţinere este prea mare şi să stabilească o sumă mai mică, în funcţie de resursele sale.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 470 – 471 C.pr.civ.

Intimatul- reclamant N G V a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că sunt întemeiate criticile formulate de apelant, prima instanţă pronunţând o soluţie temeinică şi legală.

A arătat că în mod greşit apelantul a indicat faptul că intimatul ar fi formulat acţiune de majorare pensie de întreţinere, în realitate acesta solicitând obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere începând de la majoratul său şi până la finalizarea studiilor.

De asemenea, a mai arătat că apelantul este tatăl său biologic, nu s-a interesat niciodată de el, nu i-a dat niciodată nimic mai mult decât pensia de întreţinere stabilită de instanţa de judecată, dar şi aceea foarte târziu, după formularea mai multor plângeri penale, în prezent având o restanţă de 2 ani şi 5 luni; că a dat dovadă de rea- credinţă, susţinând că nu poate plăti suma de 79 lei, întrucât are de plătit facturi de utilităţi pentru confortul său şi al familiei sale prezente, familie din care a fost exclus pentru că nu a fost acceptat de propriul său tată.

Totodată, a învederat că în anul 2007, când instanţa l-a obligat pe apelant la plata pensiei de întreţinere, aceasta a avut în vedere că apelantul mai avea în întreţinere şi cei trei minori despre care face vorbire în cererea de apel, venitul acestuia la acea dată fiind de 634 lei.

A solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată pe care va fi nevoit să le facă.

La data de 15.10.2014, în baza art. 411 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ., cauza a fost suspendată pentru lipsa nejustificată a părţilor.

La data de 17.10.2014,  intimatul reclamant N G V  a formulat cerere de repunere a cauzei pe rol, solicitând judecarea cauzei şi în lipsa sa, învederând totodată instanţei că este elev în clasa a- XII-a la Colegiul nr. 2 Tg-Jiu unde îşi desfăşoară cursurile de dimineaţă, ataşând acestei cereri, în copie, adeverinţă de elev şi CI .

Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de  criticile formulate şi dispoziţiile legale aplicabile, în limita investirii sale prin cererea de apel, tribunalul apreciază apelul ca nefondat pentru următoarele considerente:

Prin cererea dedusă judecăţii, reclamantul N G V a investit instanţa de judecată cu o acţiune civilă prin care a solicitat să fie obligat pârâtul N G la plata  unei pensii lunare de întreţinere în favoarea sa.

Prin sentinţa apelată, a fost admisă cererea reclamantului şi obligat pârâtul la 79 lei, lunar, cu titlu de pensie de întreţinere în favoarea reclamantului începând cu data de 25.02.2014 şi până la terminarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani, reţinând în esenţă, că potrivit  art.529 alin.2 C.pr.civ. se impune stabilirea pensiei de întreţinere la 1/8  din venitul minim pe economie.

Observând actele dosarului se constată că pârâtul N G este tatăl reclamantului N G V, care a împlinit vârsta de 18 ani, însă se află în continuarea studiilor aşa cum rezultă din adeverinţa nr.85/13,01.2014, fiind elev în clasa a XII-a la Colegiul nr. 2 Tg-Jiu.

În mod corect instanţa a constatat că în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 499 Cod Civil privitoare la obligaţia părinţilor de a da întreţinere copiilor şi dispoziţiilor  art.499 alin.3 Cod Civil potrivit  cărora părinţii sunt obligaţi să-l întreţină pe copilul devenit major dacă se află în continuarea studiilor  până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani.

Fundamentul obligaţiei de întreţinere rezidă în sentimentele de afecţiune ce caracterizează relaţiile de familie, dar şi regulile de convieţuire socială ce impun ca persoanele intre care există relaţii de familie să nu rămână indiferente faţă de starea de nevoie in care s-ar afla alţi membri ai familiei. Cu atât mai mult se impune prin însăşi esenţa raţiunii de a fi părinte, asigurarea de către părinţi a tuturor mijloacelor necesare creşterii şi educării copilului in cele mai bune condiţii.

Potrivit art.499 C.civ., obiectul obligaţiei de întreţinere îl formează mijloacele necesare traiului, adică alimente, locuinţa, îmbrăcăminte, medicamente, nevoi spirituale, dar şi mijloacele necesare pentru creşterea, educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a copiilor. În stabilirea întinderii pensiei de întreţinere se ţine seama pe de o parte de nevoile minorului  sau majorului aflat în continuarea studiilor - care se prezintă intr-o formă complexă, adică cele necesare traiului zilnic, dar si cele necesare educării, învăţăturii şi pregătirii sale profesionale - iar pe de alta parte de mijloacele debitorului obligaţiei de întreţinere.

Codul civil nu determina înţelesul noţiunii de "mijloacele celui care urmează a plăti" din art. 529 alin.1 dar, faţă de fundamentul şi acţiunea instituirii obligaţiei legale de întreţinere dintre părinţi şi copiii lor, aceasta noţiune va fi interpretată in înţelesul cel mai larg. Plafonarea prevăzută de alin. 2 al art. 529 se referă într-adevăr la venitul lunar net al părintelui, însă, întreţinerea nu se acorda numai din câştigul din munca in sensul comun, ci si din alte mijloace ale debitorului obligaţiei de întreţinere, tocmai in virtutea principiului potrivit căruia, întreţinerea se datorează potrivit cu nevoile celui care o cere, dar si cu mijloacele celui care urmează a o plăti. De aceea, tribunalul reţine că in categoria de mijloace ale debitorului intră toate posibilităţile materiale de care dispune acesta, adică atât mijloacele sale cu caracter periodic - salariul, dar si orice alte venituri obţinute de debitor 

În speţă,apelantul  - pârât nu este încadrat în muncă şi în conformitate cu dispoziţiile art.529 alin 2  Cod civil întreţinerea se stabileşte până la 1/2  din câştigul debitorului în situaţia în care acesta are în întreţinere trei sau mai mulţi  copii. În aceste condiţii, tribunalul constată că în mod legal instanţa de fond a determinat cuantumul obligaţiei de întreţinere raportându-se la venitul minim garantat  pe economie, în condiţiile în care pârâtul este apt de muncă  şi are posibilitatea să realizeze venituri cel puţin până la suma reprezentată de venitul minim pe economie.

Este astfel neîntemeiată critica adusă de către apelant  sentinţei de fond în legătură cu cuantumul obligaţiei de întreţinere, judecătoria realizând o corectă aplicare a dispoziţiilor art.499 alin.1 din Codul civil (tatăl şi mama sunt obligaţi în solidar să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională), art.530 din Codul civil (care stabileşte prioritar executarea obligaţiei de întreţinere în natură, prin asigurarea celor necesare traiului şi, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învăţătură şi pregătire profesională) şi art.529 Cod civil care stabileşte că întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti , iar întreţinerea se stabileşte până la 1/2  din câştigul debitorului în situaţia în care acesta are în întreţinere trei sau mai mulţi  copii.

Susţinerile apelantului în sensul că instanţa de fond nu a ţinut cont cu ocazia stabilirii cuantumului pensiei de întreţinere în favoarea reclamantului  de împrejurarea că mai are în întreţinere trei minori  şi alte cheltuieli ,nu pot fii reţinute în condiţiile în care  art.529 alin 2  Cod civil stabileşte clar că  întreţinerea se stabileşte până la 1/2  din câştigul debitorului în situaţia în care acesta are în întreţinere trei sau mai mulţi  copii,iar la stabilirea cuantumului întreţinerii s-a avut în vedere venitul minim net este de 638 lei .

Astfel, prin Hotărârea Guvernului nr. 871/14.11.2013 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 703, din 15 noiembrie 2013, s-a stabilit, începând cu data de 1 ianuarie 2014, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul sumei de 850 lei lunar, iar venitul minim net este de 638 lei, venit care a fost avut în vedere la calcularea  pensiei de  întreţinere conform celor menţionate mai sus.

Aceste considerente îndreptăţesc tribunalul, în temeiul art.480 alin.1 Noul Cod proc civ.,să respingă ca nefondat apelul declarat de apelantul-pârât N G.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelantul-pârât N G, domiciliat în , împotriva sentinţei civile nr. pronunţată de Judecătoria Tg – Jiu în dosar nr. …. şi în contradictoriu cu intimatul reclamant N G V, domiciliat în , ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică azi 05.11.2014  la Tribunalul Gorj.