Probe. Incidenţa art.254-260

Probe. Incidenţa art.254-260. Dosar nr. …………

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIA Nr. ……../2014

Şedinţa publică din 17 Septembrie 2014

Completul constituit din:

PREŞEDINTE A E S

Judecător N Ş

Grefier V O

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelantul reclamant P D, împotriva sentinţei civile nr. …. din 07.04.2014 pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosarul nr. ………/317/2013, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi C E, E. V. G.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns apelantul reclamant P D asistat de avocat B C F, lipsă fiind intimaţii pârâţi C E, E V. G.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, după care s-a pus în discuţie cererea formulată de avocat pentru apelantul reclamant şi s-a  acordat cuvântul.

Avocat pentru apelantul reclamant P D, a solicitat încuviinţarea administrării în cauză a unui raport de expertiză pentru a se stabili  contravaloarea degradărilor aduse imobilului de către pârât şi a numirii în cauză a expertului R. P., întrucât acesta a efectuat şi expertiză extrajudiciară depusă la dosarul cauzei de fond.

Instanţa respinge cererea de probatorii cu motivarea că reclamantul nu  a fost de acord cu administrarea acesteia la instanţa de fond şi în raport de probele administrate se apreciază că nu este utilă soluţionării cauzei.

În lipsa altor cereri se acordă cuvântul pe fond.

Avocat B C F pentru apelantul reclamant P D solicită admiterea apelului, schimbarea sentinţei  şi admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, apreciază că pretenţiile solicitate au fost dovedite cu depoziţia martorului I D, care a declarat că părinţii au folosit imobilul, cât şi cu sentinţa în revendicare.

De asemenea, susţine că valoarea pretenţiilor a dovedit-o cu raportul de expertiză extrajudiciară efectuat de expertul R. P..

Solicită cheltuieli de judecată ocazionate cu soluţionarea în fond a cauzei.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de faţă;

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg. Cărbuneşti sub nr. ……../317/2013, reclamantul P D a chemat în judecată pe pârâţii C E şi E V. G, şi a solicitat obligarea acestora la plata sumei de 10.109 lei reprezentând contravaloarea reparaţiilor necesare aducerii imobilului şi a anexelor în starea în care au fost preluate de către pârâţi şi contravaloarea anexelor demolate de aceştia, conform expertizei în construcţii efectuate în cauză, cu cheltuieli de judecată.

Reclamantul a arătat că în fapt, este proprietarul imobilului situat în comuna C, sat M, nr…., judeţul Gorj, imobil intabulat în C.F. 35357 C., nr. cadastral 35357, imobil ce a fost folosit de pârâţi în perioada anilor 1999-2013 fără nici un fel de remuneraţie, că pârâţii au intenţionat să-l cumpere, însă nu deţinea acte de proprietate, iar după ce a reuşit să obţină titlul de proprietate şi să intabuleze imobilul pe numele său le-a solicitat acestora să încheie contractul de vânzare-cumpărare, conform înţelegerii iniţiale, însă pârâţii nu au mai fost de acord comunicându-i că nu mai doresc să cumpere imobilul.

Prin sentinţa civilă nr…. din 07.04.2014 pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosarul nr. ………/317/2013 s-a respins acţiunea formulată de reclamantul P D,  în contradictoriu cu pârâţii C E şi E V. G.

S-a respins cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbuneşti la data de 08.03.2012 sub nr. ………./317/2012 şi ulterior precizată, reclamantul P D a chemat în judecată pe pârâţii C E şi E V. G pentru a fi aceştia obligaţi să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie imobilul situat în satul M, comuna C, nr. 374, judeţul Gorj.

Că, prin sentinţa civilă nr……../28.01.2013 pronunţată de Judecătoria Tg. Cărbuneşti în dosarul nr. ………./317/2012, rămasă definitivă prin nerecurare a fost admisă acţiunea precizată de reclamantul P D, fiind obligaţi pârâţii să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie reclamantului imobilul casă de locuit situat pe terenul curţi-construcţii din intravilanul comunei C., judeţul Gorj, tarlaua …, parcela 1131, în suprafaţă de 264 mp, cu vecinii: N- DC 51, E- ID, S- rest proprietate, V- I D.

S-a mai reţinut că reclamantului P D, în calitate de moştenitor al defunctei I E i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa totală de 396 mp situată pe teritoriul comunei C.ţ, judeţul Gorj, în intravilan, compusă din suprafaţa de 132 mp, teren arabil, în tarlaua 29, parcela, 1130, cu vecinii: N- rest proprietate, E- I D, S- Valea Maiag, V- I  D şi suprafaţa de 264 mp, teren curţi construcţii, în tarlaua 29, parcela 1131, cu vecinii: N- DC 51, E- I D, S- rest proprietate, V- I D, fiind eliberat titlul de proprietate nr. 1517016/22.08.2012.

Că, din probele administrate a rezultat că pe terenul curţi construcţii se află o casă în care au locuit pârâţii şi este închisă de către aceştia întrucât au depozitat mobilă şi are o uşă din metal prevăzută cu lacăt, reclamantul neavând acces în această locuinţă. Martorul I D a declarat că pârâţii au locuit în casă din anul 2003, iar în anul 2011 au plecat din ţară, aceştia fiind concubini.

Instanţa a constatat că sunt întrunite condiţiile de admisibilitate ale acţiunii în revendicare, reclamantul fiind proprietarul imobilului revendicat, iar pârâţii au folosit imobilul fără drept, aceştia nefăcând dovada că în data de 31.12.1999 a fost încheiată o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare cu reclamantul şi în baza căreia să le fi predat posesia imobilului.

Că, din contractul de împrumut autentificat sub nr. 7996/14.09.1999 de către Biroul Notarului Public A. M. din Tg-Jiu, judeţul Gorj a rezultat că pârâta C E l-a împrumutat pe numitul C O cu suma de 18.000.000 lei ROL, termenul de restituire fiind la data de 31.12.1999, dar aceasta nu a dovedit că suma respectivă reprezintă avans pentru imobilul în litigiu.

Cu privire la cererea pârâţilor din nota de şedinţă depusă de apărătorul acestora, cu privire la restituirea de către reclamant a sumei de 18.000.000 lei ROL pe care ar fi primit-o ca avans pentru casă şi teren şi calificată cerere reconvenţională, instanţa a constatat că nu a fost timbrată, deşi în şedinţa publică din 10.09.2012 s-a pus în vedere să se achite taxă judiciară de timbru în sumă de 155 lei şi timbru judiciar de 3 lei.

Că, potrivit încheierii nr. 29917 eliberată la data de 05.07.2013 de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Gorj - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Târgu Jiu, a fost intabulat dreptul de proprietate cu titlul de drept reconstituire, mod dobândire lege, în cota de 1/1 în favoarea lui Popescu Dumitru şi mod dobândire construire în cota de 1/1 asupra imobilului cu nr. cadastral 35357, înscris în cartea funciară 35357 UAT C. asupra imobilului teren în suprafaţă de 396 mp din acte şi de 380 mp (măsurată) şi construcţiilor: locuinţă P, ani construcţie 1965, fundaţie din beton, zidărie din cărămidă, acoperiş din ţiglă şi anexă P, an construcţie 1975, fără fundaţie, zidărie din lemn, acoperiş din ţiglă.

Că, prin acţiunea de faţă reclamantul P. D.a chemat în judecată pe pârâţii C E şi E V. G, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce va pronunţa să dispună obligarea pârâţilor la plata sumei de 10.109 lei reprezentând contravaloarea reparaţiilor necesare aducerii imobilului şi a anexelor în starea în care au fost preluate de către pârâţi şi contravaloarea anexelor demolate de aceştia, conform expertizei în construcţii efectuate în cauză.

Că, prin Cabinet de Avocat.., reclamantul a notificat pârâţii să procedeze la demararea lucrărilor de reparaţii la imobilul situat în comuna C, sat M, nr. .., judeţul Gorj şi le-a pus în vedere ca până la data de 1 iunie 2013 să înceapă lucrările, notificarea fiind primită la data de 20.05.2013 şi întrucât pârâţii nu au început lucrările de reparaţii, pentru a se stabili valoarea reparaţiilor necesare refacerii imobilului, reclamantul a apelat la serviciile unui expert tehnic în construcţii, respectiv expertul R. P. care a întocmit un raport de expertiză tehnică extrajudiciar.

Că, în raportul de expertiză tehnică extrajudiciar expertul a menţionat că a convocat părţile pentru data de 13.08.2013, identificarea, verificarea şi măsurarea imobilelor fiind efectuată în prezenţa reclamantului P D, scrisoarea recomandată către pârâţi fiind restituită cu menţiunea că destinatarul este plecat din ţară, iar soţul refuză primirea şi expertul a concluzionat că valoarea de circulaţie a imobilului la data de 01 septembrie 2013, cu suprafaţa utilă de 44,74 mp este de 12.300 lei, iar contravaloarea reparaţiilor necesare aducerii imobilului şi anexelor acestuia în starea iniţială este în cuantum de 2.323 lei.

S-a mai reţinut, de asemenea, a precizat valoarea unor imobile deteriorate: gardul care delimitează proprietatea cu lungimea de 70,00 m; şopronul din lemn demolat şi negăsit; şura (grajdul cu fânar) ca fiind degradat în procent de 70%; tavan căzut la două camere; plită de fontă lipsă de la sobă; pardoseala la camera de deasupra beciului şi soclul (elevaţia casei) şi că nu s-au evaluat arborii şi pomii, deoarece nu au fost nominalizaţi ca şi obiective pentru expertiză, deşi aceştia lipsesc.

Că, acest raport să se constituie într-o expertiză judiciară, trebuie ca instanţa să o încuviinţeze ca probă şi să fie administrată în dosarul în care se invocă şi simplul fapt al depunerii unei expertize extrajudiciare nu o transformă într-o probă, dacă nu a fost încuviinţată de instanţă în acest sens şi nici într-o expertiză judiciară, că instanţa a dispus citarea reclamantului cu menţiunea de a preciza dacă înţelege să efectueze în cauză proba cu expertiză judiciară.

Că, prin nota depusă la data de 01.04.2014, reclamantul P D a precizat că pentru a stabili valoarea reparaţiilor necesare refacerii imobilului a apelat la serviciile unui expert tehnic în construcţii care a întocmit un raport de expertiză extrajudiciar şi nu înţelege să solicite efectuarea unui nou raport de expertiză.

Că, potrivit dispoziţiilor art. 1522 alin. 1  Cod civil, debitorul poate fi pus în întârziere fie printr-o notificare scrisă prin care creditorul îi solicită executarea obligaţiei, fie prin cererea de chemare în judecată şi în temeiul principiului executării silite în natură a obligaţiilor, creditorul poate cere întotdeauna ca debitorul să fie constrâns să execute obligaţia în natură, cu excepţia cazului în care o asemenea executare este imposibilă (art. 1527 alin. 1 din  Codul civil).

Că, potrivit ar. 1527 alin. 2 Cod civil, dreptul la executare în natură cuprinde, dacă este cazul, dreptul la repararea sau înlocuirea bunului, precum şi orice alt mijloc pentru a remedia o executare defectuoasă şi în cazul neexecutării unei obligaţii de a face, creditorul, potrivit prevederilor art. 1528 din Codul civil, poate să o execute el însuşi pe cheltuiala debitorului ori să facă să fie executată obligaţia.

Că, la interogatoriul luat în instanţă, pârâtul E. G. a declarat că locuieşte din anul 1990 în comuna C, sat judeţul Gorj, într-un imobil proprietatea concubinei sale, respectiv pârâta C E; că nu îl cunoaşte pe reclamant şi că acesta nu a venit niciodată la domiciliul lor şi nu au fost deranjaţi timp de 14 ani şi martorul ID a declarat că pârâţii au adus mobilă în imobil, dar nu au locuit niciodată în această casă. Că în prezent nu se mai poate locui în imobil, pardoseala camerei de pe beci fiind distrusă în totalitate.

Că, în spatele casei este o bucătărie de vară, fiind însă dărâmată şi au mai rămas gardul de la drum, precum şi o bucată de 4-5 m din gardul care delimitează proprietatea sa de proprietate reclamantului şi martorul a mai declarat că pârâta C. E. are proprietate la marginea satului şi este plecată de mai mulţi ani în Spania şi martorul I.D. a fost audiat şi în dosarul nr. …./317/2012, acesta declarând că pârâţii au locuit în casă din anul 2003, iar în anul 2011 au plecat din ţară, aceştia fiind concubini.

S-a apreciat că reclamantul nu a dovedit că reparaţiilor necesare aducerii imobilului şi a anexelor în starea în care au fost preluate de către pârâţi şi contravaloarea anexelor demolate de aceştia se ridică la suma de 10109 lei şi că ar fi efectuat reparaţii la imobilul casă şi anexe şi nu a dovedit existenţa unor anexe care să fi fost demolate de către pârâţi şi nici faptul că  imobilul casă de locuit şi anexele au suferit degradări ca urmare a unor fapte ilicite ale pârâţilor.

S-a apreciat că nu poate fi vorba nici de vreun prejudiciu cauzat printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie şi pe care autorul să fie obligat a-l repara, pârâţii nefiind obligaţi printr-un titlu executoriu să restituie imobilul în starea în care l-au primit.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamant P. D., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin cererea de apel reclamantul expune situaţia de fapt a cauzei şi probele pe care le-a administrat, singura critică aduse sentinţei o reprezintă aceea a aprecierii greşite a probelor de către instanţă şi în special a raportului de expertiză extra judiciară depus la instanţa de fond.

În acest sens arată că instanţa a ignorat concluzii acestui raport declaraţia martorului I D, probe din care rezultă starea de degradare a imobilelor creată din neglijenţa pârâţilor.

Susţine aceeaşi situaţie de fapt invocată şi prin cererea de chemare în judecată, în sensul că în perioada anilor 1999 – 2013 imobilul a fost folosit exclusiv de către pârâţi, că în anul 2012 le-a propus acestora încheierea actului autentic dar au refuzat realizarea tranzacţiei şi nu au înţeles nici să părăsească imobilele.

Apelantul mai arată că a promovat acţiune în revendicare care a făcut obiectul cauzei nr. …./317/2012 care a fost admisă.

Apreciază că imobilele sunt degradate în proporţie de 80% şi 50% că acestea nu mai pot fi folosite şi că pârâţilor le revine obligaţia de a repara prejudiciul.

Tribunalul analizând apelul declarat constată că acesta nu este fondat şi va fi respins în temeiul art. 480 alin. 1 C.pr.civ. pentru următoarele considerente:

Critica formulată de apelant privind aprecierea greşită a probelor administrate sau ignorarea acestor probe de către instanţă nu este fondată.

Prin cererea introductivă reclamantul a solicitat obligarea pârâţilor la plata sumei de 10.109 lei reprezentând contravaloarea reparaţilor necesare aducerii imobilului şi a anexelor în care au locuit pârâţii în stare locuibilă.

Instanţa a dispus administrarea în cauză a probei testimoniale solicitate de către reclamant, fiind încuviinţaţi audierea martorilor C I şi I D, ulterior apelantul renunţând la audierea martorului C I.

Pretenţiile au înţeles să fie dovedite de către apelant prin raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de expertul R P şi depus la dosarul cauzei.

Prin încheierea din data de 24.03.2014 s-a dispus citarea reclamantului cu menţiunea dacă înţelege să efectueze în cauză proba cu expertiza judiciară, iar prin notele depuse la data de 01.04.2014 apelantul a arătat că nu înţelege să solicite proba pusă în discuţie de către instanţa de judecată.

Din actele cauzei rezultă că pretenţiile solicitate de către apelantul reclamant nu au fost dovedite  şi în mod corect instanţa a dispus respingerea acţiunii ca fiind nedovedită.

Apelantul nu a dovedit valoarea prejudiciul solicitat, întrucât nu a fost de acord cu administrarea probei expertizei care era necesară soluţionării cauzei.

Expertiza extrajudiciară cu care reclamantul a înţeles să-şi dovedească pretenţiile a fost corect înlăturată de instanţă, întrucât aceasta nu a reprezentat o probă dispusă şi administrată în condiţiile art. 254 – 260 C.pr.civ., nu avea caracter contradictoriu, reprezenta o probă unilaterală, nefiind opozabilă pârâţilor.

Pentru acest motiv instanţa a pus în discuţie administrarea în cauză a unui raport de expertiză în condiţiile art. 330 şi urm. C.pr.civ.

Potrivit art. 249 C.pr.civ. cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege, ori apelantul reclamant nu şi-a dovedit câtimea pretenţiilor solicitate, singura probă administrată în condiţiile legii fiind proba testimonială prin audierea martorului I. D., însă această probă nu era suficientă pentru soluţionarea pricinii.

 Faţă de cele reţinute se constată că apelul declarat nu este fondat şi va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant P D., domiciliat în, împotriva sentinţei civile nr. … din 07.04.2014 pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosarul nr. …../317/2013, în contradictoriu cu intimatele pârâte C E, E V. G, domiciliate în comuna C, sat M, nr. 85,  judeţul Gorj.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 17 Septembrie 2014, la Tribunalul Gorj.

Domenii speta

Spete similare