Recurs contencios administrativ. Suspendare executare act administrativ. Anulare proces verbal întocmit de i.t.m. Acordarea unui spor la salariu în cazul repausului saptamânal efectuat în alte zile decât sâmbata si duminica.

Decizie 1445 din 15.04.2015


Materie: RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. Suspendare executare act administrativ. Anulare proces verbal întocmit de I.T.M. Acordarea unui spor la salariu în cazul repausului saptamânal efectuat în alte zile decât sâmbata si duminica. 

-Art. 137 din Legea nr. 53/2003

-Art. 488 pct. 9 Cod de procedura civila

Critica adusa hotarârii prin prisma faptului ca s-a dat cu încalcarea art. 137 din Legea nr. 53/2003, motiv de casare prevazut de art. 488 pct. 9 Cod procedura civila, nu poate fi retinuta.

Potrivit acestui text de lege:

(1) Repausul saptamânal este de 48 de ore consecutive, de regula sâmbata si duminica.

(2) În cazul în care repausul în zilele de sâmbata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamânal poate fi acordat si în alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.

(3) În situatia prevazuta la alin. (2) salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.

În Anexa nr. 1 la Procesul-verbal de control nr. xxx/17.10.2013, a fost inserata de organul de control masura nr. 3-3 (contestata în cauza) prin care s-a stabilit în sarcina societatii intimate obligatia de a face dovada calcularii si achitarii sporului acelor salariati care au prestat activitate în zilele de repaus saptamânal în perioada martie – octombrie 2013.

Contrar celor invocate, judecatorul fondului a retinut, în mod legitim ca, angajatilor li s-au acordat sporurile salariale cuvenite. Faptul ca sumele acordate cu acest titlu nu au fost evidentiate în mod distinct în statele de plata nu poate conduce la concluzia neacordarii lor întrucât, în realitate pe statele de plata salariatii respectivi figureaza cu venit brut mai mare decât salariul  de încadrare, diferenta fiind reprezentata tocmai de aceste sporuri.

Decizia nr. 1445/CA/15.04.2015 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II - a civila, de contencios administrativ si fiscal

Dosar nr. 9211/111/CA/2013

Prin Sentinta civila nr. 7091/CA din 25.09.2014 Tribunalul B. a admis cererea formulata de reclamanta F. I. SRL în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial de Munca B. si, în consecinta, a dispus anularea în parte a raspunsului nr. xxxxx/10.12.2013 emis de Inspectoratul Teritorial de Munca B. în solutionarea plângerii prealabile, anularea mentiunilor de la pct. 3, precum si a masurii 3-3 din Anexa 1 la procesul-verbal de control nr. 000xxx/17.10.2013, a mentinut celelalte masuri si mentiuni, fara cheltuieli de judecata.

Împotriva acestei sentinte, în termen si legal timbrat, a declarat recurs recurentul-pârât Inspectoratul Teritorial de Munca B., solicitând admiterea recursului si mentinerea masurilor din procesul-verbal de control nr. xxx/17.10.2013 ca legale si temeinice.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul a aratat ca sentinta Tribunalului B. este netemeinica si nelegala întrucât petenta nu a facut dovada, nici în timpul controlului, nici în fata instantei a achitarii sporului la salariu pentru munca prestata în zilele de repaus saptamânal, doar a sustinut ca a achitat sporul prevazut de art. 137 din Codul Muncii.

În acest sens a declarat martora B. R.M., contabila societatii, fara sa se faca un calcul demonstrativ al calcularii si achitarii sporului. Este adevarat ca, pe statele de plata ale petentei salariatii figureaza cu venitul brut mai mare decât salariul de încadrare, însa pe aceste state nu este evidentiat în mod distinct sporul acordat pentru munca prestata în zilele de repaus saptamânal, si nici sporul pentru munca suplimentara, nerespectându-se prevederile Ordinului 3xxx/2008, privind documentele financiar contabile, iar din cuprinsul sentintei nu rezulta ca ar fi facut dovada celor sustinute în actiunea introdusa.

În urma verificarii actelor societatii, a pontajelor electronice, a rezultat faptul ca societatea nu a respectat prevederile art. 137 alin. 1-3 din Legea nr. 53/2003, republicata, în perioada martie 2013-septemebrie 2013, respectiv nu a acordat 2 zile libere consecutive pe saptamâna salariatii lucrând si sâmbata si având doar o zi libera, duminica.

În conformitate cu prevederile art. 137 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, republicata "repausul saptamânal se acorda în doua zile consecutive, de regula sâmbata si duminica. în cazul în care repausul în zilele de sâmbata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamânal poate fi acordat si în alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. În situatia prevazuta la alin. (2) salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca".

Din statele de plata prezentate de societate nu rezulta calculul si achitarea sporului la salariu pentru munca prestata în zilele de repaus saptamânal pentru angajatii care au lucrat si în zilele de repaus saptamânal.

Fata de cele mai sus precizate, a solicitat admiterea recursului si mentinerea ca legale a masurilor dispuse prin procesul-verbal de control nr. xxx/17.10.2013.

Intimata, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului si pastrarea hotarârii instantei de fond, constatând ca aceasta este legala si temeinica.

Prin procesul-verbal de control atacat s-a trasat în sarcina sa masura de a respecta pe viitor legislatia muncii privind acordarea repausului saptamânal, însa, având în vedere faptul ca a respectat dispozitiile legale incidente în materie, aceasta masura este lipsita de obiect. Trasarea acestei masuri, precum si constatarea faptului ca nu a respectat dispozitiile legale incidente nu este lipsita de relevanta având în vedere ca aceste constatari nelegale au fost cele care au condus si la aplicarea unei amenzi contraventionale în sarcina subscrisei.

La punctul 3 din procesul-verbal se retine ca F. I. S.R.L. nu a acordat in perioada martie 2013 - septembrie 2013 unor salariati ai societatii repausul saptamânal de doua zile consecutive, si nici sporul de repaus prevazut de art. 137 din Legea nr. 53/2003, pentru aceasta fapta societatea fiind sanctionata cu amenda în cuantum de 1500 lei.

Considera ca procesul-verbal este netemeinic întrucât, contrar celor retinute de organele de control, în cadrul societatii s-au acordat întotdeauna integral toate drepturile salariale care decurg din prestarea activitatii în zilele de repaus saptamânal, cu sporul prevazut de lege.

Plata sporurilor este dovedita cu statele de plata depuse în probatiune la dosarul cauzei. Exista o diferenta evidenta între salariul de încadrare al angajatilor si venitul brut realizat de acestia. În consecinta, din analiza statelor de plata rezulta în mod clar ca societatea si-a îndeplinit obligatiile prevazute de lege acordându-le salariatilor intimatei sporul de 1% pentru munca desfasurata în zilele de repaus saptamânal.

De asemenea, din declaratia martorului audiat în fata primei instante rezulta ca angajatii nu erau obligati sa efectueze ore suplimentare, aceasta fiind alegerea lor, iar pentru orele suplimentare acestia erau remunerati cu un spor de 100%, daca orele suplimentare erau prestate în timpul saptamânii, respectiv cu 175% daca erau prestate în zilele de sâmbata.

Asadar, din aceste probe reiese în mod clar ca procesul-verbal de control este netemeinic.

De aceea, apreciaza ca în mod corect instanta de fond a dispus anularea procesului-verbal de control cu privire la masura 3-3, constatând ca societatea nu a încalcat dispozitiile art. 137 Codul muncii.

Pentru aceste motive, a solicitat respingerea recursului ca nefondat si pastrarea în totalitate a hotarârii instantei de fond.

În drept a invocat prevederile art. 20 din Legea nr. 554/2004, ale Legii nr. 108/1999, ale Legii nr. 53/2003.

Asupra exceptiei nulitatii recursului invocata de intimata prin prisma art. 489 Cod procedura civila, instanta a retinut ca este nefondata si a respins-o ca atare având în vedere ca, din motivarea în fapt a caii de atac rezulta carui motiv de recurs se circumscriu criticile aduse hotarârii.

Analizând recursul declarat, s-a retinut ca este nefondat si a fost respins pentru urmatoarele considerente:

Critica adusa hotarârii prin prisma faptului ca s-a dat cu încalcarea art. 137 din Legea nr. 53/2003, motiv de casare prevazut de art. 488 pct. 9 Cod procedura civila, nu poate fi retinuta.

Potrivit acestui text de lege:

(1) Repausul saptamânal este de 48 de ore consecutive, de regula sâmbata si duminica.

(2) În cazul în care repausul în zilele de sâmbata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamânal poate fi acordat si în alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.

(3) În situatia prevazuta la alin. (2) salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.

În Anexa nr. 1 la Procesul-verbal de control nr. xxx/17.10.2013, a fost inserata de organul de control masura nr. 3-3 (contestata în cauza) prin care s-a stabilit în sarcina societatii intimate obligatia de a face dovada calcularii si achitarii sporului acelor salariati care au prestat activitate în zilele de repaus saptamânal în perioada martie – octombrie 2013.

Contrar celor invocate, judecatorul fondului a retinut, în mod legitim ca, angajatilor li s-au acordat sporurile salariale cuvenite. Faptul ca sumele acordate cu acest titlu nu au fost evidentiate în mod distinct în statele de plata nu poate conduce la concluzia neacordarii lor întrucât, în realitate pe statele de plata salariatii respectivi figureaza cu venit brut mai mare decât salariul  de încadrare, diferenta fiind reprezentata tocmai de aceste sporuri.

 Pentru aceste considerente, a respins recursul ca nefondat  si a mentinut în întregime hotarârea pronuntata, luând act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata în recurs.