Titlul de proprietate invocat de către pârâţi nu poate reprezenta decât, cel mult, o promisiune de vânzare.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tecuci, reclamanta D.M. a chemat in judecata pe pârâţii P.G. şi P.B., solicitând  pronunțarea unei hotărâri prin care să fie obligați pârâții să-i lase  în deplină proprietate si pașnică folosință suprafața de 2500 mp teren arabil situat în  T 53, P3/2 din intravilanul comunei Matca, pe care o ocupă fără drept.

In motivarea acțiunii reclamanta  a  arătat ca a fost dezbătută moștenirea def. B.M., mama reclamantei, iar ca urmare a partajului i s-a atribuit lotul nr. 2 format din mai multe suprafete de teren printre care si suprafața de 2500 mp  situată în T 53 P3/2 din intravilanul comunei Matca.

Mai arată reclamanta că, la momentul când a vrut sa intre în posesia acestei suprafete a constatat că  era ocupata de  pârâţii P.G. şi P.B.

In drept, reclamanta  si-a întemeiat  acțiunea  de disp. art. 555, art. 557 şi art . 563 Cod civil.

Pârâţii P.G. şi P.B au depus întâmpinare prin care solicită respingerea acţiunii ca nefondata  motivat de faptul că ei nu ocupă fără drept suprafaţa revendicată de reclamantă, că au cumpărat cu înscris sub semnătură privată  suprafaţa de 1800 mp teren de la B.A.,  cu suma de 60 000 lei în anul 1991, şi ulterior încă 0,080 ha cu suma de 4 milioane lei vechi în 1997, că pe acest teren a construit un imobil casă de locuit, că au stăpânit acest teren continuu.

Judecătoria Tecuci a admis acţiunea civilă având ca obiect revendicare imobiliară, formulată de reclamanta D.M., împotriva paratilor P.G. şi P.B si a obligat pe pârâţi să lase reclamantei în deplină proprietate şi paşnică folosinţă suprafaţa de 2500 mp teren arabil situată în extravilanul comunei Matca, judeţul Galaţi, în T 53 P3/2, lot delimitat prin punctele 1-2-6-7-8-9-10 din schiţa anexă la raportul de expertiză tehnică efectuat de expert. A obligat pe pârâţi să plătească reclamantei suma de 975,20 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs pârâții P.G. şi P.B, arătând ca instanța de fond nu a ținut cont de toate probele existente la dosar, Arata pârâţii că dețin o suprafața de 800 mp in baza unui contract de vânzare cumpărare, însă dețin si alţi 1.800 mp in baza unui înscris sub semnătură privata de la un alt moștenitor al defunctei B.M.. Mai arata ca in sentinţa de partaj suprafața de 2.500 mp ce i-au revenit reclamantei nu are o identificare precisa, megieșii necorespunzând situației de fapt. De asemenea arata ca de fapt drumul de exploatare l-au făcut pârâții din cuprinsul terenului de 2.500 mp si ca de fapt acest teren nu a fost inclus in vreun titlu de proprietate. Arata ca ulterior, B.A. a făcut demersuri la Primăria din localitate si terenul a fost trecut in titlul de proprietate al defunctei B.M. Mai arata ca instanța a reținut ca B.A. nu le putea vinde suprafața de 1.800 mp pentru ca nu era proprietarul terenului, însă nici reclamanta nu era la acel moment proprietara terenului, aceasta devenind proprietara abia in anul 2012, in urma dezbaterii succesorale. Arata ca si in cazul in care o parte din terenul reclamantei ar fi in posesia pârâților, nu poate fi vorba de 2.500 mp.

Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs, tribunalul constata următoarele:

Pârâții dețin in proprietate, in mod legal o suprafața de 800 mp teren, dar in fapt poseda o suprafața de 3.355 mp, deci cu 2.555 mp in plus fata de titlul lor de proprietate.

In mod categoric reclamanta este proprietara suprafeței de 2.500 mp teren, situat in comuna …., judeţul Galaţi, în T 53 P3/2, lot delimitat prin punctele 1-2-6-7-8-9-10 din schiţa anexă la raportul de expertiză tehnică efectuat in cauza de expert, aceasta expertiza fiind făcuta pe baza titlului de proprietate si a sentinţei civile pronunțată de Judecătoria Tecuci.

Tribunalul constata ca nu are nicio relevanta in cauza schimbarea vecinilor in timp, aceasta schimbare putând interveni ca urmare a transmiterii dreptului de proprietate a terenurilor învecinate.

Așa cum a reținut si instanța de fond, drumul de exploatare la care fac referire pârâţii nu face parte din titlul de proprietate, așa cum rezulta din adresa Primăriei com. …, astfel încât, tribunalul nu poate primi acest punct de vedere al pârâţilor.

In ceea ce privește înscrisul sub semnătura privata încheiat de pârâţi cu B.A., acesta într-adevăr nu este opozabil reclamantei, nefiind încheiat in forma autentica. Mai mult, in anul 1991 când a fost încheiat actul sub semnătura privata intre pârâţi si B.A., B.M trăia iar titlul de proprietate nu era emis. Deci acest act nu poate reprezenta decât, cel mult, o promisiune de vânzare. Si aceasta însă sub condiție rezolutorie, adică isi poate produce efectele, după ce promitentul vânzător devine succesor al proprietarului si numai in cazul in care lotul respectiv, după împărţeală ar fi revenit in partea de moștenire a promitentului vânzător. Or, acest lucru nu s-a întâmplat, lotul fiind atribuit in urma partajului reclamantei.

Ceea ce este relevant in cauza de fata este ca pârâţii dețin in proprietate o suprafața de 800 mp teren dar au in posesie o suprafața de  3.355 mp, pentru diferența de teren neavând nici un drept legal. Din cei 2.555 mp deținuți in plus, este clar ca 2.500 mp sunt proprietatea reclamantei, acest lucru fiind stabilit de expertiza topometrică efectuata in cauza, prin coroborarea tuturor actelor existente la dosarul cauzei.

Toate celelalte chestiuni invocate de către pârâţi: înscrisul sub semnătura privata si faptul ca pe terenul de 2.500 mp ar fi construit solarii, nu fac obiectul cauzei de fata, instanța fiind investita doar cu o acțiune in revendicare.

Fata de aceste considerente, tribunalul apreciază ca instanța de fond a pronunțat o hotărâre legala si temeinica si pe cale de consecința urmează sa respingă recursul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare