Coparticipare procesuală

Prin sentinţa civilă nr.  4116/21.05.2013 pronunţată de Judecătoria Bacău,  in dosarul nr. 12458/180/2012 a fost admisă excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului C.A. , a fost respinsă cererea formulată în contradictoriu cu acest pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosinţă., a fost admisă excepţia lipsei litisconsorţiului procesual pasiv obligatoriu şi a fost respinsă cererea ca inadmisibilă.

Pentru a pronunţa sentinţa civilă de mai sus instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 11.09.2012, sub nr. 12458/180/2012, astfel cum a fost formulată şi precizată la datele de 21.09.2012, 26.10.2012 şi 08.03.2013, reclamanţii COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR H. şi PRIMARUL COMUNEI H. au chemat în judecată pe pârâţii COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE, M.F.M., A.D., ş.a.  intervenient forţat J.E., solicitând instanţei anularea parţială a TP nr. 34213/25.01.2002 emis pe numele moştenitorilor defunctului A.V., a TP nr. 33185/06.06.1994 emis pe numele moştenitorilor defunctului A.V., a TP nr. 33838/03.08.1995 emis pe numele moştenitorilor defunctului G.S., a TP nr. 33124/11.05.1994 emis numitului C.C., a TP nr. 33108/10.05.1994 emis numitului C.A., a TP nr. 33594/23.01.1995 emis numitului G.D., de către Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, jud. Bacău cu privire la suprafeţele de teren situate în T47 P496.

La termenul de judecată de la data de 21.05.2013, instanţa de fond a pus în discuţia părţilor şi admis excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului C.A., având în vedere că acesta a decedat la data de 03.05.2003, anterior formulării prezentei cereri de chemare în judecată, respectiv 11.09.2012.

Cu privire la această excepţie, instanţa a reţinut şi că potrivit Art. 137 C.proc.civ., instanţa este obligată mai întâi să se pronunţe asupra excepţiilor care fac de prisos judecata pe fond a pricinii, iar potrivit Art. 41 C.proc.civ., orice persoană care are folosinţa drepturilor civile poate să fie parte în judecată. În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosinţă începe la data naşterii lor şi încetează la moartea lor.

Pentru aceste considerente, instanţa a respins cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâtul C.A. ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de capacitate de folosinţă.

Cu privire la capacitatea procesuală de folosinţă a pârâţilor C.C., G.M. şi G.A. despre care reclamanţii au afirmat că sunt decedaţi, instanţa nu s-a pronunţat întrucât nu s-au depus certificate de deces ale acestora şi nici nu s-au indicat date de stare civilă pentru a se putea efectua de către instanţă verificări în baza de date a evidenţei persoanelor.

La termenul de judecată de la data de 21.05.2013, instanţa a constat că în cauză nu sunt incidente prev. art. 243 pct. 1 C.proc.civ. privind continuarea judecării cauzei în cazul în care se indică moştenitorii, situaţia respectivă vizând cazul decesului unei părţi pe parcursul procesului şi invocat din oficiu şi a pus în discuţia părţilor excepţia lipsei litisconsorţiului procesual pasiv obligatoriu.

Cu privire la excepţia lipsei litisconsorţiului procesual pasiv obligatoriu, instanţa  a reţinut că în cauză s-a solicitat anularea parţială a titlurilor de proprietate emise de către Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bacău cu privire la suprafeţele de teren situate în T47 P496 emise pe numele pârâţilor ori autorilor acestora.

Instanţa reţine că una dintre condiţiile necesare pentru constatarea nulităţii unui titlu de proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991 este participarea persoanei înscrise pe titlu ori, în cazul în care aceasta este decedată, a moştenitorilor acesteia.

Având în vedere că reclamanţii nu au chemat în judecată pe titularii actuali ai dreptului de proprietate ai terenurilor ce fac obiectul cererii formulate (cel puţin unul dintre pârâţii chemaţi în judecată fiind decedaţi la data promovării acţiunii), instanţa urmează a admite excepţia lipsei litisconsorţiului procesual pasiv obligatoriu invocată din oficiu şi a respins cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă.

Împotriva  sentinţei civile nr.  4116/21.05.2013 pronunţată de Judecătoria Bacău, în dosarul nr. 12458/180/2012  au declarat recurs reclamanţii  Comisia Locala de Fond Funciar H. şi Primarul Comunei H.  solicitând admiterea recursului, casarea în parte a sentinţei civile, în ceea ce priveşte litisconsorţiu procesual pasiv şi trimiterea cauzei spre soluţionare instanţei de fond în vederea continuării judecăţii cu părţile faţă de care au înţeles să-şi menţină pretenţiile.

În motivarea recursului se arată  următoarele:

-1. Instanţa de fond deşi a fost sesizată prin precizări cu o cerere de renunţare la judecată în contradictoriu cu anumite părţi din dosar, nu înţelege să se pronunţe pe această cerere, la care nici nu  s-a renunţat şi  nici nu a fost retrasă. Prin sentinţa civilă pronunţată instanţa de fond omite să se pronunţe asupra unei cereri formulate în termen şi înţelege să analizeze cauza  dedusă judecăţii încălcând principiul disponibilităţii la care reclamanta avea dreptul;

-2. Instanţa de fond invocă excepţia  litisconsorţiului procesual pasiv obligatoriu la acelaşi termen de  judecată  la care rămâne şi în pronunţare în condiţiile în care, la acel termen, nu era procedură cu toate părţile din dosar iar o parte din părţile prezente nefiind asistate de avocat, au fost nevoite să se pronunţe pe o excepţie al cărui sens nici măcar nu l-au înţeles;

-3.  Instanţa de fond a luat act de faptul că reclamanţii prin apărător au fost de acord cu excepţia litispendenţei consorţiului  procesual pasiv obligatoriu în condiţiile în care concluziile reclamanţilor au fost de respingere a acestei excepţii nicidecum de admitere, o dovadă în acest sens fiind şi solicitarea de a se disjunge cauza vizând ramura moştenitorilor defunctului A.V. Instanţa de fond prin motivarea sentinţei civile pronunţată face o gravă confuzie cu privire la concluziile exprimate vizând cele două excepţii consemnând în mod greşit că  ar fi fost de acord şi cu admiterea celei de-a doua excepţii;

-4. Soluţia pronunţată este netemeinică şi sub aspectul admiterii excepţiei litisconsorţiului procesual pasiv în condiţiile în care reclamanţii şi-au exprimat voinţa de a continua judecata doar cu părţile a căror moştenitori au fost introduşi, solicitând disjungerea vizând  ramura moştenitorilor lui A.V.  şi continuarea judecăţii doar cu aceştia, în condiţiile în care au făcut toate demersurile necesare de a aflat date şi acte de stare civilă a tuturor părţilor chemate iniţial în dosar,  demersuri care nu s-au finalizat cu obţinerea acestor informaţii aspect care nu le mai poate fi imputat ca şi parte, care a dat dovadă de diligenţă şi interes în soluţionarea acestei cauze cu celeritate.

În drept se invocă dispoziţiile art. 3041cod de procedură civilă.

În susţinerea recursului s-au depus următoarele înscrisuri:  arborele genealogic după defunctul  A.V.,, copia cărţii funciare nr. 61004, copie acte de stare civilă  pe numele M.F.M., ş.a. certificat de moştenitor nr. 47/01.04.2004 – suplimentar,  certificat de moştenitor nr. 37/ 18.02.2004;  Copia  C.I. pe numele  M.L.E.,  certificat de căsătorie M.C.D. cu  M.L.E., certificat de deces  pe numele defunctei G.A., copie certificat naştere M.L.E.,, contract de partaj voluntar autentificat sub nr. 16/ 7 ianuarie 1998, schiţa terenului din Tarlaua 47 Parcela 496/19 şi sentinţa civilă nr. 1.812 din 30 martie 1972 pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 7661/1970.

Intimaţii – pârâţi M.F.M., A.S.A. şi A.A. au formulat întâmpinare (f.82) prin care solicită respingerea recursului arătând că au pus în discuţie la fond excepţia lipsei coparticipării procesuale pasive, motivat de faptul că după  defunctul A.V. mai figurează ca moştenitori A.A.C. şi A.C. (ca şi moştenitori ai lui A.E. decedat la 13.06.1996) şi A.L. şi A.M. (ca şi moştenitori ai lui A.L., decedat la 25.05.1999). Cei doi defuncţi, respectiv A.E. şi A.L. sunt fraţii lor înscrişi în titlul de proprietate, ce nu au fost indicaţi însă iniţial în acţiune  , iar în ceea ce priveşte motivul 2 de recurs, acesta este lipsit de interes, întrucât singurii care ar putea invoca o eventuală lipsă de apărare  ar fi „o parte din părţile prezente” care însă au primit o soluţie favorabilă.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa de recurs reţine următoarele:

În ceea ce priveşte cererea de disjungere formulată la instanţa de fond , aceasta nu se impunea în speţa de faţă pentru buna administrare a justiţiei având în vedere că  din actul de partaj( fila 144 dosar fond) rezultă că A.E. şi A.L. erau decedaţi înainte de introducerea cererii de chemare în judecată ,aceştia nefiind chemaţi în judecată de la început , iar la dosar nu existau certificate de  deces şi  nici situaţia moştenitorilor de pe ramura A.  nu era clarificată , astfel că nu se pot aplica în cauză dispoziţiile art. 243 Cod de procedură civilă. Iar cauza a fost repusă pe rol având în vedere îndeplinirea unor obligaţii ce nu privesc pe A.E. şi A.L.

O cerere de renunţare la judecată trebuie să fie clară şi fără echivoc or, în speţa de faţă cererea de renunţare  formulată de reclamanţi la instanţa de fond (fila 217 dosar fond)  a fost formulată în timp ce cauza era suspendată, iar ulterior cererea de repunere pe rol a fost respinsă de către instanţă prin încheierea din data de 29.01.2013( neluându-se act de renunţare), iar ulterior, reclamanţii au solicitat citarea părţilor faţă de care s-a formulat cererea de renunţare, fără să mai  insiste  să se ia act de renunţare.

Pe de altă art. 47 C.pr.civilă arată că, mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul pricinii este un drept sau o obligaţiune comună, ori dacă drepturile sau obligaţiile lor au aceeaşi cauză. Deşi, în principiu coparticiparea procesuala are un caracter facultativ, sunt situaţii în care, datorită naturii litigiului, coparticiparea procesuala este obligatorie sau necesară. Coparticiparea necesară, obligatorie se constituie într-o excepţie de la regula caracterului facultativ al coparticipării, dar nu este condiţionată  de prevederea într-o dispoziţie expresă a legii.

 Distincţia dintre litisconsortiul facultativ si cel necesar (obligatoriu) prezintă importanţă pentru speţa de faţă deoarece se solicită anularea unor titluri de proprietate ce privesc mai mulţi coproprietari sau moştenitorii acestora. 

Aprecierea instanţei asupra unei coparticipării procesuale pasive în raportul juridic dedus judecăţii se circumscrie dreptului şi, în acelaşi timp, obligaţiei instanţei de a verifica din oficiu, în tot cursul judecăţii, legalitatea cadrului procesual fixat de reclamant sub aspect subiectiv, verificare care raportându-se strict la acest cadru nu aduce atingere principiului disponibilităţii.

Faţă de aspectele concrete ale speţei, aceasta soluţie este compatibilă şi cu jurisprudenţa CEDO în materia respectării dreptului de acces la instanţa. Astfel, în cauza Golder vs. UK instanţa europeană a statuat asupra faptului că dreptul de acces la instanţă nu este unul absolut, fiind prin însăşi natura sa susceptibil de anumite limitări. Pentru a fi concordante cu dispoziţiile art. 6 din CEDO, aceste limitări trebuie însa sa fie impuse de atingerea unui scop legitim si sa fie proporţionale cu acesta. În cauza, obligativitatea introducerii în proces tuturor titularilor dreptului de proprietate sau a moştenitorilor acestora vizează un scop legitim, respectiv pronunţarea unei soluţii unitare, susceptibile de executare silită si apte să asigure pe viitor siguranţa si stabilitatea circuitului civil, fiind proporţională cu acesta, neinstituind în sarcina reclamantului o sarcină insurmontabilă.

Referitor la faptul că s-a consemnat greşit  poziţia reclamanţilor raportat la  excepţia lipsei litisconsorţiului procesual pasiv obligatoriu instanţa de recurs reţine că ,pe de o parte, soluţia instanţei de fond nu a avut în vedere acordul părţilor , iar pe de altă parte eventuala eroare materială se poate îndrepta pe calea procedurii prevăzută de dispoziţiile art. 281 Cod de procedură civilă.

În ceea ce priveşte susţinerile de la punctul 2( motive recurs) sunt motive ce privesc alte părţi din dosar , iar  invocarea acestora le aparţine, ele fiind cele care au interesul să le invoce în calea de atac dacă se consideră prejudiciate.

Faţă de cele reţinute mai sus instanţa de recurs, având în vedere şi dispoziţiile art. 312 alin.1Cod de procedură civilă , urmează să respingă recursul ca nefondat.

În temeiul dispoziţiilor art. 274 Cod de procedură civilă va obliga recurenta la plata cheltuielilor de judecată în recurs de 500 lei către intimaţii - pârâţi  M.F.M., A.A., A. S.A., reprezentând onorariu avocat conform chitanţei nr. 68/2014( fila 175 dosar recurs).

Domenii speta

Spete similare