Daune interese moratorii

Sentinţă civilă 3737 din 03.12.2013


Daune interese moratorii-aplicabilitatea dispoziţiilor art. 1082, art.1088 cod civil şi art.1531 alin.1, alin.2, art. 1535 alin.1 din noul cod civil.

Prin acţiunea civilă înregistrată cu nr. 4180/115/02.08.2013, reclamantul U.I. a chemat în judecată pe pârâţii M.J., C.A.T. şi T.C.S., solicitând obligarea pârâţilor la plata dobânzilor legale, pentru sumele datorate prin Sentinţe civile,irevocabile, de la datele când acestea au devenit executorii, pe toată perioada întârzierii, atât pentru sumele plătite cu întârziere, cât şi pentru cele rămase neachitate şi până la data plăţii integrale a acestor sume. Reclamantul a arătat că prin Sentinţe civile pârâţii au fost obligaţi la plata sporului de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50%, din salariul de bază brut lunar, actualizat cu indicele ratei de inflaţie, pentru perioada…până la zi şi la acordarea acestui spor şi în continuare, susţinându-se că aceste sporuri reprezintă drepturi salariale care nu au fost acordate, pârâţii refuzând să se conformeze hotărârilor judecătoreşti, prin neplata acestor drepturi salariale şi astfel, este îndreptăţit la plata dobânzii legale, în conformitate cu dispoziţiile art. 161 şi art. 166 alin. 1 codul muncii, raportat la dispoziţiile art. 1088 din vechiul c.civ. Tribunalul a admis, în parte, acţiunea civilă formulată de reclamant, admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, excepţie invocată de pârâtul Ministerul Justiţiei, a respins cererea formulată de reclamant privind obligarea pârâţilor la plata dobânzii legale pentru perioada cuprinsă între data rămânerii executorii a hotărârilor judecătoreşti şi data de 31.07.2010 şi a obligat pe pârâţi, în solidar, la plata dobânzii legale, aplicată la creanţele datorate şi neexecutate, începând cu data de 01.10.2011 şi până la data achitării efective a creanţelor, atât pentru titlurile neachitate cât şi pentru titlurile achitate în această perioadă. S-a reţinut, în acest sens că dreptul la acţiune privind prestaţiile succesive, potrivit dispoziţiilor art. 12 din Decretul nr. 167/1958, curge de la data când a devenit exigibilă fiecare dintre aceste prestaţii, astfel că, raportat la data formulării acţiunii – 31.07.2013, dreptul la acţiune în sens material este prescris, pentru perioada cuprinsă între data când hotărârile au devenit executorii şi data de 30 iulie 2010. Pe fond, se reţine că obligaţia de plată a drepturilor salariale cuvenite reclamantului, aşa cum au fost stabilite prin hotărâri judecătoreşti a fost executată parţial şi cu întârziere de către pârâţi, considerând creanţa intrată sub incidenţa dispoziţiilor art. 166 alin. 4 codul muncii republicat, s-a constat că, în ceea ce priveşte perioada 31.07.2010 - 01.10.2011, în condiţiile în care au fost aplicabile dispoziţiile vechiului cod civil, se reţine că sunt incidente dispoziţiile art. 1088 alin. 2  teza I din vechiul cod civil, potrivit cărora aceste daune interese, constând în dobânzi legale, nu sunt ,,debite,, decât din ziua formulării cererii de chemare în judecată. Astfel, potrivit acestor dispoziţii legale, era necesară punerea în întârziere a debitorilor, fie printr-o notificare, fie prin cerere de chemare în judecată. În cauză, se constată că debitorii nu au fost puşi în întârziere, în nici un mod, astfel că se va respinge pretenţiile reclamantului privind acordarea dobânzii pentru perioada 31.07.2010 - 01.10.2011. Începând cu data de 01.10.2011, s-a apreciat că, fiind în prezenţa unei obligaţii succesive şi distincte de aceea de plată a drepturilor salariale neachitate, sunt incidente dispoziţiile noului cod civil, potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. 1, deoarece fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu, constând în neexecutarea sau executarea cu întârziere a obligaţiei de plată, a fost săvârşită succesiv, pentru creanţele neachitate, şi pentru cele achitate după această dată, după intrarea în vigoarea a acestuia. În acest context, s-a constat că, potrivit dispoziţiilor art. 1531 alin. 1 şi alin. 2 noul cod civil, creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului suferit urmare a neexecutării, acesta cuprinzând pierderea efectiv suferită de creditor şi beneficiul de care acesta a fost  lipsit. Totodată, dispoziţiile art. 1535 alin. 1 cod civil dispun că, în cazul în care  o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la data scadenţei şi până la momentul plăţii, în cuantumul prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. Din interpretarea dispoziţiilor art. 1531, art. 1535 cod  civil rezultă că daunele interese cuvenite reclamantului sunt daune moratorii  şi  pentru acordarea acestora nu este necesară încheierea unei convenţii între părţi, întrucât se acordă  în cuantumul stabilit de lege, nefiind necesară  dovedirea prejudiciului de către creditor, existenţa acestuia fiind prezumată. Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 1489 alin. 1 noul cod civil se reglementează  dobânzile sumelor de bani şi prevede că dobânda este cea convenită de părţi sau, în lipsă, cea stabilită de lege.