Restituire taxa de poluare

Sentinţă civilă 7266 din 20.12.2013


Prin sentinţa civilă nr. 7266 din 20 decembrie 2013 a Tribunalului Arad, pronunţată în dosarul nr. 9082/108/2013, s-a respins acţiunea reclamantului pentru anulare decizie, restituire taxă pentru emisii poluante, dobânzi legale şi actualizare cu indicele de inflaţie şi s-a statuat în considerente că în conformitate cu dispoziţiile art. 4 lit. a din Legea nr. 9/2012, obligaţia de plată a taxei intervine cu ocazia înscrierii în evidenţele autorităţii competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România şi atribuirea unui certificat de înmatriculare şi a numărului de înmatriculare, text aplicabil reclamantului în condiţiile în care rezultă din lucrările dosarului şi de altfel este şi necontestat de către acesta, dimpotrivă confirmat prin chiar cererea de chemare în judecată că autoturismul este de provenienţă străină fiind achiziţionat dintr-un alt stat membru al UE şi nu a mai fost înmatriculat anterior în România, norma juridică de la textul legal antemenţionat fiind în mod evident una imperativă.

În concret, dispoziţiile art.1 din Legea nr.9/2012 stabilesc cadrul legal privind instituirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, denumită în continuare taxă care  se face venit la bugetul Fondului pentru mediu şi se gestionează de Administraţia Fondului pentru Mediu, în vederea finanţării programelor şi proiectelor pentru protecţia mediului; în conformitate cu 3 alin.1 (1) Taxa se aplică pentru autovehiculele din categoriile M1, M2, M3 şi N1, N2, N3, astfel cum sunt acestea definite în RNTR 2, cu excepţia: autovehiculelor aparţinând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi membrilor acestora, precum şi altor organizaţii şi persoane străine cu statut diplomatic, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României; autovehiculelor special modificate în scopul conducerii de către persoanele cu handicap, precum şi în scopul preluării şi transportării persoanelor cu handicap grav sau accentuat, astfel cum aceste persoane sunt definite în Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; autovehiculelor destinate a fi utilizate de forţele armate, forţele de securitate a statului, de poliţie, de jandarmerie, de poliţia de frontieră şi de pompieri; autovehiculelor definite conform RNTR 2 destinate serviciilor de ambulanţă şi medicină, autovehiculelor speciale echipate corespunzător pentru acordarea ajutorului de urgenţă, precum şi autovehiculelor speciale destinate serviciilor de descarcerare şi de stingere a incendiilor; iar potrivit art.4 din lege în forma iniţială, obligaţia de plată a taxei intervine: cu ocazia înscrierii în evidenţele autorităţii competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România şi atribuirea unui certificat de înmatriculare şi a numărului de înmatriculare; la repunerea în circulaţie a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la art. 3 şi 8; la reintroducerea în parcul auto naţional a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto naţional, i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7; obligaţia de plată a taxei intervine şi cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat şi pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule şi care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.

Aşadar, de principiu, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule este datorată cu ocazia primei înmatriculări în România a autovehiculelor, indiferent dacă acestea sunt autoturisme noi sau autoturisme de ocazie anterior înmatriculate într-un alt stat (fie el membru al Uniunii Europene sau nu) şi este necontestat că forma iniţială a Legii nr. 9/2012, aplicabilă în perioada 13.01.2012 - 30.01.2012, taxa pentru emisiile poluante a fost percepută şi pentru "primul transfer al dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat, realizat după intrarea în vigoare a prezentei legi" [art. 2 lit. i) din Legea nr. 9/2012]; potrivit explicaţiei oferite de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 9/2012, "Obligaţia de plată a taxei intervine şi cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat şi pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule şi care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării"; în esenţă, taxa era astfel aplicabilă şi autoturismelor de ocazie înmatriculate în România anterior datei de 1.01.2007.

Este adevărat că prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2012, intrată în vigoare la 31.01.2012, s-au prevăzut următoarele măsuri: dispoziţiile art. 2 lit. i) şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 9/2012 se suspendă până la data de 31.12.2012, cu consecinţa că taxa pentru emisiile poluante nu se achită cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autoturismelor de ocazie înmatriculate anterior datei de 1.01.2007; contribuabilii care au achitat taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule ca urmare a primei transcrieri a dreptului de proprietate, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 9/2012, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a acestei legi (13.01.2012) şi data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă (31.01.2012), pot solicita restituirea acesteia.

Prin urmare, Legea nr. 9/2012 în forma modificată prin O.U.G. nr. 1/2012 este incompatibilă cu art. 110 TFUE, sens în care s-a reţinut constant de către instanţele de judecată care au apreciat că discriminarea reţinută în afacerile anterioare este accentuată de faptul că în conformitate cu prevederile Legii nr. 9/2012, modificate prin O.U.G. nr. 1/2012, taxa pentru emisiile poluante nu este aplicabilă în continuare unor largi categorii de autovehicule (autovehiculele înmatriculate în România anterior datei de 1.01.2007; autovehiculele pentru care s-a achitat taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule/taxa pe poluare, chiar dacă aceste taxe au fost recuperate ulterior, în tot sau în parte, de la Statul Român), dar discriminarea despre care s-a făcut vorbire mai sus a încetat în prezent, mai exact începând cu 01.01.2013, tocmai ca urmare a încetării efectelor OUG nr.1/2012, împrejurare, însă, ignorată de către partea reclamantă, cu alte cuvinte nu mai persistă această discriminare fiindcă nu mai este suspendată aplicarea dispoziţiilor art. 2 lit. i), art. 4 alin. 2) şi a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin. 1) din Legea nr. 9/2012 şi astfel fiind demersul judiciar pentru restituirea taxei pentru emisiile poluante nu poate fi acceptat de vreme ce nu se relevă un refuz nejustificat în acest sens din partea pârâtei, ci un refuz justificat în condiţiile date.