Ridicare suspendare acţiuni judiciare şi extrajudiciare

Dosar nr. 37862/3/2013

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI-SECTIA A VII-A CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR.270

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA 12.01.2015

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN :

PREŞEDINTE: JUDECĂTOR-SINDIC: PN

GREFIER: IŞA

Pe rol fiind soluţionarea cauzei civile, având ca obiect cerere întemeiată pe dispoziţiile L.85/2006, privind procedura insolvenţei, privind pe debitoarea D.L.

 Dezbaterile in fond ale cauzei a avut loc in şedinţa publica de la data de 05.01.2015 fiind consemnate în încheierea de şedinţa de la aceasta data, ce face parte integranta din prezenta, când Tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitate părţilor să depună concluzii scrise a amânat pronunţarea la data de 12.01.2015.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra acţiunii comerciale de faţă constată următoarele:

La data de 27 noiembrie 2013 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VII-a comercială sub nr. 37862/3/2013 cererea debitorului D.L. care a solicitat, în baza Legii 85/2006, deschiderea procedurii generala a insolvenţei.

În motivarea în fapt a cererii debitoarea a arătat că înregistrează datorii certe, lichide şi exigibile de peste 137.005,46 de lei pe care nu le poate achita.

În susţinerea cererii, legal timbrate, a depus înscrisurile prevăzute de art. 27-28 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi certificat constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerţului.

La data de 16 decembrie 2013 s-a pronunţat Încheierea prin care s-a deschis procedura generală a insolvenţei împotriva debitoarei D.L. şi a fost numit ca administrator judiciar M.R.L.B.

În Buletinul procedurilor de insolvenţă nr. 3741/24 februarie 2014 a fost publicat tabelul preliminar al creditorilor.

La data de 20 octombrie 2014 creditorul M.B.R.. a depus la dosar o cerere prin care a solicitat ridicarea suspendării acţiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra debitorului si valorificarea imediata a unui număr de 9 imobile (terenuri), situate în com. C, com. T şi B

În motivarea în fapt a cererii creditorul arată că prin Sucursala Centrala a acordat către D.L.. următoarele împrumuturi:

I. In data de 07.05.2007 un împrumut in baza Acordului de împrumut nr. FA 2987/07.05.2007, in suma totala 500.000 (cinci sute mii) Euro, scadent la data de 07.05.2010, scadenta fiind in mod subsecvent prelungita in baza actelor adiţionale pana la scadenta finala din data de 07.05.2019.

II. In data de 22.05.2008 un împrumut in baza Acordului de împrumut nr. FA 2906/20.04.2007, in suma totala de 1.152.000 (un milion una suta cinci zeci si doi mii) Euro, scadent la data de 20.04.2010, scadenta fiind in mod subsecvent prelungita in baza actelor adiţionale pana la scadenta finala din data de 20.04.2019.

În vederea garantării obligaţiei de rambursare a acestor împrumuturi, precum şi a dobânzilor, comisioanelor şi a celorlalte costuri aferente, societatea debitoare a constituit în favoarea creditorului o serie de garanţii reale imobiliare asupra bunurilor proprietatea D.L., fiind încheiate mai multe contracte de ipotecă.

Valoarea totală a creanţei garantate cu care este înscrisă în tabelul preliminar al creanţelor D.L. este de 5.196.080,34 lei.

Potrivit Rapoartelor de evaluare întocmite de evaluatori independenţi potrivit standardelor internaţionale, valoarea de piaţa a imobilelor ce constituie garanţia împrumuturilor, înregistrează o pierdere continua si accentuata, cu aproape 770.000 Euro, ceea ce înseamnă că este îndreptăţită să se prevaleze de dispoziţiile art. 39 din Legea nr. 85/2006.

Creditorul susţine că condiţia prevăzută la lit. A (valoarea obiectului garanţiei, determinată de un evaluator conform standardelor internaţionale de evaluare, este pe deplin acoperită de valoarea totală a creanţelor şi a părţilor de creanţe garantate cu acel obiect) este îndeplinită în cazul de faţă, bunurile supuse garanţiei fiind evaluate conform standardelor internaţionale de evaluare, prin Rapoartele de evaluare întocmite de C.P., care a stabilit valoarea imobilelor asupra cărora este instituită ipotecă la sumele 444.000 Euro, 408.000 Euro si 458.000 Euro.

Valoarea stabilită în urma acestei evaluări este inferioara creanţei sale care este purtătoare de dobânzi si penalitati, astfel incat majorarea acesteia se realizeaza vertiginos.

Astfel, la data declaraţiei de creanţa debitorul înregistra o datorie de 1.166.653,78Euro si 154,4 lei, la data cererii de ridicare a suspendării acesta înregistrează o datorie de 1.273.879,47 Euro.

În condiţiile scăderii continue a pieţei imobiliare, valoarea imobilelor nu va mai fi acoperitoare pentru creanţa garantată.

Cu privire la ipoteza art. 39 alin. 1 lit. A a) din Lege, („obiectul garanţiei nu prezintă o importanţă determinantă pentru reuşita planului de reorganizare propus"), arată că reorganizarea judiciară în sine este o modalitate excepţională a procedurii, care poate fi permisă debitoarei numai dacă, în principal, asigură îndeplinirea scopului procedurii, acoperirea masei pasive, conform art. 2 din Legea 85/2006.

Din analiza textului art. 39 din Lege, reiese că numai persoanele care au propus deja un plan de reorganizare pot fi incluse în categoria celor care ar avea interesul să se opună la ridicarea efectului suspensiv, deoarece numai demersurile lor de reorganizare ar putea fi neutralizate de acest gen de cereri.

În cazul debitoarei D.L. nu există un plan de reorganizare propus. în orice caz, legea insolvenţei nu distinge cu privire la perioada în care se poate formula cererea întemeiată pe dispoziţiile art. 39, respectiv perioada de observaţie sau faliment, ci doar instituie cerinţa ca bunurile garantate să nu prezinte o importanţă deosebită pentru reuşita unui plan de reorganizare propus.

Amânarea sine die a momentului valorificării bunurilor, în cursul procedurii, nu face decât să sporească nivelul accesoriilor creanţei bancare garantate, pentru care constituie provizioane, dar în legătură cu care nu se întrevede şansa reală de recuperare; perioada relativ lunga pe care se desfasoara o procedura de insolventa va conduce la diminuarea valorii bunului adus in garanţie, in condiţiile in care piaţa imobiliara înregistrează un trend descendent accentuat.

Cu privire la ipoteza art. 39 alin. 1 lit. A. b) din Lege, („obiectul garanţiei face parte dintr-un ansamblu funcţional, iar prin desprinderea şi vânzarea lui separată, valoarea bunurilor râmase nu se diminuează"), arată creditorul că imobilele supuse garanţiei sunt bunuri individual determinate, care pot fi vândute separat, fără a afecta în nici un fel valoarea bunurilor rămase în proprietatea debitoarei.

În concluzie, şi această condiţie de admisibilitate este îndeplinită, bunurile supuse garanţiei noastre nu aparţin categoriei celor prevăzute la lit. b).

Cu privire la ipoteza art. 39 alin. 1 lit. B, a) din Lege, nu există o protecţie corespunzătoare a creanţei garantate în raport cu obiectul garanţiei, din cauza: „diminuării valorii obiectului garanţiei sau existenţei unui pericol real ca aceasta să sufere o diminuare apreciabilă" arată că valoarea bunului garantat deja s-a diminuat faţă de momentul acordării împrumutului şi este în continuă scădere, astfel încât această situaţie este în mod evident prejudiciabilă, în sensul că deşi are o garanţie reală asupra bunurilor, prezenta procedură de insolvenţă nu face decât să o lipsească de conţinut.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 39 din legea nr. 85/2006.

Cererea a fost legal timbrată şi a fost însoţită de următoarele înscrisuri în copie:  Acordurile de împrumut nr. FA 2987/07.05.2007 si nr. FA 2906/20.04.2007; Contract de Ipoteca autentificat sub nr. 80/20.01.2009 de Notar Public Ruxandra Ioana Cocea, cu sediul In Bucureşti; Contract de Ipoteca autentificat sub nr. 82/20.01.2009, astfel cum a fost modificat prin actul adiţional nr.l la acesta, autentificat sub nr.1643/08.12.2009 ambele de Notar Public R.I.C.; Contractul de vanzare cumpărarecu garanţie Imobiliara autentificatsub nr.735/07.05.2007 de Notar Public C.A.B.; Contract de Ipoteca autentificat sub nr. 84/20.01.2009 de Notar Public R.I.C., Contract de ipoteca autentificat sub nr. 79/20.01.2009 de Notar Public R.I.C.; Contract de vanzare cumpărare cu garanţie Imobiliara autentificat sub nr. 1698/23.11.2006 de Notar Public C.A.B; Contractul de vanzarecumpărare cu garanţie Imobiliara autentificat sub nr.1190/20.04.2007 astfel cum a fost modificat prin actul adiţional nr. 1 la acesta autentificat sub nr. 1643/08.12.2009; rapoarte de evaluare.

La această cerere a depus întâmpinare administratorul judiciar M.R.L.B. care a solicitat respingerea ei.

Cercetând cererea creditorului din perspectiva înscrisurilor depuse de acesta la dosar şi a temeiului de drept invocat judecătorul sindic constată că aceasta este neîntemeiată pentru motivele ce se vor arăta în continuare:

In cerere creditorul arata, in principal, ca valoarea bunurilor aduse garanţie a scăzut in perioada 31.05.2012-09.07.2014 cu aproape 770.000 euro, potrivit rapoartelor de evaluare invocate in cauza.

Din rapoartele de evaluare invocate reiese ca valoarea bunurilor s-a diminuat cu 801.000 euro, dar trebuie avut in vedere ca aceste documente, „întocmite de evaluatori independenţi potrivit standardelor internaţionale”, au fost elaborate la solicitarea creditorului M.B.R., pentru necesităţile acesteia (constituirea provizioanelor), motiv pentru care nu pot fi avute in vedere ca probe in susţinerea trendului descendent al preţului. Mai mult decât atât, administratorul judiciar susţine că evaluatorul R.E.A.G. nu mai este membru ANEVAR din anul 2013, iar, cea de-a doua evaluare a fost intocmita dupa data deschiderii procedurii insolventei, si nu poale fi utilizata in determinarea evoluţiei preţului avand in vedere condiţiile speciale de evaluare.

După cum arată administratorul judiciar M.R.L.B. în prezenta cauză este in curs de executare raportul de evaluare pentru determinarea obiectiva a valorii bunurilor imobile identificate in averea debitoarei.

Potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (3) din Legea nr. 85/ 2006, creditoarea M.B., in cererea de ridicare a suspendării, trebuie sa faca dovada faptului prevăzut la alin. (1) pct. A lit. b), ramanand debitorului/administratorului sau altei parti interesate sarcina producerii dovezii contrare si, respectiv, a celorlalte elemente.

S-a apreciat ca dispoziţiile art. 39 pct. A din Legea nr. 85/ 2006 statuează, cu valoare de principiu, ca judecătorul sindic are posibilitatea sa încuviinţeze ridicarea suspendării prevăzute de art. 36 atunci cand valoarea obiectului garanţiei, determinata de un evaluator conform standardelor internaţionale de evaluare, este pe deplin acoperita de valoarea totala a creanţelor garantate cu acel obiect. Or, in speţa dedusa judecaţii, s-a efectuat o evaluare, de o societate care se pare că nu mai este acredită în acest sens, însă aşa cum a recunoscut insasi creditoare invocând cele 2 rapoarte de evaluare realizate la cererea si pentru interesele acesteia: „In acest moment (al introducerii acţiunii întemeiata pe art. 39 din Legea 85/2006) valoarea stabilită în urma acestei evaluări este inferioara creanţei noastre.”

In prezenta speţa nu se poate retine ca exista un pericol real ca valoarea obiectului garanţiei sa se diminueze sau sa sufere o diminuare apreciabila, întrucât este de notorietate ca piaţa imobiliara a urmat in anul 2014 un trend ascendent si nu descendent, cum susţine creditoarea.

Mai mult decât atât, administratorul judiciar a aratat ca va depune planul de reorganizare, care se bazează pe valorificarea imobilelor ipotecate in favoarea creditoarei. Potrivit planului vor fi luate masuri de protecţie pentru maximizarea valorii acestora astfel:

1. Finalizarea demersurilor pentru trecerea imobilelor-terenuri din extravilan in intravilan;

2. Lotizarea acestora pentru obţinerea unui pret superior prin admiterea mai multor ofertanţi si stimularea negocierii;

3. Vanzarea intr-un timp rezonabil, spre deosebire de vanzarea fortata, in cadrul procedurii de reorganizare, permite o expunere adecvata si atragerea de cumpărători interesaţi, stimulând astfel competiţia.

In ceea ce priveşte afirmaţia creditoarei precum ca numai persoanele care au propus un plan de reorganizare au interesul sa se opună ridicării efectului suspensiv, trebuie subliniat ca termenul pentru depunerea planului nu a expirat si ca in prezenta cauza administratorul judiciar si-a manifestat intentia de a depune un plan de reorganizare, in termenul prevăzut de lege, respectiv 30 zile de la afişarea tabelului definitiv.

Pe de altă parte, în opinia judecătorului sindic reorganizarea judiciară este prioritară şi nu excepţională cum susţine creditorul.

Neexercitarea dreptului de a propune un plan până la data formulării cererii de ridicare a suspendării nu trebuie sa conducă la suprimarea acestuia, cu incălcarea prevederilor legale, mai ales că intentia a fost manifestata.

Cerinţa „sa nu prezinte o importanta deosebita pentru reuşita unui plan de reorganizare propus” nu poate fi considerata ca fiind îndeplinita, întrucât obiectul garanţiei creditoarei stă Ia baza planului de reorganizare. Astfel, chiar daca bunurile nu reprezintă un ansamblu funcţional, fiind bunuri individual determinate, toate sunt la fel de importante în reuşita planului, al cărui obiectiv este redarea comerciantului mediului economic după achitarea pasivului.

Prin încuviinţarea valorificării imediate a garanţiilor creditoarei M.B. se suprima dreptul debitoarei de a propune un plan de reorganizare, deoarece acesta rămâne fără activele necesare realizării planului.

Ca urmare a faptului că norma cuprinsă în art. 39 are caracter supletiv, că bunurile imobile ipotecate prezintă o importanţă determinantă pentru reuşita planului de reorganizare anunţat de administratorul judiciar şi că bunurile nu acoperă creanţa creditorului petent au determinat respingerea, de către judecătorul sindic, a cererii creditorului M.B.

.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, cererea creditorului M.B., în contradictoriu cu debitorul D.L.prin administratorul judiciar M.R.L.B de ridicare a suspendării acţiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra debitorului si valorificarea imediata a  bunurilor debitorului D.L.

În vederea continuării procedurii acordă termen la data de 30 martie 2015.

Cu apel în 30 zile de la comunicare ce va fi depus la Tribunalul Bucureşti Secţia a VII-a civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 12 ianuarie 2015.

Preşedinte, Grefier,

Red. NP

3 ex./ 19 ianuarie 2015

Domenii speta

Spete similare