Înşelăciune

Sentinţă penală 210 din 06.11.2013


Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava nr. 544/P/2010 din data de 27 iulie 2012 s-a dispus punerea în mişcare a acţiuni penale şi trimiterea în judecată a inculpatului A. V.,  pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- „înşelăciune”, prev. de art. 215 al. 1, 2, 3 şi 5 C.p. cu aplic. art. 41 al. 2 C.p., constând în aceea că, în calitate de administrator şi asociat unic al SC COM ANDREI CLASS SRL Frătăuţii Noi, jud. Suceava, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale unice, a indus în eroare SC CELCO SA Constanţa de la care în perioada iunie – iulie 2009, pe baza a 87 facturi fiscale s-a aprovizionat cu mărfuri în valoare totală de 722.483,33 lei, pe care şi-a însuşit-o în totalitate după comercializarea mărfurilor, refuzând plata către partenerul său de afaceri şi încercând sustragerea sa de la orice fel de răspundere prin schimbarea conturilor bancare, cesionarea fictivă a părţilor sociale, schimbarea fictivă a sediului social, ascunderea evidenţei contabile a firmei şi introducerea acesteia în faliment;

- „emiterea unei file CEC, cu lipsa elementelor esenţiale cerute de lege”, prev. de art. 84 al. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, constând în aceea că, în luna iunie 2009 a emis o filă CEC cu lipsa elementelor esenţiale cerute de lege privitoare la dată şi suma scadentă, ambele cu aplicarea prevederile art. 33 lit. a C.p.

În fapt, s-au reţinut următoarele:

În anul 1992, inculpatul A. V. a înfiinţat  SC COM ANDREI CLASS  SRL Frătăuţii Noi, jud. Suceava, având ca principal obiect de activitate – comerţul cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţie, firmă pe care a administrat-o până la data de 30.07.2009, când a cesionat părţile sociale (vol. II, f. 130).Ca principal partener de afaceri, firma administrată de inculpat a avut pe SC CELCO SA Constanţa, relaţiile comerciale desfăşurându-se pe bază de contracte comerciale de vânzare – cumpărare, ce au avut ca obiect comercializarea materialelor de construcţie, părţile convenind ca plata să se facă prin bilete la ordin sau prin file CEC (contract de vânzare – cumpărare nr. 3/8522/19.01.2009 – vol. I, f. 62), în două etape, astfel:

Până la data de 18.06.2009, relaţiile comerciale dintre cele două firme au decurs normal până în luna iunie 2009, când au fost achitate toate facturile ce cumulau toată suma sus menţionată, valoarea schimburilor comerciale între cele două firme ridicându-se la suma de 6.324.911,13 lei (vol. I, f. 164 – f. 173). Toate facturile emise până la data de 18.06.2009, reprezentând schimburile comerciale au fost achitate de către beneficiar prin bilete la ordin sau file CEC, conform contractului comercial.

În perioada 18.06.2009 – 23.07.2009, SC CELCO SA Constanţa a livrat în continuare către firma administrată de învinuit mărfuri în valoare totală de 722.384,33 lei, emiţând un număr de 87 de facturi (vol. I, f. 44 – f. 45) pentru care beneficiarul, SC COM ANDREI SRL  a emis 6 bilete la ordin, astfel:

-bilet la ordin seria RNCB3AE nr. 0394327/05.06.2009 în sumă de 7.730 lei, scadent la data de 22.07.2009;

-bilet la ordin seria RNCB3AE nr. 0053627/09.07.2009 în sumă de 99.611,79 lei, scadent la data de 21.07.2009;

-bilet la ordin seria RNCB3AE nr. 0394328/10.07.2009 în sumă de 66.036,44 lei, scadent la data de 22.07.2009;

-bilet la ordin seria RNCB3AE nr. 0394322/09.07.2009 în sumă de 69.459,68 lei, scadent la data de 24.07.2009;

-bilet la ordin seria RNCB3AE nr. 0394316/14.07.2009 în sumă de 65.625,49 lei, scadent la data de 27.07.2009 (vol. I, f, 47 – f. 56).

Întrucât valoarea totală a celor 6 bilete la ordin în sumă de 362.847,46 lei nu acoperea în totalitate valoarea tranzacţiilor comerciale, părţile au folosit şi fila CEC seria RNCB1BA nr. 0012049 pentru diferenţa de 336.547,85 lei (vol. I, f. 58), completat de către furnizor în condiţiile stabilite cu emitentul la data încheierii contractului comercial, respectiv CEC necompletat la rubricile „data”  şi „suma scadentă” (vol. I, f. 63, pct. 4.6 din contractul comercial). În aceleaşi condiţii emitentul mandata pe vânzător să completeze fila CEC emisă cu încălcarea prevederilor legale la scadenţă sau în situaţia în care cumpărătorul a depăşit limita de credit, cu suma facturilor neachitate ce depăşesc limita de credit (vol. I, f. 63). Şi relaţiile comerciale din cea de-a doua etapă s-au desfăşurat aparent normal până la data de 07.08.2009 – când unitatea bancară a refuzat decontarea mijloacelor de plată sau mijloacelor de credit, motivat de lipsa totală a disponibilului bancar al emitentului, SC COM ANDREI CLASS SRL.

S-a reţinut că din ansamblul probelor administrate în cauză a rezultat că inculpatul A. V. a acţionat cu intenţia certă de a-şi induce în eroare partenerul de afacere şi obţinerii pentru sine a unui folos material injust, prin neachitarea contravalorii bunurilor pe care firma pe care o administra le-a recepţionat de la partea civilă SC CELCO SA Constanţa şi le-a comercializat ulterior fără a mai achita contravaloarea acestora, săvârşind astfel infracţiunea de înşelăciune prev. de art. 215 al. 1, 2, 3 şi 5 C.p.

În desfăşurarea acestei activităţi infracţionale, inculpatul a lezat şi relaţiile sociale ocrotite prin normele de drept penal prev. de art. 84 al. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, întrucât a emis în alte condiţii decât cele legale un instrument de plată.

Existenţa faptelor şi vinovăţia inculpatului a fost susţinută de următoarele mijloace de probă şi argumente:

Inculpatul şi-a structurat activitatea infracţională pe două etape ale desfăşurării activităţilor comerciale, în prima etapă, până la data de 18.06.2009 şi-a achitat obligaţiile contractuale captând încrederea partenerului său de afaceri, iar după această perioadă a crescut într-un interval foarte scurt de timp valoarea bunurilor achiziţionate şi cu rea credinţă, din chiar primul moment al celei de-a doua etape, a luat toate măsurile pentru a nu putea fi urmărit de creditor şi a încasat în alte conturi contravaloarea bunurilor deja comercializate.

Intenţia certă de inducere în eroare şi de a-şi înşela partenerul de afaceri a fost confirmată de următoarele atitudini şi fapte ale inculpatului, respectiv:

- până la data de 21.07.2009, prima dată scadentă a unuia din cele 6 bilete la ordin, SC COM ANDREI CLASS SRL a recepţionat plăţi în contul înscris pe biletele la ordin, respectiv RO 50RNCB0241023036520001 deschis la BCR, Agenţia Rădăuţi;

- după această dată, inculpatul a cerut partenerilor săi comerciali, cărora le-a livrat marfa, recepţionată de la SC ELCO SA Constanţa,să facă plăţi către SC COM ANDREI CLASS SRL într-un alt cont RO 37BUCUA24782172511RO01 deschis la Alpha Bank, Agenţia Rădăuţi:

- adresa SC CUCO DOR SRL Vicovu de Sus în care se menţionează că a efectuat plăţi în contul deschis la Alpha Bank la solicitarea inculpatului A. V. (vol. III, f. 20);

- efectuarea operaţiunilor bancare prin acest cont este confirmată şi de situaţia rulajului acestui cont (vol. IV, f. 48 – f. 74);

- deşi inculpatul a comercializat bunurile achiziţionate şi neplătite, schimbând şi conturile de rulaj, acesta a încasat contravaloarea a cestor bunuri, însă le-a folosit nu pentru plata furnizorului, ci pentru plata unor rate la Porche Leasing România IFN (extras cont, vol. IV, f. 73);

- pentru a „scăpa” de răspunderea contractuală rezultată din schimburile comerciale cu SC CELCO SA Constanţa, inculpatul a cesionat fictiv părţile sociale către numiţii C. V. şi F. G., ambii din jud. C. şi a schimbat sediul societăţii în mun. Iaşi, B-dul Independenţei, bl. D 2, sc. B, parter, jud. Iaşi (vol. II, f. 130), făcând astfel aproape imposibilă recuperarea creanţei de către creditor, deşi el încasase în totalitate contravaloarea bunurilor comercializate:

- martorul B. Ş. V., împuternicit de către inculpat să-l reprezinte la cesionarea părţilor sociale, a declarat că a semnat actele de cesionare ale părţilor sociale pentru care era împuternicit într-un birou avocaţial din mun. Iaşi, fără însă a-i cunoaşte pe cei care trebuiau în fapt şi în drept să beneficieze de aceste părţi sociale, fără a preda evidenţa contabilă, stocul faptic sau documentele firmei noilor asociaţi (vol. II, f. 45);

- martorii F. G. (tatăl) şi C. V. (fiu vitreg), care ar fi trebuit să fie în fapt noii asociaţi ai SC COM ANDREI CLASS SRL Iaşi au declarat că nu au preluat nimic din patrimoniul scriptic sau faptic al societăţii, ei acceptând cesionarea fictivă întrucât au primit de la învinuit suma de 1.280 lei şi că nu au desfăşurat nicio activitate comercială în numele acestei firme, ei întrerupând orice contact cu învinuitul după semnarea actelor fictive de cesionare a părţilor sociale (vol. II, f. 30, 35, 36).

Inculpatul a urmărit de fapt însuşirea pentru sine a întregii contravalori a bunurilor rezultate din vânzarea materialelor de construcţii achiziţionate de la partenerul său de afaceri şi sustragerea de la orice răspundere penală sau materială a sa prin cesionarea fictivă a părţilor sociale ale firmei a cărui asociat şi administrator era şi introducerea acesteia în faliment, fapt ce s-a şi concretizat prin sentinţa comercială nr. 204/S din 23.02.2010 a Tribunalului Iaşi (vol. II, f. 72).

Acesta a urmărit şi realizat imposibilitatea efectuării unei evaluări financiar-contabile a firmei pe care o administra şi în numele căreia a încheiat contractul comercial sus-menţionat, nepunând la dispoziţia lichidatorului judiciar nici un document contabil pe care, cu certitudine, le-a oprit asupra sa când a cesionat fictiv părţile sociale, încercând astfel, prin orice mijloace, să se sustragă de la plata obligaţiilor contractuale şi obţinerea injustă pentru sine a unui folos material.

Prin urmare, s-a constatat că inculpatul a săvârşit infracţiunea de înşelăciune nu prin emiterea CEC-ului ce nu a fost decontat de unitatea bancară din  lipsă totală de disponibil, întrucât în momentul emiterii mijlocului de plată ambele părţi l-au acceptat ca mijloc de credit, derogând astfel de la normele imperative ale legii privind CEC-ul şi transformându-l astfel din instrument de plată în instrument de credit, astfel că sub acest aspect s-a impus neînceperea urmăririi penale, în cauză nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 al. 4 şi 5 Cod penal.

În cursul urmăririi penale, infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului au fost probate prin: proces – verbal de sesizare din oficiu (vol. I, f. 9); înscrisuri (vol. I, f. 11-16, 22-178, 189-194, vol. II f. 1-30, 47-233, vol. III f. 20 -197, vol. IV, f. 1-213, vol. V, f. 1-294); măsuri asiguratorii (vol. III, f. 2 – f. 19); plângerea părţii civile (vol. I, f. 17); declaraţiile martorilor …, coroborate cu declaraţiile inculpatului A. V. (vol. I, f. 180-182, 186-188) şi celelalte acte aflate la dosar.

În vederea recuperării prejudiciului, organele de urmărire penală au dispus şi luat măsuri asiguratorii, aplicând sechestru judiciar penal asupra imobilului proprietatea inculpatului situat în com. … (vol. III, f. 9).

Pe parcursul urmăririi penale inculpatului A. V. i-au fost respectate toate drepturile procesuale, iar la finalizarea cercetărilor i-a fost prezentat conţinutul materialului de urmărire penală, în prezenţa avocatului ales, Zegrea Adriana (vol. I, f. 195).

Cu privire la judecata pe fond a cauzei, la termenul din data de 12.12.2013, în considerarea disp. art.300 Cod procedură penală, a fost pusă în discuţie regularitatea actului de sesizare a instanţei de judecată care, după ascultarea punctelor de vedere ale părţilor, a constatat că a fost legal investită prin rechizitoriul nr. 544/P/2010 întocmit la data de 27 iulie 2013 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava.

La primul termen de judecată SC „CELCO” SA CONSTANŢA (f. 19 ds. fond) s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 722.483 lei, reprezentând  contravaloarea mărfurilor înscrise în cele 87 de facturi fiscale emise în perioada iunie-iulie 2009, neachitate, precum şi a penalităţilor şi dobânzilor aferente acestei sume până la achitarea integrală a debitului. Împrejurările în care a fost cauzat acest prejudiciu au fost arătate de partea civilă în plângerea formulată împotriva inculpatului aflată la f. 17-18 vol. I dosar u.p.

Examinând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul reţine aceeaşi situaţie de fapt ca cea descrisă în rechizitoriu, situaţie de fapt care se probează, în cursul cercetării judecătoreşti cu:

- declaraţia martorului din lucrări S. V. V. (f. 41) ds. fond, prin care acesta a arătat că „a fost angajat la SC CELCO SA, în calitate de director zonal de vânzări, în două perioade, respectiv 2004-2005 şi apoi 2005-2011. În perioada cât a lucrat la această societate, s-a derulat un contract încheiat cu SC COM ANDREI SRL, administrată de A. V., având ca obiect vânzare-cumpărare materiale de construcţii BCA. Modalităţile de plată au fost stipulate în contract, respectiv cu instrumente de plată: file CEC, Bilete la Ordin. Contractul încheiat cu societatea inculpatului s-a derulat pe o perioadă mai îndelungată. A mai arătat că au început să fie probleme, în sensul că instrumentele de plată nu au mai fost decontate începând cu mai - iunie 2009. La momentul respectiv o maşină de materiale BCA costa cam 8000-9000 lei, în banii actuali. După ce au început problemele si s-au efectuat calculele în contabilitate s-a constatat că societatea la care lucra avea o pierdere de câteva miliarde lei vechi, ca urmare a neplăţii efectuate de către societatea inculpatului. Imediat ce banca a sesizat firma la care martorul lucra, despre refuzul de plată, s-a deplasat la Suceava, în calitate de reprezentant al societăţii, a discutat personal cu inculpatul, care i-a comunicat că a vândut societatea. S-a încheiat un proces verbal în baza căruia inculpatul i-a predat de bună voie materialele BCA pe care le mai avea pe stoc, respectiv 18-20 paleţi, ceea ce reprezenta cam o maşină de materiale în valoare de 8.000-9.000 lei. A mai precizat martorul că a dat declaraţie la urmărirea penală şi în legătură cu o filă CEC emisă de SC COM ANDREI SRL către SC CELCO SA, drept garanţie, aşa cum erau majoritatea filelor CEC emise de SC COM ANDREI SRL. În instanţă nu şi-a amintit suma care era înscrisă în acea filă CEC, dar avea cunoştinţă că reprezenta o garanţie a creditului comercial acordat de SC CELCO SA. Acea filă CEC era în alb, nu era completată cu sumă, dar cuprindea toate celelalte elemente (semnătura, cont, data emiterii şi ştampila societăţii). Sumele se completau de contabil la facturare”.

- declaraţia martorului din lucrări B. Ş. V. (f. 76 ds. fond), prin care acesta a arătat că „îl cunoaşte pe inculpatul A. V. de foarte mult timp, întrucât au fost consăteni până când şi-a schimbat domiciliu. Prin  2008-2009 a primit o împuternicire din partea inculpatului A. V., în sensul reprezentării acestuia sau a societăţii acestuia. Astfel, s-a deplasat singur la Iaşi, la un birou avocaţial, pentru a semna o serie de documente, care interesau partea pe care eu o reprezentam, însă nu şi-a amintit ce anume acte a semnat. Din câte şi-a amintit martorul, nu a avut ştampila societăţii asupra sa. A mai arătat că pe numiţii C. V. şi F. G. nu îi cunoaşte. Nu ştia dacă ulterior contabilitatea şi bunurile societăţii au fost predate către noii asociaţi. Nu i s-a înmânat niciun exemplar de pe documentele pe care le-a semnat la Iaşi, poate că nu erau semnate de celelalte părţi. Martorul a avut o societate SC BADASAV CONSTRUCT SRL - profil construcţii civile şi a încheiat convenţii comenzi cu SC COM ANDREI SRL reprezentată de A. V., având ca obiect furnizare materiale construcţii, nu mai ţin minte în ce sumă. Din câte şi-a amintit nu s-a încheiat vreun contract cu societatea reprezentată de inculpat. Obiectul actului pe care l-a semnat la Iaşi constituia cesionarea de părţi sociale către alte persoane. Nu le-a cunoscut şi nu s-a întâlnit niciodată cu acele persoane. Probabil că a citit conţinutul actului pe care l-a semnat în numele lui A. V., dar nu a putut reproduce în acel moment ceea ce conţinea. In momentul în care a semnat documentele nu se afla de faţă o altă persoană în afară de avocat. A apreciat că prin semnarea acelor documente şi-a îndeplinit mandatul primit de la inculpat. A mai arătat că nu-şi aminteşte cine a scris declaraţia luată în cursul urmăririi penale, întrucât se afla şi se află şi în prezent sub tratament. Nu ştia dacă actele semnate de el la Iaşi au ajuns ulterior la inculpat, dar a bănuit că da”.

- declaraţia martorului din lucrări C. V. (f. 77 ds. fond), prin care acesta a arătat că „îşi menţine declaraţia dată în cursul urmăririi penale. În esenţă, a arătat că acum câţiva ani a fost împreună cu tatăl său F. G., sora şi mama sa la o mănăstire în Iaşi, unde a cunoscut o persoană de sex masculin care le-a oferit nişte bani ca să preia o societate. A acceptat acest lucru pentru că avea nevoie de bani pentru mama. I s-a dat suma de 1200 lei, a preluat societatea pe numele său şi a tatălui. Nu mai ţinea minte cum se numea societatea. Împreună cu tatăl său şi persoana respectivă au fost la un notar în zona Moldovei, unde au semnat nişte acte, fără să le citească înainte, li s-au spus să le semneze şi s-au conformat. Nu li s-au înmânat copii după actele semnate. Când i s-a predat societatea, acea persoană i-a spus că societatea nu are nicio datorie. A mai precizat că:Nu avea cunoştinţă dacă societatea avea mărfuri pe stoc. S-a cunoscut cu acea persoană vorbind cu oamenii la mănăstire. Nu îşi mai aminteşte cum arată acea persoană. Acea persoană era mai înaltă, mai plină şi mai în vârstă decât mine. Nu ştie ce înseamnă activ şi pasiv la o societate. A fost la notar cu persoana cu care a vorbit la mănăstire şi banii i s-au înmânat în faţa cabinetului notarial. La notar a fost după două zile de la data când a vorbit cu acea persoană. La notar a fost doar el, tatăl meu şi persoana de la care a preluat societatea”.

- declaraţia martorului din lucrări F. G. (f. 95 ds. fond), prin care acesta a arătat că „îşi menţine declaraţia dată în cursul urmăririi penale. În esenţă a relatat că acum vreo 2-3 ani, a venit împreună cu numitul C. V. la Iaşi să preia o firmă de la o persoană, pe care a cunoscut-o prin intermediul unui cetăţean de etnie rromă din Iaşi. Acel cetăţean de etnie rromă le-a propus să preia o firmă de la o persoană şi în schimb să primească o sumă de bani. Împreună cu C. V. şi acel cetăţean rrom au fost împreună la Iaşi, la un notar, unde au semnat mai multe documente, pe care nu le-a citit înainte. La Notar o doamnă le-a spus exact unde să semneze şi respectiv, să citească înainte documentele pe care trebuia să le semneze. Nu ştie dacă societatea pe care au preluat-o avea datorii, întrucât nu l-a interesat acest aspect. Nu ştie nici dacă societatea avea marfa pe stoc. După ce a semnat actele, cetăţeanul de etnie rromă i-a dat banii atât lui, cât şi lui C., respectiv suma de 1.500 lei. Banii le-au fost înmânaţi după ce au ieşit din biroul notarial. Din câte ţine minte prima discuţie cu acel cetăţean de etnie rromă în legătură cu preluarea societăţii a avut-o la Constanţa. A mai arătat că nu mai reţine numele cetăţeanului de etnie rromă. Atât el cât şi C. V. ştiu să citească şi să scrie. In schimbul preluării societăţii martorul ştie că trebuie să primească nişte bani. Nu cunoaşte termenii de administrator sau asociat în cadrul unei societăţi. Nu ştie dacă după ce semnează actele, societatea urma să-i aparţină. Soţia sa era bolnavă, fiind operată de 2 ori de hernie de disc şi avea nevoie de bani. La notar a venit si persoana care i-a cesionat societatea, care era o persoană mai înaltă, în jur de 40 zeci şi ceva de ani, care nu era însoţită, a stat mai deoparte şi nu a discutat cu noi. Şi-a amintit parcă că a luat nişte documente de la notar din acelea pe care le-a semnat. Nu mai ştie ce a făcut cu ele ulterior. Nu a citit niciodată conţinutul acelor documente”.

- declaraţia inculpatului A. V. (f. 103 ds. fond), prin care acesta a arătat că “îşi menţine declaraţiile date în cursul urmăririi penale, cu unele completări pe care a înţeles să le facă. A arătat că nu recunoaşte săvârşirea faptelor de care este învinuit. Astfel, a arătat că a desfăşurat relaţii comerciale bune, de peste circa 10 ani, cu firma SC CELCO SA CONSTANŢA. A emis acea filă CEC, cu titlu de scrisoare de garanţie, a completat-o doar cu datele firmei, a semnat-o şi a ştampilat-o. La momentul emiterii filei CEC, firma avea disponibil în cont. Pe parcursul celor 10 ani în care a desfăşurat relaţii economice cu firma SC CELCO SA nu a avut niciodată probleme, plata se făcea doar cu bilete la ordin, emise în alb, care se introduceau la plată în termen maxim de 30 de zile sau dacă aveau valoare mai mare, se introduceau mai repede. Câteodată nu avea disponibil în cont şi îi ruga pe cei de la SC CELCO SA să nu introducă la plată acele bilete la ordin. Când avea mai mulţi bani în cont nu-i anunţa, iar când avea mai putini bani îi suna să-l aştepte cu introducerea instrumentului la plată.

Cu privire la fila CEC, ce face obiectul cauzei, inculpatul a arătat că a fost anunţat de către SC CELCO SA să facă rost de bani pentru a introduce fila, că el a spus că nu poate face rost de bani atât de repede, iar cei de la SC CELCO SA au răspuns că nu-i mai interesează. Această discuţie a fost anterioară introducerii la plată a filei CEC. Cei de la SC CELCO SA ştiau că nu are disponibil în cont, întrucât aflaseră înainte cu prilejul introducerii la plată a unui bilet la ordin. Si biletul la ordin şi CEC-ul au fost completate de personalul de la SC CELCO SA CONSTANŢA. La momentul cesionării părţilor sociale a predat, după ce s-a semnat cesionarea, la interval de 2-3 zile, documentele contabile ale societăţi. A adus la cunoştinţa cesionarilor activul şi pasivul societăţii. Bilanţul a fost depus la Min.. Finanţelor – D.G.F.P. Suceava la începutul lunii iunie 2009, înainte de momentul cesionării cu o săptămână-două. Din evidenţele contabile rezulta datoria firmei. Toate discuţiile cu cei care au preluat societatea, respectiv cesionarii, au avut loc doar la Frătăuţii Noi, care căutau fier vechi si o societate cu activitate mai îndelungată care să aibă o cifră de afaceri mai mare şi să fie mai serioasă. S-a hotărât să cesioneze societatea pentru că avea probleme de sănătate, este diabetic şi numai putea să o administrez singur, respectiv la insistenţele lor. Înainte de a cesiona societatea avea rulaj mare, respectiv peste 100 mii. lei vechi pe an. Actele contabile au fost preluate de cesionari, de la sediul firmei SC COM ANDRLI SRL, de la 4-5 persoane. Nu este adevărat că ar fi dat bani cesionarilor. La momentul discuţiilor purtate referitor la fila CEC, nu avea alt cont deschis, decât cel de la BCR. De la momentul în care nu a mai făcut plăţi către partea civilă SC CELCO SA nu a mai efectuat alte plăţi cu alte societăţi.

În dovedirea situaţiei de fapt, inculpatul a propus ca martori pe numiţii A. O. (soţia acestuia) şi S. I. – directorul general al părţii civile SC CELCO SA CONSTANŢA”.

Astfel, martora A. O. (f. 110 ds. fond) a declarat că „personal nu a participat Ia discuţiile dintre soţul său si persoanele cărora le-a fost cesionate părţile sociale, dar i-a povestit că persoanele respective au fost încunoştiinţate despre datoriile societăţii anterior cesionării. Tot soţul său i-a spus că acele persoane au fost de acord să preia societatea pentru că aceasta era o firmă cu cifră de afaceri mare, care a funcţionat bine mulţi ani”.

Martorul S. I. (f. 131 ds. fond) a arătat că „este director general al SC CELCO SA CONSTANŢA şi deţine această funcţie din anul 1997. Astfel, a arătat că SC CELCO SA a început să deruleze un contract comercial cu SC CASTELUCI SRL începând cu anul 2003, având ca obiect vânzare-cumpărare materiale de construcţii. SC CASTELUCI era reprezentată de către inculpatul A. V., în calitate de administrator. La fiecare livrare de marfă se emitea câte o factură, urmând ca aceasta să fie trimisă prin delegaţii permanenţi ai societăţii sau transportatorii care veneau efectiv după marfă, într-un plic trimis de biroul de facturare. La punctajele care făcea la anumite perioade de timp se constata că toate facturile emise de SC CELCO SA ajungeau la SC CASTELUCI SRL. Inculpatul A. V. a avut depuse la SC CELCO SA bilete la ordin avalizate şi ştampilate, care erau depuse pentru decontare, după ce se depăşea soldul din contract pentru suma depăşită, pe toată perioada 2003-2009. Acestea erau decontate de fiecare dată. Au fost situaţii când se depăşea soldul dar inculpatul era prevăzător, în sensul că acesta suna la serviciul contabil şi îi ruga să nu depună biletul la ordin cu o anumită sumă, în ziua următoare rămânând să-l depună peste 2 sau 3 zile, moment în care el avea acoperire. La începutul relaţiei lor comerciale SC „CELCO” SA emitea factura iar inculpatul plătea cu ordin de plată prin bancă, la iniţiativa sa. Întrucât se colecta greu banii, la iniţiativa SC CELCO SA, întrucât a văzut că de fiecare dată se depăşea soldul din contract a convenit de comun acord să aibă la sediul SC „CELCO” SA bilete la ordin sau file CEC în alb. De exemplu, la sfârşitul anului 2004, deşi avea un sold de 200.000 lei vechi, soldul final era de 643.201 lei. CEC-urile erau completate de reprezentanţii SC CELCO SA, semnate şi ştampilate de societatea reprezentată de inculpat. În 2009 nu s-a schimbat nimic în relaţiile sale comerciale faţă de modalitatea arătată anterior. Astfel, biletele la ordin se aflau la sediul SC CELCO SA semnate si stampilate de SC COM ANDREI CLAS SRL apoi erau completate de lucrătorii de Serviciului comercial de la SC CELCO SA Constanţa. Precizez că referirile anterioare făcute la SC CASTELUCI se refereau la SC COM ANDREI SRL. A mai arătat că în anul 2009 SC COM ANDREI a comandat în 7 zile o cantitate foarte mare de marfă, respectiv 1800 m.c., iar prima filă CEC s-a depus pe data de 21.07.2009 în valoare de 99.611 lei si cum banca nu răspunde imediat, în sensul dacă avea acoperire în cont sau nu, a aflat după aproximativ 5 zile în data de 27 iulie a luat ultima cantitate de marfa din cei 1.800 m.c, după care a sistat lucrările către SC COM ANDREI SRL, fiind anunţat că nu are disponibil în cont.

A mai arătat că pe data de 7 august SC CELCO SA a notificat pe inculpat cu privire la faptul că nu s-au decontat bilete la ordin şi l-a informat pe acesta cu privire la suma pe care o are de achitat faţă de SC CELCO SA. Ulterior, în perioada imediat următoare SC CELCO SA a trimis 3 reprezentanţi la SC COM ANDREI, respectiv juristul societăţii, directorul comercial şi încă un lucrător de la serviciul comercial. De la sediul firmei SC COM ANMDREI a ridicat o cantitate mică de marfă, cam în valoare de 14.000 lei, cantitatea recuperată fiind dusă la un alt client din Suceava.

Martorul S. I. a mai arătat că au existat discuţii cu inculpatul la toate nivelurile, cu el personal, cât şi cu alţii reprezentaţi ai firmei, precum şi cu preşedintele consiliului de administraţie al SC CELCO SA, inculpatul motivând că nu are nici un ban ca să le dea. Ulterior, posibil la o săptămână sau două, a auzit că societatea a fost vândută unor persoane necunoscute nouă, informaţia o are de la directoarea de la SC CELCO SA, care a păstrat legătura cu ei, având şi alţi colaboratori din zona Suceava. În data de 28.08.2009, printr-o decizie a Consiliului de administraţie s-a mandatat SC CALISTA FINANCE SRL Bucureşti, în vederea recuperării creanţei, dar nu s-a apelat la un executor judecătoresc pentru că inculpatul îşi înstrăinase toate bunurile, aspecte verificate de reprezentanţii SC CELCO SA. De asemenea, a precizat că inculpatul îşi vânduse casa, toate maşinile, depozitul în care depozitase marfa şi bunurile care aparţineau societăţii. Personal nu a văzut actele nici de proprietate si nici de vânzare referitoare la bunurile inculpatului sau ale societăţii. Nu ştie dacă SC CELCO SA a formulat vreo acţiune civilă in instanţă”.

Coroborând probele administrate în cursul urmăririi penale cu cele din faza de cercetare judecătorească, astfel cum au fost enumerate mai sus, Tribunalul constată:

În drept, fapta inculpatului A. V., constând în aceea că, în calitate de administrator şi asociat unic al SC COM ANDREI CLASS SRL Frătăuţii Noi, jud. Suceava, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale unice, a indus în eroare SC CELCO SA Constanţa de la care în perioada iunie- iulie 2009, pe baza a 87 facturi fiscale s-a aprovizionat cu mărfuri în valoare totală de 722.483,33 lei, pe care şi-a însuşit-o în totalitate după comercializarea mărfurilor, refuzând plata către partenerul său de afaceri şi încercând sustragerea sa de la orice fel de răspundere prin schimbarea conturilor bancare, cesionarea fictivă a părţilor sociale, schimbarea fictivă a sediului social, ascunderea evidenţei contabile a firmei şi introducerea acesteia în faliment; întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „înşelăciune în contracte” prev. de art.215 al.1, 2, 3 şi 5, cu aplic. art.41 al. 2 Cod penal.

Vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 C.pen. şi anume: dispoziţiile părţii generale ale Codului penal, gradul de pericol social concret ridicat al faptei săvârşite, urmarea produsă, respectiv prejudiciul cauzat părţii civile, precum şi persoana inculpatului.

Individualizarea sancţiunii trebuie să respecte principiul proporţionalităţii pedepsei cu natura şi gradul de pericol al faptei săvârşite, avându-se în vedere drepturile şi libertăţile fundamentale sau alte valori sociale protejate care au fost vătămate prin comiterea infracţiunii.

Constatarea uneia sau mai multor împrejurări drept circumstanţe atenuante este atributul instanţei de judecată şi, deci, lăsată la aprecierea acesteia. Într-o atare apreciere se va ţine seama de gradul concret de pericol social al faptei comise, de modalitatea în care aceasta a fost săvârşită, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi elementele care caracterizează persoana inculpatului.

Potrivit fişei de cazier, inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale.

Instanţa va aplica circumstanţe atenuante în favoarea inculpatului, dată fiind conduita bună a acestuia înainte de săvârşirea infracţiunii, astfel că va face aplicarea disp. art. art.74 alin.1 lit.a şi alin.2 Cod penal raportat la art.76 alin.1 lit.a Cod penal.

În considerarea acestor criterii, instanţa apreciază că scopul pedepsei penale, prev. de art.52 Cod penal, de reeducare a inculpatului şi de prevenire a săvârşirii altor infracţiuni, poate fi atins prin aplicarea unei pedepse 3 ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat), cu titlu de pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de „înşelăciune” prev. de art. 215 al. 1, 2, 3 şi 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art.74 alin.1 lit.a şi alin.2 Cod penal raportat la art.76 alin.1 lit.a Cod penal.

În temeiul art.71 alin.1 şi 2 Cod penal, instanţa va interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 al.1 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat), cu titlu de pedeapsă accesorie.

În drept, fapta inculpatului A. V., constând în aceea că, în luna iunie 2009 a emis o filă CEC cu lipsa elementelor esenţiale cerute de lege privitoare la dată şi suma scadentă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „emiterea unei file CEC cu lipsa elementelor esenţiale cerute de lege” prev. de art. 84 al. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934.

Astfel, vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 C.pen. şi anume: dispoziţiile părţii generale ale Codului penal, gradul de pericol social concret ridicat al faptei săvârşite, urmarea produsă, respectiv prejudiciul cauzat părţii civile, precum şi persoana inculpatului.

Individualizarea sancţiunii trebuie să respecte principiul proporţionalităţii pedepsei cu natura şi gradul de pericol al faptei săvârşite, avându-se în vedere drepturile şi libertăţile fundamentale sau alte valori sociale protejate care au fost vătămate prin comiterea infracţiunii.

Constatarea uneia sau mai multor împrejurări drept circumstanţe atenuante este atributul instanţei de judecată şi, deci, lăsată la aprecierea acesteia. Într-o atare apreciere se va ţine seama de gradul concret de pericol social al faptei comise, de modalitatea în care aceasta a fost săvârşită, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi elementele care caracterizează persoana inculpatului.

Potrivit fişei de cazier, inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale.

Instanţa va aplica circumstanţe atenuante în favoarea inculpatului, ţinând cont de conduita bună a acestuia înainte de săvârşirea infracţiunii, astfel că va face aplicarea disp. art. art.74 alin.1 lit.a şi alin.2 Cod penal raportat la art.76 alin.1 lit.a Cod penal.

În considerarea acestor criterii, instanţa apreciază că scopul pedepsei penale, prev. de art.52 Cod penal, de reeducare a inculpatului şi de prevenire a săvârşirii altor infracţiuni, poate fi atins prin aplicarea unei pedepse 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „emiterea unei file CEC cu lipsa elementelor esenţiale cerute de lege” prev. de art. 84 al. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a şi alin.2 Cod penal raportat la art.76 alin.1 lit.e Cod penal.

În temeiul art.71 alin.1 şi 2 Cod penal, instanţa va interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 al.1 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat), cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art.33 lit.a Cod penal, instanţa va constata că infracţiunile pentru care a fost condamnat prin prezenta sunt concurente între ele şi, în temeiul art.34 lit.b şi art.35 alin.1 Cod penal, va contopi pedepsele principale aplicate pentru cele două infracţiuni concurente, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani închisoare, la care se alătură pedeapsa complementară de 3 (trei) ani constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat).

În temeiul art.71 alin.1 şi 2 Cod penal, tribunalul va interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 al.1 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat), cu titlu de pedeapsă accesorie.

Cuantumul pedepsei trebuie să aibă drept consecinţă recuperarea inculpatului ca individ şi reintegrarea acestuia în societate, întrucât ceea ce contează, în esenţă, este ca aceasta să aibă acea forţă care să-i arate că a greşit, să-l determine la reflecţie şi să stimuleze în el dorinţa ca pe viitor să aibă o conduită corectă.

Pedeapsa nu trebuie percepută de către inculpat ca o răzbunare din partea comunităţii pentru că s-a abătut de la normele legale şi de convieţuire socială, ci ea trebuie să conducă în final la redarea sa societăţii, aptitudinea coercitivă a pedepsei fiind apreciată numai dacă ţine seama de natura morală a omului, de capacitatea sa de a-şi analiza faptele şi de a se hotărî pentru o conduită compatibilă cu interesele societăţii.

Cum pedeapsa aplicată trebuie să reflecte echilibrul, atât sub aspectul naturii ei, cât şi al cuantumului şi modalităţii de executare şi să nu arate în nici un caz un efect intimidant, datorită severităţii excesive, sau un efect indulgent, urmare a unei clemenţe abuzive, nemăsurate, apreciind că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea efectivă a acesteia în regim penitenciar, instanţa, constatând totodată îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 861 alin.1 şi 2 Cod penal (atât condiţiile subiective cât şi cele obiective), va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante aplicate, pe o durată de 6 ani, ce va constitui termen de încercare pentru inculpat, calculat în conformitate cu prevederile art. 862 Cod penal, cu încredinţarea supravegherii inculpatului către Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Suceava.

În baza art. 71 al.1 şi 5 Cod penal, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale va fi suspendată şi executarea pedepselor accesorii constând în interzicerea drepturilor prev. de art.64 al.1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal.

Potrivit art.863 alin.1 şi 2 Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul A. V. urmează a se supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Suceava conform programului ce urmează a-i fi stabilit;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

Datele prevăzute la lit.b), c) şi d) se vor comunica serviciului anterior stabilit.

În temeiul disp. art.359 Cod procedură penală, va atrage atenţia inculpatului A. V. asupra dispoziţiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, prev de art.864 alin.1 cu trimitere la art.83 Cod penal şi art.864 alin.2 Cod penal (săvârşirea din nou a unei infracţiuni în cursul termenului de încercare, respectiv nerespectarea măsurilor de supraveghere).

Altfel spus, o eventuală nerespectare a condiţiilor impuse pe durata termenului de încercare, respectiv prin săvârşirea din nou a unei infracţiuni sau neplata obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, ar atrage incidenţa unui regim sancţionator obligatoriu mult mai drastic prin cumularea aritmetică a pedepsei aplicate prin prezenta cu pedeapsa aplicată pentru infracţiunea săvârşită în cursul termenului de încercare, pedeapsa astfel rezultată urmând a fi executată în regim penitenciar, respectiv prin executarea pedepsei aplicate prin prezenta în regim penitenciar ca urmare a revocării suspendării.

 Astfel fiind situaţia de drept în care se află inculpatul, instanţa îşi păstrează convingerea că regimul sancţionator aplicat în cauză se dovedeşte foarte util în atingerea scopului de prevenţie, în sensul determinării inculpatului ca pe viitor să se abţină de a mai săvârşi alte infracţiuni, de aceeaşi natură sau de natură diferită, cât şi să stimuleze pe inculpat în a achita datoria către stat de bună voie, depunând toate diligenţele în acest sens.

Pentru a fi întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale este necesar a se face dovada existenţei unei faptei ilicite, a unui prejudiciu, a raportului de cauzalitate între faptă şi prejudiciu precum şi a vinovăţiei făptuitorului. În cauză s-a făcut dovada faptei ilicite a inculpatului, a vinovăţiei acestuia şi a raportului de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu.

SC „CELCO” SA CONSTANŢA (f. 19 ds. fond) s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 722.483 lei, reprezentând contravaloarea mărfurilor înscrise în cele 87 de facturi fiscale emise în perioada iunie-iulie 2009, neachitate, precum şi a penalităţilor şi dobânzilor aferente acestei sume până la achitarea integrală a debitului.

Fiind îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, instanţa va admite acţiunea civilă formulată de partea vătămată – parte civilă SC CELCO SA Constanţa, şi pe cale de consecinţă, va obliga pe inculpatul A. V. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC COM ANDREI CLASS SRL Frătăuţii Noi, la plata sumei de 722.483,3 lei, reprezentând prejudiciul cauzat, precum şi a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere, calculate până la data plăţii efective a debitului principal.

În vederea recuperării prejudiciului, organele de urmărire penală au dispus şi luat măsuri asiguratorii, aplicând sechestru judiciar penal asupra imobilului proprietatea învinuitului situat în com. … (vol. III, f. 9).

Având în vedere că prejudiciul stabilit în cauză nu a fost recuperat, în temeiul art.357 alin.2 lit.c Cod procedură penală, va menţine măsura asiguratorie luată în cursul urmăririi penale prin ordonanţa nr.544/P/2010 din data de 02.04.2012 şi constând în instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile ale inculpatului.

Ca efect al soluţiei de condamnare, în temeiul art.191 alin.1 şi 3 Cod procedură penală, instanţa va obliga pe inculpatul A. V., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC COM ANDREI CLASS SRL Frătăuţii Noi, la plata către stat a sumei de 1250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 500 lei se va avansa în fondul Ministerului Public, iar suma de 750 lei în fondul Ministerului Justiţiei (din care suma 50 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu din faza de judecată, a fost avansată în contul Baroului Suceava).

Totodată, în temeiul art.193 alin.1 şi 4 Cod procedură penală, va obliga pe inculpatul A. V. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC COM ANDREI CLASS SRL Frătăuţii Noi, să plătească suma de 1000 lei către partea vătămată-parte civilă SC CELCO SA, cu titlu de cheltuieli judiciare făcute de aceasta, respectiv onorariu apărător ales.