Plângere contravenţională

Tip speţă: sentinta civila

Titlu: plangere contraventională

Data speţă: 07.10.2010

La data de 03.05.2010 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Buhuşi sub nr. 584/199/2010, plângerea petentei S.C. U.G. C. SRL Bacău împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr.0056424 încheiat în data de 10.03.2010  de către organul constatator  Direcţia Generală Drumuri şi Poduri Iaşi, prin care se solicită anularea procesul verbal mai sus menţionat.

Plângerea a fost legal formulată în termenul prevăzut de art. 31 din O.G.2/2001 şi este scutită de plata taxei de timbru, potrivit dispoziţiilor art. 36 din O.G. nr.2/2001.

În motivarea de  fapt, petenta arată că  procesul verbal este nelegal întrucât  a fost întocmit cu încălcarea art. 16 şi 19 din OG  nr. 2/2001, nelegalitate de rezultă din însuşi conţinutul său, deoarece a fost întocmit la 10.03.2010 pentru o contravenţie săvârşită la 01.03.2010, contravenţie care nu a fost constatată de către agentul constatator din cadrul S.D.N.Bacău care a aplicat amenda, respectiv Z. C., ci de către inspectorul S. V. din cadrul A.R.R., aspect ce rezultă din înscrisurile făcute la rubrica „Alte menţiuni (agent constatator)”.

Din cauză că agentul constatator care a întocmit procesul verbal nu a constatat personal contravenţia, la rubrica „Alte menţiuni – contravenient”, a precizat că: „ contravenientul nu este de faţă să facă menţiuni în cuprinsul PVCC”, iar ca să justifice măsura nereţinerii certificatului de înmatriculare a maşinii (măsură obligatorie conform art.8 al.6 din OG 15/2002) la rubrica „Alte menţiuni” a justificat măsura nereţinerii certificatului prin faptul că maşina a fost oprită de inspectorul din cadrul ARR ceea ce nu este real, întrucât şi acest organ de control putea şi avea dreptul să reţină certificatul de înmatriculare.

În concluzie, procesul verbal a fost întocmit cu încălcarea art. 16 al.1 şi 7 din OG nr. 2/2001.

De asemenea, procesul verbal este întocmit cu încălcarea  prevederilor art. 19 al.1 din OG 2/2001, întrucât, fiind întocmit în lipsa reprezentantului societăţii sau a prepusului său – în speţă conducătorul auto al maşinii BC-17-xxx, ar fi trebuit să fie semnat de un martor, aspect ce nu rezultă din cuprinsul procesului verbal contestat.

Mai arată petentul, că procesul verbal este nelegal pentru că societatea nu putea fi subiect al contravenţiei consemnate în cuprinsul acestuia, întrucât maşina în cauză este închiriată la  SC R. SA Bacău în baza contractului de închiriere nr. 4/11.01.2010, în care la art. 7 „Obligaţiile chiriaşului” se prevede în mod expres că acesta are obligaţia : „să obţină de la organele în drept, toate autorizările, avizele şi autorizaţiile legale prevăzute de legislaţia privind circulaţia pe drumurile publice, inclusiv cele prevăzute de OG 43/1997 şi OG 15/2002”. Astfel, după primirea procesului verbal de contravenţie, acesta a fost înaintat SC R. SA Bacău care a prezentat factura nr. 1000182072/01.03.2010 întocmită la ora 15,06, din care rezultă că la ora şi data trecute  pe factură a achitat 2 roviniete valabile pe o zi, pentru două autobasculante (anexa2), roviniete pentru auto BC-17-xxx şi BC-15-xxx, ambele trimise în cursă pe ruta Bacău-Filipeşti, astfel că cele două autobasculante circulau legal cu roviniete achitate.

În dovedirea plângerii au fost depuse următoarele înscrisuri: contract de închiriere nr. 4/11.01.2010 (filele 17 – 20), factura seria IS nr.1000182072/01.03.2010 (fila 21), proces verbal de constatare a contravenţiei nr. 0056423/10.03.2010 (fila 22) şi  anexa facturii unde sunt identificate exact autovehiculele pentru care s-a achitat T.U.D.R.N. (respectiv, BC 17 UGC şi BC 15 UGC)  (fila 27).

Intimata, legal citată, nu s-a prezentat în instanţă, dar a depus întâmpinare.

În motivarea de fapt a întâmpinării depusă de organul constatator, se arată că  petenta a fost sancţionată pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin.1 din O.G. nr.15/2002 cu modificările şi completările ulterioare privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România cu amendă contravenţională în cuantum legal de 3000 lei, conform prevederilor  anexei OG15/2002 referitoare la cuantumul amenzilor, respectiv pentru utilizarea reţelei de drumuri naţionale din România fără a deţine rovinietă.

Totodată, în baza art. 8 alin.3 din acelaşi act normativ petenta a fost obligată la plata sumei de 720 euro (2970,36 lei) stabilită cu titlu de tarif de despăgubiri conform anexei nr. 4 la OG 15/2002.

Actul constatator a fost întocmit şi comunicat cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale în materie contravenţională nefiind incidente cauze care să atragă nulitatea acestuia.

Mai arată petenta că, în conformitate cu art. 7 din OG 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare şi deţinererea rovinietei valabile revin în exclusivitate, în cazul utilizatorilor români, deţinătorilor menţionaţi în certificatul de înmatriculare, în speţă SC U. G. C. SRL, iar la momentul controlului conducătorul auto nu deţinea o rovinietă valabilă pentru autovehiculul respectiv.

În drept, intimata şi-a întemeiat întâmpinarea prevederile O.G.15/2002  privind aplicarea  tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România modificată şi ale O.G. nr. 2/2001 privind regimul contravenţiilor şi ale Codului de procedură civilă, iar în temeiul art. 242 al.2 C.pr.civ. a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Intimata a solicitat judecarea în lipsă.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal de contravenţie nr. 0056424 încheiat la data de 10.03.2010  de organul constatator Direcţia de Drumuri şi Poduri Iaşi, petenta S.C. U. G. C.SRL Bacău  fost sancţionată contravenţional cu amendă  în valoare de 3000 lei, pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art.8 alin.1  din O.G. nr.15/2002 cu modificările şi completările ulterioare şi sancţionată de art.8 alin.2 din acelaşi act normativ, reţinându-se în sarcina sa, că în data de 01.03.2010  ora 1655 ,  pe DN2 localitatea Filipeşti, autovehiculul cu nr. de înmatriculare  BC 17 UGC a circulat fără rovinietă valabilă.

Instanţa investită cu soluţionarea  plângerii verifică din oficiu legalitatea  şi temeinicia  procesului verbal.

Petenta a făcut dovada achitării  contravalorii  T.U.D.R.N în  sumă 82,51 lei, atât pentru autovehiculul în cauză, cât si pentru un altul, aflat tot în proprietatea petentei, care se deplasau pe aceeaşi rută, ataşând in copie  factura nr.0182072/01.03.2010, emisă la ora 15.06 şi anexa facturii unde sunt identificate exact autovehiculele pentru care s-a achitat T.U.D.R.N. (respectiv, BC 17 xxx şi BC 15 xxx). Comparând cele doua documente -chitanţa de achitare a taxei si procesul-verbal de constatare a contravenţiei, se observă că taxa fusese achitată de către petentă anterior efectuării controlului.

Aşa fiind, faptul că şoferul petentei nu a putut prezenta organului constatator copia facturii de achitarea a taxei de utilizare a reţelei de drumuri nu poate constitui, în aprecierea instantei, o motivaţie suficientă pentru restrângerea dreptului de circulaţie pe drumurile naţionale.

Faţă de cele ce preced  şi în  conformitate cu  art. 21 al. 3 din O.G. 2/2001, sancţiunea ce se aplică trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei, de scopul urmărit,  de urmarea produsă.

Instanţa reţine, de asemenea, că o amendă ar putea influenţa negativ activitatea societăţii, că sancţiunile contravenţionale nu sunt un scop în sine, ele trebuind să tindă spre un scop preventiv, care în speţă poate fi atins prin aplicarea unei sancţiuni cu avertisment.

Faţă de aceste considerente, instanţa, în temeiul art. 34 din O.G. 2/2001, va admite în parte plângerea contravenţională, şi va înlocui amenda contravenţională cu sancţiunea avertisment.

Va atrage petentei atenţia asupra prevederilor art.7 din O.2/2001, referitoare la respectarea dispoziţiilor legale.

Domenii speta

Spete similare