Divorţ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 843/2012  din  09 MAI 2012 Red.C.A.M.

Prin cererea înregistrată sub nr. 29/199/ 09.01.2012 pe rolul Judecătoriei Buhuşi, reclamanta …. l-a chemat în judecată pe pârâtul …., solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună desfacerea căsătoriei încheiate între părţi, reluarea de către reclamantă a numelui avut anterior căsătoriei, exercitarea autorităţii părinteşti exclusiv de către reclamantă, stabilirea domiciliului minorului … la bunica reclamantei şi stabilirea contribuţiei ambilor părinţi la cheltuielile de creştere şi educare ale copilului. Reclamanta a solicitat şi cheltuieli de judecată.

Acţiunea a fost legal timbrată cu 39 lei taxă de timbru şi 0,3 lei timbru judiciar.

În motivarea cererii, reclamanta arată că s-a căsătorit cu pârâtul la data de 21.10.2006, iar din relaţia lor, la data de 10.06.2008 s-a născut minorul …... Reclamanta arată că de mai bine de doi ani şi jumătate, în familia lor au început să apară grave neînţelegeri, din pricina pârâtului, care este extrem de gelos, violent şi vulgar în limbaj, consumă alcool, o jigneşte în permanenţă şi o loveşte, chiar şi în prezenţa copilului, care se sperie, plânge şi încearcă să o apere. Se mai arată în cerere, că toate acestea au dus la separarea în fapt a părţilor, în prezent reclamanta împreună cu minorul locuind la bunica reclamantei, unde se solicită a fi stabilită şi locuinţa minorului.

Mai arată reclamanta că exercitarea de către ea în mod exclusiv a autorităţii părinteşti este în interesul minorului, pentru stabilitatea psihică, pentru educaţia neîntreruptă şi fluentă a acestui copil care este în perioada acumulării cunoştinţelor de ordin general, a pregătirii pentru grădiniţă şi pentru şcoală.

La această vârstă, ca orice copil este şi foarte ataşat de mamă, dezlipirea acestuia de reclamantă, pentru intervale periodice de timp, l-ar deruta şi destabiliza din punct de vedere psihic şi emoţional.

Reclamanta a menţionat că pârâtul este angajat la SC Nortec Trust AG Bacău, iar ea este angajată la SC Serirom SRL Buhuşi.

În drept acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 379 al. 1, 383 pct. 3, 398 al. 1, 400, 401 C. Civ.

În dovedirea acţiunii reclamanta a depus la dosar copii de pe  certificatul de căsătorie, de pe certificatul de naştere al minorului, de pe cartea sa de identitate, chitanţele de plată a onorariului de avocat şi respectiv de plată a taxei notariale de legalizare a copiilor depuse, relaţiile de venituri ale pârâtului, adeverinţă de salarizare, caracterizare de la grădiniţa pe care o frecventează minorul şi a solicitat încuviinţarea probei cu martori. Probele au fost încuviinţate şi administrate de instanţă.

Pârâtul a depus la dosar întâmpinare şi cerere reconvenţionale, solicitând în principal respingerea acţiunii reclamantei şi arătând că relaţia sa cu aceasta a fost una frumoasă, mai puţin în ultimul an, când a apărut o anumită răceală afectivă din partea ei, dar pe care el a pus-o pe seama stresului de la facultate şi de la locul de muncă. A mai arătat pârâtul, că el îşi iubeşte soţia, acesta fiind şi motivul pentru care este puţin gelos şi că nu consumă băuturi alcoolice.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 115 C. Pr. Civ, iar în temeiul art. 614 ind. 1 C. Pr. Civ., pârâtul a invocat excepţia prematurităţii acţiunii, excepţie care a fost respinsă de instanţă ca inadmisibilă.

Prin cererea reconvenţională, pârâtul-reclamant a solicitat ca în situaţia în care se va pronunţa divorţul, acesta să fie din vina reclamantei-pârâte, iar minorul să-i fie încredinţat spre creştere şi educare pârâtului-reclamant.

În motivarea cererii, pârâtul reclamant a arătat în esenţă că, de la căsătorie până în prezent, el şi soţia sa au locuit la părinţii lui, fiind ajutaţi de către aceştia să-şi crească copilul şi să poată economisi ceva bani pentru a putea să-şi plătească rata la bancă, respectiv pentru a utila apartamentul lor, cumpărat cu credit, în rate.

La data de 23.12.2011, reclamanta a luat copilul şi a plecat la bunica ei, pentru motive numai de ea ştiute, fără să fie împiedicată în nici un fel de către el sau de către părinţii săi.

Mai arată pârâtul că, de la data părăsirii locuinţei, respectiv 23.12.2011, copilul are mereu probleme de sănătate, nefiind îngrijit, mai precis neavând cine să îl îngrijească iar soţia sa are intenţii serioase să îşi refacă viaţa cu un alt bărbat, neglijând astfel copilul.

Minorul ….., a fost crescut de către părinţii săi, aceştia fiind ataşaţi afectiv faţă de copil, ambii fiind tineri pensionari, având spaţiu de locuit suficient şi condiţii normale de creştere şi educare.

Cererea reconvenţională nu a fost întemeiată în drept.

La data de 6.04.2012, pârâtul-reclamant a formulat precizări la cererea sa, solicitând în subsidiar acordarea dreptului legal de vizită.

Pârâtul nu şi-a propus probe.

În cauză s-au efectuat anchete sociale la domiciliile părţilor.

Părţile au fost legal citate, prezentându-se în instanţă doar reclamanta asistată de apărător.

Din actele dosarului, instanţa reţine următoarele:

Părţile s-au căsătorit la de 21.06.2006, iar din relaţia lor a rezultat minorul ……., născut la 10.06.2008, conform certificatelor  de căsătorie şi respectiv de naştere al minorului, aflate la filele 6, 7 dosar.

Martora ……, bunica reclamantei pârâte, a confirmat cele expuse de aceasta din urmă în cererea de chemare în judecată, relatând că pârâtul-reclamant este o persoană agresivă şi fizic şi verbal şi că în repetate rânduri a bătut-o pe reclamanta-pârâtă. Martora a declarat că în astfel de împrejurări, reclamanta-pârâtă venea la ea împreună cu minorul, plângând amândoi şi fiind foarte speriaţi. Mai mult, de când reclamanta-pârâtă s-a mutat la ea împreună cu minorul, pârâtul-reclamant a venit o singură dată să-l vadă pe acesta din urmă, împrejurare în care s-a repezit la reclamantă şi i-a vorbit pe un ton foarte agresiv, spunându-i că, dacă a luat copilul, să-l crească, pentru că el nu are cu ce. Martora a declarat că ea deţine o locuinţă compusă din două camere, dotată corespunzător, unde există condiţii pentru creşterea minorului şi unde acesta din urmă se simte bine. A fost de acord ca locuinţa minorului să se stabilească la domiciliul ei.

Martorul …. vecin cu bunica reclamantei-pârâte, a confirmat faptul că aceasta are condiţii bune de locuit şi a declarat că în apartamentul acesteia este o curăţenie desăvârşită. Martorul a mai declarat că minorul este extrem de ataşat de mama lui.

Din ancheta socială efectuată la domiciliul numitei …….., a rezultat că reclamanta-pârâtă locuieşte împreună cu minorul, în locuinţa sus-numitei, într-un apartament de două camere, dotat corespunzător şi realizează venituri lunare în sumă de 930 lei, iar minorul frecventează cursurile grădiniţei nr. 6 din Buhuşi. Până la data separării în fapt, părţile au locuit împreună la domiciliul părinţilor pârâtului-reclamant, iar împreună au dobândit un apartament, în care nu au locuit niciodată, nefiind renovat.

Din ancheta socială efectuată la domiciliul părinţilor pârâtului-reclamant, a rezultat că acesta din urmă locuieşte împreună cu părinţii săi, într-un apartament compus tot din două camere, dotate corespunzător şi că realizează venituri lunare de 742 lei.

Din coroborarea probelor sus-menţionate, instanţa a constatat că relaţiile de familie sunt grav vătămate, de destrămarea acestora făcându-se vinovat pârâtul-reclamant, care are un comportament agresiv, atât fizic cât şi verbal faţă de reclamanta-pârâtă, făcând imposibilă convieţuirea normală.

Pentru aceste motive, instanţa urmează a admite în parte acţiunea, iar în temeiul art. 373 lit. b C. civ., va dispune desfacerea căsătoriei din culpa pârâtului-reclamant.

Întrucât între soţi nu a intervenit nici o înţelegere cu privire la numele purtat în timpul căsătoriei, instanţa va dispune, în temeiul art. 383 al. 3 C. civ., ca reclamanta-pârâtă să revină la numele avut anterior, acela de ……

Potrivit dispoziţiilor art. 397 C. civ., autoritatea părintească va reveni în comun ambilor părinţi.

Având în vedere interesul superior al minorului, care locuieşte în prezent cu reclamanta-pârâtă la domiciliul bunicii acesteia, mama ocupându-se exclusiv de creşterea şi educarea lui, având în vedere vârsta fragedă (3 ani) şi ataşamentul afectiv al minorului faţă de mamă, văzând şi recomandările autorităţii tutelare în acelaşi sens, precum şi acordul numitei ……. privind stabilirea domiciliului minorului la ea, instanţa în temeiul art. 400 al. 1 C. civ., va stabili locuinţa minorului la domiciliul numitei ……….

 Întrucât ambii părinţi au obligaţia legală de a-şi întreţine copiii minori conform art. 499 C. civ., instanţa urmează a stabili contribuţia fiecăruia dintre ei la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a minorului.

Reclamanta-pârâtă fiind cea împreună cu care minorul va locui efectiv, se va ocupa în principal de întreţinerea acestuia, motiv pentru care, instanţa va stabili contribuţia ei în natură, prin asigurarea celor necesare creşterii şi educării copilului.

În ce-l priveşte pe pârâtul-reclamant, contribuţia acestuia la cheltuielile necesare creşterii şi educării minorului va fi stabilită sub forma unei pensii lunare de întreţinere. Văzând şi dispoziţiile art. 529 C. civ., conform căruia „… întreţinerea datorată de părinte se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil…”, instanţa va obliga pârâtul-reclamant să-i plătească reclamantei-pârâte în favoarea minorului, o pensie lunară de întreţinere, urmând ca la stabilirea cuantumului acesteia să se aibă în vedere venitul lunar realizat de pârâtul-reclamant, iar pensia să fie plătită de acesta începând cu data introducerii acţiunii şi până la majoratul minorului.

În ce priveşte cererea pârâtului-reclamant privind stabilirea unui program de vizită, instanţa va avea în vedere atât dispoziţiile art. 503 C. civ., potrivit cărora părinţii exercită împreună şi în mod egal autoritatea părintească, ceea ce implică şi dreptul părinţilor de a păstra legături personale cu copilul, dar şi principiul consacrat în art. 263 C. civ., al interesului superior al minorilor.

Având în vedere drepturile părintelui şi considerând pe de o parte că este benefic pentru minor să păstreze legături personale cu tatăl său, dar ţinând seama pe de altă parte de vârsta fragedă a copilului şi de faptul că din probatoriul administrat în cauză a reieşit că acesta este speriat de tatăl său din pricina comportamentului agresiv al acestuia faţă de mamă, instanţa urmează a admite în parte cererea reconvenţională, urmând a stabili un program de vizită redus ca timp, la domiciliul minorului, fără luarea minorului de către tată la domiciliul său.

Întrucât desfacerea căsătoriei se va dispune din vina pârâtului-reclamant, acesta va fi obligat, în temeiul art. 274 C. pr. civ., să plătească reclamantei-pârâte cheltuieli de judecată reprezentând taxă timbru, timbru judiciar şi onorariu avocat.

5

Domenii speta

Spete similare