Evaziune Legea 241/2005

SENTINŢA PENALĂ NR. 136/16.09.2013 (evaziune Legea 241/2005)

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul RM, trimis în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria LG nr.1525/P/2012 pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.6 din Legea nr.241/2005 cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. şi art.13 C.pen.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 12.09.2013 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea la data de 16.09.2013 şi în urma deliberării a pronunţat prezenta hotărâre.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei penale de faţă:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria LG nr.1525/P/2012 din 23.05.2013, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului RM, reprezentant legal al PFA RM cunoscut cu antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.6 din Legea nr.241/2005 cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. şi art.13 C.pen.

Din actul de sesizare al instanţei rezultă în esenţă următoarea situaţie de fapt:

La data de 21.02.2012, organele de poliţie din cadrul IPJ Călăraşi-Serviciul de Investigare a Fraudelor au efectuat un control economic pe linia reţinerii şi virării contribuţiei de 3% la fondul de mediu, la sediul PFA RM din com. DV, jud. C, având ca obiect principal de activitate comerţul cu ridicata al deşeurilor şi resturilor.

Ulterior, organul de cercetare penală a solicitat Administraţiei Fondului de Mediu din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor efectuarea unei verificări privind modul de evidenţiere, calcul şi virare la bugetul statului a cotei de 3% fond de mediu, activitate materializată prin încheierea raportului de inspecţie fiscală nr. 129/09.04.2012, conform căruia în perioada 01.01.2007-31.01.2012 PFA RM are o contribuţie datorată la fondul de mediu de 16 345 lei.

PFA RM (persoana fizică autorizată), cu sediul în corn. DV, jud. C, figurează înregistrată la RC sub numărul XXXX, având CUI XXXX şi este reprezentată de inculpatul RM. În conformitate cu obiectul său de activitate şi în baza autorizaţiei de colectare seria AB nr. 193/2010 emisă de Instituţia Prefectului-judeţul C, PFA RM achiziţionat deşeuri feroase de la persoane fizice, încadrându-se astfel ca plătitor la bugetul pentru Mediu.

La momentul achiziţiei deşeurilor feroase de la persoane fizice, inculpatul RM sau alţi împuterniciţi (membrii ai familiei) completau la achitarea în numerar a sumei cuvenite vânzătorului de deşeuri, un formular tipizat intitulat adeverinţă de primire şi plată, pe care se consemna cantitatea de fier, descrierea acestuia, cota de 3% reţinută din valoarea vânzării la fondul pentru mediu şi semna la rubrica gestionar primitor. Bunurile erau apoi înstrăinate către SC R SA C, plăţile fiind efectuate în contul al cărui titular era învinuitul, deschis la Raiffeisen Bank-Agenţia B C.

La data de 21.02.2012, organele de poliţie din cadrul IPJ C-Serviciul de Investigare a Fraudelor au efectuat un control economic la sediul PFA RM şi au ridicat întreaga evidenţă contabilă a PFA.

Ulterior, la cererea organului de poliţie, Administraţia Fondului de Mediu din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor a efectuat verificări privind modul de evidenţiere, calcul şi virare la bugetul statului a cotei de 3% fond de mediu, activitate materializată prin încheierea raportului de inspecţie fiscală nr. 129/09.04.2012.

Potrivit acestui raport întocmit de funcţionari din cadrul Administraţiei Fondului de Mediu, în urma verificării evidenţei contabile, pentru perioada ianuarie 2007-decembrie 2009, s-a stabilit că PFA RM nu a evidenţiat pe adeverinţe cota de 3% fond pentru mediu, nu a reţinut şi nu avirat către bugetul Fondului pentru mediu obligaţiile de plată datorate.

În schimb, pentru perioada ianuarie 2010-ianuarie 2012, PFA RM a evidenţiat pe adeverinţe cota de 3% fond mediu, a reţinut şi nu a virat către bugetul Fondului pentru mediu obligaţiile de plată datorate, situaţia pe ani a cotei ce trebuia virată fiind următoarea: pentru anul 2007=1736 lei, pentru anul 2008=3 332 lei, pentru anul 2009=4 077 lei, pentru anul 2010=3 317 lei, pentru anul 2011=3 883 lei, pentru anul 2012=0 lei.

Parchetul a arătat că faptele reţinute în sarcina inculpatului se probează cu: proces-verbal de sesizare din oficiu întocmit de organul poliţiei judiciare; proces-verbal de constatare din 21.02.2012 întocmit de organul poliţiei judiciare la sediul PFA RM; proces-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare; adresa nr. AFM 2597/13.07.2012 prin care Administraţia Fondului pentru Mediu se constituie parte civilă; raport de inspecţie fiscală nr. 129/09.04.2012 şi anexe, întocmite de funcţionari din cadrul Administraţiei Fondului de Mediu; nota de constatare privind obligaţiile restante la Fondul pentru mediu întocmită de Administraţia Fondului pentru Mediu-Serviciul Inspecţie Fiscală-B; proces-verbal de aducere la cunoştinţă a învinuirii şi a dreptului la apărare; declaraţiile învinuitului RM date în faţa organului de cercetare penală şi procurorului; evidenţa contabilă a PF RM aferentă perioadei 2009-2012 registre de încasări şi plăţi, extrase de cont, adeverinţe de primire şi plată, facturi de vânzare încheiate între PF RM şi SC R SA C; fişa de cazier judiciar a inculpatului RM; proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală inculpatului RM, întocmit de procuror.

În cursul urmăririi penale s-au administrat probele susindicate, iar potrivit adresei nr. AFM 2597/13.07.2012, Administraţia Fondului pentru Mediu se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 28 356 lei, din care contribuţie datorată 16 345 lei, diferenţa reprezentând majorări de întârziere şi penalităţi. Din acest prejudiciu RM a achitat suma de 1 500 lei, conform chitanţelor aflate la dosarul cauzei.

În cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei.

În cursul cursul cercetării judecătoreşti inculpatul a achitat părţii civile suma de 300 lei.

Analizând materialul probator administrat în cauzã, instanţa constată că situaţia de fapt a fost în mod corect reţinută în actul de sesizare.

Audiat fiind inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei şi a fost de acord cu concluziile raportului de inspecţie fiscală, a declarat că a cunoscut obligaţia legală de plată la fondul pentru mediu, arătând că a reţinut pe adeverinţele de primire şi plată cota datorată începând cu anul 2010, deoarece până la acel moment nu a cunoscut prevederile legale în materie. A precizat că a îndeplinit în fapt şi în drept acte de administrare a PFA RM, a achiziţionat deşeuri feroase de la persoane fizice, întocmind în acest sens un formular special intitulat „adeverinţă de primire şi plată" pe care a evidenţia şi cota de 3% pentru fondul de mediu pe care o reţinea din preţul plătit vânzătorului dar pe care nu a achitat-o în contul prevăzut de lege. Mai arată că deşeurile le revindea pe bază de facturi fiscale către un singur cumpărător, respectiv SC R SA C, plăţile fiind efectuate în contul deschis pe numele său la Raiffeisen Bank-Agenţia B C, de unde efectua şi plăţile către bugetul statului.

A mai adăugat inculpatul că deşi a încasat în totalitate contravaloarea deşeurilor înstrăinate către SC R SA C nu a achitat contribuţia de 3% reţinută în contul prevăzut de lege deoarece sumele le-a folosit în interesul firmei pentru a achiziţiona deşeuri metalice feroase şi în interes personal pentru a-şi întreţine familia.

Declaraţia inculpatului se coroborează cu înscrisurile contabile de la dosarul cauzei şi raportul de inspecţie fiscală nr. 129/09.04.2012.

Cadrul legal este conferit de O.U.G 196/2005 privind Fondul pentru mediu, la art. 9 alin. 1 lit. a stipulându-se că : „Veniturile Fondului pentru mediu se constituie din: a) o contribuţie de 3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase, inclusiv a bunurilor destinate dezmembrării, obţinute de către generatorul deşeurilor, respectiv deţinătorul bunurilor destinate dezmembrării, persoană fizică sau juridică. Sumele se reţin prin stopaj la sursă de către operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi/sau valorificare a deşeurilor, care au obligaţia să le vireze la Fondul pentru mediu.”

Totodată art. 11 alin. 1 din O.U.G 196/2005 prevede că sumele prevăzute la art. 9 alin. 1 lit. a, se declară şi se plătesc lunar de către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activităţile respective, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea.

De asemenea, potrivit art. 6 din Ordinul nr. 578/2006, pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu, „contribuţia de 3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase se reţine prin stopaj la sursă de către operatorii economici colectori şi/sau valorificatori, autorizaţi potrivit legislaţiei în vigoare privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, care au obligaţia să le vireze la Fondul pentru mediu.” Iar la art. 8 din ordinul menţionat se arată că „vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase de către deţinătorii de astfel de deşeuri, persoane fizice, către operatorii economici colectori, autorizaţi în condiţiile legii, se face pe bază de adeverinţă de primire şi plată la achitarea în numerar a sumei cuvenite vânzătorului de deşeuri, reţinându-se contribuţia de 3%.”

Având în vedere situaţia de fapt astfel reţinută, instanţa constată că în drept fapta inculpatului RM care în calitate de reprezentant al PFA RM cu sediul social în comuna DV, jud. C, a reţinut în perioada ianuarie 2010- decembrie 2011 contribuţia de 3% din valoarea deşeurilor metalice achiziţionate de la persoane fizice, fără a vira aceste sume în termen de 30 de zile de la scadenţă în conturile Fondului pentru Mediu, aşa cum prevedere art. 9 al. 1 din OUG 196/2005, deşi dispunea de sumele necesare pentru achitarea în termenul legal a obligaţiilor, producând bugetului consolidat al statului un prejudiciu de 7 200 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art.6 din Legea nr.241/2005 cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.

Sub aspectul laturii obiective, constituie elementul material al infracţiunii menţionatăe acţiunea inculpatului de a reţine în perioada ianuarie 2010-decembrie 2011 contribuţia de 3% din valoarea deşeurilor achiziţionate fără a le vira în 30 de zile de la scadenţă în conturile Fondului de Mediu deşi dispunea de sumele necesare, urmarea imediată fiind producerea unui prejudiciu părţii vătămate, legătura de cauzalitate fiind dată de materialitatea faptelor. Sub aspectul laturii subiective se constată existenţa intenţiei. Inculpatul a prevăzut urmarea periculoasă a faptei sale şi a urmărit acest rezultat, acţionând cu intenţie directă, conform prev. de art. 19 al.1 pct.1 lit.a  C.p.

În consecinţă instanta va condamna inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii susreţinute.

La stabilirea pedepsei instanţa va avea în vedere criteriile de individualizare prev. de art.72 C.pen. şi anume: dispoziţiile generale ale Codului penal, respectiv limitele de pedeapsă fixate în legea specială, gradul de pericol social al faptei săvârşite, persoana infractorului şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Din punct de vedere al pericolului social concret al faptelor săvârşite, acesta este unul ridicat rezultat din modul de săvârşire şi mijloacele de săvârşire, natura infracţiunii - faptă săvârşite cu intenţie, modalitatea şi împrejurările comiterii faptelor, scopul urmărit – însuşire a bunurilor, cuantumul prejudiciilor – nerecuperate.

Cu privire la persoana inculpatului se reţine ca acesta este cunoscut cu antecedente penale.

În ceea ce priveşte comportarea inculpatului, instanţa reţine că acesta a avut o atitudine sinceră, recunoscând fapta, prezentându-se pentru prezentarea materialului de urmărire penală şi în faţa instanţei, iar în prezent este integrat în societate, are ocupaţie şi loc de muncă şi a recuperat parţial prejudiciul produs.

Faţă de ansamblul acestor elemente ce caracterizează pericolul social concret al faptei, dar şi pericolul social pe care îl prezintă persoana inculpatului, instanţa reţine faţă de criteriile susenumerate incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 74 lit. b C.p., privind circumstanţele atenuante judiciare.

În raport de toate aceste elemente de individualizare, având în vedere şi intervalul de timp scurs de la data săvârşirii faptei, instanţa va aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoarea către minimul special al pedepsei astfel cum a fost redus urmare a disp. art.3201 C.p.p. aptă să asigure atingerea scopului prev. de art. 52 C.p. Prin urmare instanţa va stabili pedeapsa de 7 luni  închisoare.

Faţă de considerentele ce preced instanţa apreciază că scopul educativ al pedepsei raportat la exigenţele impuse de prevenţia generală poate fi atins şi fãră privare de libertate urmând în baza art. 81 Cp. a dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe o perioadă de încercare de 2 ani şi 7 luni, ce se va calcula de la data rămânerii definitive a sentinţei. La alegerea modalităţii de individualizare a executării pedepsei, instanţa a avut în vedere criteriile menţionate, vârsta inculpatului.

Urmează în baza art. 359 C.p.pen a atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C.pen. referitoare la revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei, în cazul săvârşirii unei infracţiuni intenţionate în termenul de încercare.

Prin urmare în baza art. 71 al. 5 C.p. pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei vor fi suspendate şi pedepsele accesorii prev. de art. 64 lit.a teza II, b, C.p. privind dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

Raţiunea aplicării art.64 lit.a teza a II-a se face în virtutea principiului aplicării directe a jurisprudenţei Curţii Europene în dreptul intern, principiu consacrat de art.20 din Constituţia României. Normele cuprinse în Convenţie şi Protocoalele adiţionale, împreună cu jurisprudenţa alcătuiesc un bloc de convenţionalitate, jurisprudenţa fiind direct aplicabilă cu forţă constituţională şi supralegislativă.

Asfel, în cauzele Sabău şi Pârcălab împotriva României şi în special Hirst împotriva Marii Britanii, Curtea a apreciat că prin interdicţia dreptului de a alege a condamnaţilor la pedeapsa închisorii, indiferent de durata sancţiunii, gravitatea faptei sau circumstanţele cauzei se încalcă art.3 din Protocolul 1. S-a apreciat că natura şi gravitatea pedepsei principale aplicate trebuie luate în considerare atunci când se apreciază proporţionalitatea restrângerii exerciţiului unor drepturi, ca pedeapsă accesorie. În ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, instanţa reţine că natura faptelor săvârşite, ansamblul circumstanţelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzută de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b din Codul penal.

Nu va interzice inculpatului dreptul de a alege ci doar pe cel de a fi ales, întrucât faptele care au făcut obiectul prezentei cauze nu au conotaţie electorală sau vreo gravitate specială, astfel că instanţa apreciază că nu se impune interzicerea dreptului de a alege.

Dreptul de a fi ales se impune însă a fi interzis deoarece inculpatul nu ar putea reprezenta un model de conduită pentru cetăţeni.

Având în vedere împrejurările de fapt şi de drept mai sus reţinute, instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 998-999 C.civ. pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală a inculpatului, respectiv fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate între faptă şi prejudiciu şi vinovăţia inculpatului.

Prin adresa nr. AFM 2597/13.07.2012, Administraţia Fondului pentru Mediu s-a constituit parte civilă cu suma de 28 356 lei, din care contribuţie datorată 16 345 lei, diferenţa reprezentând majorări de întârziere şi penalităţi, pentru toată perioada 2007-decembrie 2011.

Astfel cum rezultă din Raportul de inspecţie fiscală nr.129/09.04.2012 coroborat cu înscrisurile contabile în perioada ianuarie 2010- decembrie 2011 contribuţia de 3% din valoarea deşeurilor metalice achiziţionate de inculpat este de 7.200 lei (fila 23 d.u.p. – vol.4). Din această sumă inculpatul a achitat 1.800 lei.

În consecinţă urmează a admite în parte cererea de despăgubiri formulate de partea civilă şi a obliga inculpatul la plata sumei de 5400 lei din care 5400 lei contribuţie plus majorări şi penalităţi aferente acestei sume, către partea civilă (având în vedere plăţile efectuate în cuantum de 1.800 lei dar şi regulile privind imputaţia plăţii). Pentru restul sumei până la valoarea solicitată de partea civilă instanţa găseşte neântemeiate aceste pretenţii, întrucât pentru perioada 2007-decembrie 2009, împotriva inculpatului s-a dispus neânceperea urmăririi penale, fapta fiind contravenţie.

Urmează în baza art. 163 C.p.p., a dispune instituirea sechestrului asigurator asupra imobilului teren extravilan în suprafaţă de 5 ha, situat în com. DV, sat DV, tarlalele 36/1, 33, parcelele 63/2, 159/4, identificate cf. titlului de proprietate nr.22727/20.07.1999 emis de CJSDPPAT C.

În fine, în temeiul art.191 C.p.p. instanţa va obliga pe inculpatul la plata sumei de 350 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 200 lei onorariu oficiu av. CAM.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 6 din Legea nr.241/2005 cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. şi art.13 C.pen. cu aplic. art.3201 C.p.p., art.74,76 C.p. condamnă inculpatul RM, reprezentant legal al PFA RM cunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa închisorii de 7 luni.

În baza art.81, 82 C.p., dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o perioadă de 2 ani şi 7 luni, ce constituie termen de încercare calculat de la data rămânerii definitive a sentinţei.

În baza art. 359 C.pr.pen., atrage atenţia inculpatului  asupra dispoziţiilor prev. de art. 83 C.p., referitoare la revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în cazul săvârşirii unei infracţiuni în cursul termenului de încercare.

În baza art. 71 al.5 C.p. suspendă aplicarea pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 lit.a teza II, b Cp. pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei privind dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

Admite în parte cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă Administraţia Fondului pentru Mediu şi obligă inculpatul la plata sumei de 5400 lei din care 5400 lei contribuţie plus majorări şi penalităţi aferente acestei sume, către partea civilă.

În baza art. 163 C.p.p., dispune instituirea sechestrului asigurator asupra imobilului teren extravilan în suprafaţă de 5 ha, situat în com. DV, sat DV, tarlalele 36/1, 33, parcelele 63/2, 159/4, identificate cf. titlului de proprietate nr.22727/20.07.1999 emis de CJSDPPAT C.

În baza art.191 al.1 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 350 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 200 lei onorariu oficiu av. CAM.

Cu recurs în 10 zile de la pronunţare pentru procuror şi inculpat şi de la comunicare pentru partea civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 16.09.2013.

Domenii speta

Spete similare