Contestatie la executare. conditii necesare pentru ca actul juridic sa constituie titlu executoriu.clauza penala

Dosar nr. 22679/215/2008 -contestaţie la executare-

JUDECATORIA CRAIOVA JUDETUL DOLJ

SENTINTA CIVILA NR. 19390

CONTESTATIE LA EXECUTARE. CONDITII NECESARE PENTRU CA ACTUL JURIDIC SA CONSTITUIE TITLU EXECUTORIU.CLAUZA PENALA

În speţă, instanţa constată că antecontractul nu constituie titlu executoriu, creanţa reprezentată de suma inserată în clauza penală nefiind una certă, potrivit art. 379 alin.3 C.p.c.

Verificarea respectării obligaţiilor contractuale şi a eventualei culpe a contestatoarei pentru neîncheierea contractului revenea instanţei de judecată, aceasta având posibilitatea, la cererea creditorului care-şi dovedea îndeplinirea obligaţiei sale, fie să pronunţe o hotărâre ce ţinea loc de act autentic de vânzare-cumpărare (în virtutea principiului executării în natură a obligaţiilor conform art. 1073-1077 Cod civil), fie să oblige debitorul la plata de despăgubiri al căror cuantum se stabilea conform clauzei penale.

I N S T A N ŢA :

Deliberând asupra  cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la data de 07.11.2008, sub numărul de mai sus, contestatorea S E a formulat, în contradictoriu cu intimaţii L A M L şi BEJ, contestaţie la executare împotriva somaţiei şi procesului verbal de situaţie emise la data de 28.10.2008, solicitând admiterea contestaţiei şi anularea formelor de executare.

De asemenea, a mai solicitat suspendarea executării până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a contestaţiei la executare, cât şi suspendarea judecăţii în baza art. 244 alin.1 C.p.c., până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului nr. 15306/215/2008, cu termen de judecată la data de 15.11.2008, având ca obiect executarea aceleiaşi clauze penale.

În motivarea contestaţiei,contestatoarea a arătat că a fost în imposibilitate fortuită de a obţine documentaţia necesară vânzării cumpărării terenului în formă autentică şi că nu a avut nici un moment intenţia de a se răzgândi cu privire la întocmirea actului în formă autentică. Lucrarea cadastrală a fost întocmită şi predată la data de 18.07.2008 cu o întârziere de peste două luni şi jumătate, astfel că intabularea imobilului de către Biroul de Carte Funciară nu s-a putut face până la data de 27.06.2008, dată pe care părţile o prevăzuseră pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare la notar.

A mai arătat contestatoarea că, la data de 01.08.2008, s-a adresat BEJ C F invitând-o pe intimată ca în data de 11.08.2008, orele 10.00, să se prezinte la BNP Marinescu Maria Daniela, în vederea perfectării în formă autentică a contractului de vânzare cumpărare, însă intimata nu a dat curs cererii sale, aşa cum reiese din încheierea de certificare nr. 5662/11.08.2008 emisă de BNP Marinescu Maria Daniela.

În ce priveşte cererea de suspendare a executării silite arată că aceasta se justifică prin consecinţele păgubitoare pe care continuarea procedurii executării silite i le-ar cauza.

În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 399, art. 403 alin.1 C.p.c.

A fost ataşat dosarul de executare nr. 1251/E/2008 al BEJ .

Intimata L A M L a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei la executare şi menţinerea formelor de executare, cu obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată. A arătat că excepţia de neexecutare a obligaţiilor asumate prin antecontractul de vânzare-cumpărare nu poate fi reţinută de instanţă, întrucât s-a prezentat în data de 27.06.2008 la sediul BNP Ştefănescu Floriana aşa cum era prevăzut în antecontract pentru perfectarea actului în formă autentică, contestatoarea fiind cea care nu şi-a respectat această obligaţie prin neprezentarea la sediul biroului notarial la data stabilită prin antecontract. Apărările contestatoarei în sensul că aceasta a avut probleme la întocmirea documentaţiei cadastrale care au împiedicat-o să încheie contractul de vânzare-cumpărare nu pot fi primite, aceasta având obligaţia de a se prezenta la notariat la data stabilită pentru a aduce la cunoştinţă intimatei aceste aspecte, existând posibilitatea prelungirii termenului stipulat în antecontract.

În ce priveşte susţinerea contestatoarei că intimata nu s-a prezentat la notar la data notificării (11.08.2008), se arată că aceasta cu toate că nu avea obligaţia de a se prezenta s-a prezentat, dar a ajuns după ora 11.00, din motive neimputabile, în acest sens fiind încheiat un înscris sub semnătură privată semnat de doi martori.

În ceea ce priveşte cererea contestatoarei de suspendare a contestaţiei până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului nr. 15306/215/2008 al Judecătoriei Craiova, se arată că nu există motive de suspendare întrucât intimata a depus o cerere prin care solicită anularea cererii ca netimbrată deoarece nu înţelege să timbreze  la valoare.

Au fost anexate, în copie, declaraţia  autentificată sub nr. 3255/27.06.2008, cererea depusă de intimată în dosarul nr. 15306/215/2008 prin care solicită anularea acţiunii ca netimbrată întrucât nu înţelege să timbreze, procesul verbal încheiat la data de 11.08.2008 care atestă faptul că intimata s-a prezentat la sediul BNP Marinescu Maria.

La termenul din data de 09.12.2008, contestatoarea a depus precizare a acţiunii iniţiale sub aspectul motivării în fapt, arătând că precontractul de vânzare-cumpărare încheiat între părţi nu constituie titlu executoriu, simpla încheiere a sa la biroul notarului public şi autentificarea sa nu îi conferă şi puterea de titlu executoriu.

În al doilea rand se arată că intimata nu a făcut dovada convocării contestatoarei la biroul notarului public prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, întrucât din cuprinsul antecontractului nu reiese nici o clauză care să o oblige să se prezinte la un anume birou notarial şi nici nu se poate deduce că ar fi trebuit să se prezinte la acelaşi birou unde s-a semnat antecontractul, ci ar fi trebuit să fie notificată despre locul încheierii şi ora la care să se prezinte.

La dosar s-au mai depus cupoane de pensie, adeverinţă medicală.

Analizand actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de 28.03.2008, între părţi s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1697 de BNP Ştefănescu Floriana, prin care contestatoarea s-a obligat să vândă intimatei L A M L terenul extravilan în suprafaţă de 1,5 ha situat în comuna Gherceşti, sat Gherceşti, tarlaua 38, parcela ?, Jud. Dolj.

S-a stabilit un preţ al vânzării de 75 000 euro, din care conform menţiunilor din antecontract, la data autentificării acestuia, vânzătoarea promitentă a primit de la cumpărătoarea-promitentă suma de 10 000 Euro, cu titlu de acont, urmând ca diferenţa de preţ în sumă de 65 000 Euro să fie primită până la data de 27.06.2008, când trebuia încheiat contractul de vânzare-cumpărare.

La data de 20.10.2008, intimata L A M L a adresat BEJ Talpă Neacşu şi Terpovici cerere de executare silită asupra imobilului ce a format obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare, iar executorul judecătoresc a emis, la data de 28.10.2008, somaţia prin care contestatoarei i s-a pus în vedere ca, în baza titlului executoriu reprezentat de antecontractul încheiat cu intimată, să plătească acesteia în termen de 15 zile de la comunicarea somaţiei, suma de 50 000 Euro plus 9622,81 lei cheltuieli de executare, stabilite prin procesul verbal din aceeaşi dată.

Executorul judecătoresc a întocmit şi procesul verbal de situaţie prin care a identificat terenul asupra căruia s-a pornit executarea silită.

Instanţa constată că actele de executare menţionate sunt nelegale pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 372 C.p.c. “executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.”

Antecontractul încheiat de părţi este o convenţie sinalagmatică, fiecare dintre acestea având concomitent, faţă de cealaltă parte, atât calitatea de debitor, cât şi pe aceea de creditor, obligaţiile părţilor fiind reciproce şi interdependente, obligaţia ce revine uneia dintre părţi îşi are cauza juridică în obligaţia reciprocă a celeilalte părţi.

Părţile au menţionat în antecontractul autentificat sub nr. 1697/28.03.2008 că acesta constituie titlu executoriu potrivit art. 66 din Legea nr. 36/1995.

Aceste dispoziţii legale stabilesc că actul autentificat de notarul public care constată o creanţă certă şi lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilităţii acesteia, nefiind necesară învestirea cu formulă executorie.

În antecontract părţile au prevăzut o clauză penală potrivit căreia, în cazul în care vânzătoarea-promitentă nu îşi respecta obligaţia de a vinde terenul la termenul stabilit, se obliga să achite cumpărătoarei-promitente de cinci ori acontul primit, iar în cazul în care cumpărătoarea-promitentă nu îşi respecta obligaţia de a cumpăra terenul la acelaşi termen, aceasta pierdea acontul achitat.

Clauza penală este o convenţie accesorie prin care părţile determină anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării, executării cu întârziere sau necorespunzătoare a obligaţiei de către debitorul său.

Potrivit art. 1068 Cod civil, “creditorul are facultatea de a cere de la debitorul care n-a executat la timp sau îndeplinirea clauzei penale, sau aceea a obligaţiei principale.”

Dat fiind faptul că semnificaţia clauzei penale este evaluarea convenţională a despăgubirilor (daunelor-interese) datorate creditorului pentru neexecutare, executare cu întârziere sau necorespunzătoare, ea este datorată atunci când sunt întrunite toate condiţiile acordării de despăgubiri, fiind necesar ca neexecutarea să provină din vina debitorului, să-i fie imputabilă acestuia, precum şi ca debitorul să fi fost pus în întârziere.

În speţă, instanţa constată că antecontractul nu constituie titlu executoriu, creanţa reprezentată de suma inserată în clauza penală nefiind una certă, potrivit art. 379 alin.3 C.p.c.

Verificarea respectării obligaţiilor contractuale şi a eventualei culpe a contestatoarei pentru neîncheierea contractului revenea instanţei de judecată, aceasta având posibilitatea, la cererea creditorului care-şi dovedea îndeplinirea obligaţiei sale, fie să pronunţe o hotărâre ce ţinea loc de act autentic de vânzare-cumpărare (în virtutea principiului executării în natură a obligaţiilor conform art. 1073-1077 Cod civil), fie să oblige debitorul la plata de despăgubiri al căror cuantum se stabilea conform clauzei penale.

Prin urmare, actele de executare întocmite în dosarul nr. 1251/E/2008 al BEJ Talpă Neacşu şi Terpovici încalcă disp. art. 372 C.p.c., înscrisul în temeiul căruia s-a pornit executarea silită neconstituind titlu executoriu.

Pentru  aceste considerente, va admite contestaţia la executare şi va dispune anularea actelor de executare din dosarul nr. 1251/E/2008 al BEJ Talpă Neacşu şi Terpovici, respectiv a somatiei, a procesului verbal de situaţie, şi a procesului verbal privind cheltuielile de executare, întocmite la data de 28.10.2008.

În privinţa intimatului BEJ Talpă Neacşu şi Terpovici, instanţa apreciază întemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată din oficiu.

Astfel, calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între pârât şi cel obligat în raportul juridic dedus judecăţii, reclamantului revenindu-I  obligaţia de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât şi calitatea procesuală a pârâtului.

Potrivit art. 399 C.p.c., împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281 ind. 1 C.p.c., se poate face face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum şi în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită sau să îndeplinească un act de executare în condiţiile prevăzute de lege.

Privitor la subiectele contestaţiei la executare, dispoziţiile legale menţionate folosesc expresia generică de “cei interesaţi sau vătămaţi prin executare”, având deci calitatea de subiecte creditorul urmăritor şi debitorul urmărit, iar în materia popririi şi terţul poprit.

Organul de executare are calitate procesuală pasivă numai în cazul contestaţiei formulate de creditor împotriva refuzului de a începe executarea sau de a îndeplini un act de executare.

Prin urmare, instanţa va respinge contestaţia formulată în contradictoriu cu intimatul  BEJ Talpă Neacşu şi Terpovici, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Cererea privind suspendarea executării silite va fi respinsă ca rămasă fără obiect având în vedere că, potrivit prevederilor art. 403 alin.1 C.p.c. , instanţa poate suspenda executarea silită până la soluţionarea contestaţiei la executare.

Domenii speta

Spete similare