Înşelăciunea (art. 215 C.p.) art. 215 al.1 şi 2 C.p. cu aplic. art. 75 al. 1 lit.a) şi c) în cond. art. 41 al. 2 C.p., art. 192 al.2 C.p., art. 211 al.2ind. 1 lit. a) şi c) C.p. toate cu aplic art. 33 lit. a) C.p.

Dosar nr. 2393/214/2011

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA COSTEŞTI.

SENTINŢĂ PENALĂ Nr. 124/2013

PREŞEDINTE Dumitru C.an Bogdan

Ministerul Public reprezentat prin procuror Carmen Olaru, din  cadrul P.J.C..

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpaţii I.B., I.C., D.G.N., I.A., D.G.N., părţi vătămate/părţi civile fiind C.E., S.T., M.I., M.M., Z.I., D.E., I.M., M.B., Ş.F., Ş.A., N.C., L.D., P.G., V.E., P.G., P.S., S.A., D.G., C.N., C.E., P.A., P.C., C.N., M.D., N.I., C.V., I.M., V.P., F.T., A.M., B.I., având ca obiect înşelăciunea (art. 215 C.p.) art. 215 al.1 şi 2 C.p. cu aplic. art. 75 al. 1 lit.a) şi c) în cond. art. 41 al. 2 C.p., art. 192 al.2 C.p., art. 211 al.2ind. 1 lit. a) şi c) C.p. toate cu aplic art. 33 lit. a) C.p.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată:

Prin rechizitoriul nr. 619/P/2011 din data de 24.10.2011 al P.J.C.. au fost trimişi în judecată inculpaţii I.B., în stare de arest preventiv, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a şi c C. pen., în cond. art. 41 alin. 2 C. pen., violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 C. pen. şi tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 21 lit. a şi c C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a C. pen., I.C., în stare de arest preventiv, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a şi c C. pen., în cond. art. 41 alin. 2 C. pen., violare de domiciliu. prev. de art. 192 alin. 2 C. pen., tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 21 lit. a şi c C. pen. şi furt, prev. de art. 208 alin. 1 C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a C. pen., D.G.N., în stare de libertate, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a C. pen. şi art. 37 alin. 1 lit. b C. pen., în condiţiile art. 41 alin. 2 C. pen., D.G.N., în stare de libertate, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune,  prev. şi ped. de  art. 215 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a şi c C. pen., în cond. art. 41 alin. 2 C. pen. şi I.A., în stare de liberate, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de  înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplic. art. 99 şi urm. C. pen., art. 75 alin. 1 lit. a C. pen., în condiţiile art. 41 alin. 2 C. pen.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 25.10.2011 sub nr. unic 2393/214/2011.

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, cu privire la inculpatul I.B., că în perioada 01.02.2011-28.06.2011, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, împreună cu A.N.  şi cu inculpaţii  I.A. (minor), I.C., D.G.N., D.G.N. a înşelat părţile vătămate Z.I., D.E., Ş.F., M.B., N.C., L.D., P.G., V.E., P.G., D.G., A.M., M.D., F.T. şi a încercat să înşele părţile vătămate I.M., S.A.,  N.I., iar la data de 06.05.2011 a sustras împreună cu inculpatul I.C., care ameninţa cu un cuţit, suma de 2500 lei de la partea vătămată I.M., după ce au pătruns fără drept în locuinţa acesteia.

Referitor la inculpatul I.C., s-a reţinut că în perioada 01.02.2011-28.06.2011, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, împreună cu inculpaţii I.A. (minor), I.B., D.G.N., D.G.N. a înşelat părţile vătămate S.T., D.E., Ş.F., M.B., L.D., P.G., V.E., D.G., P.A., C.N., M.D., C.V., I.M., V.P., F.T., B.I. şi a încercat să înşele părţile vătămate I.M., S.A.,  C.N. şi C.E., N.I., iar în data de 06.05.2011, prin ameninţare cu un cuţit, a sustras de la partea vătămată I.M. suma de 2500 lei, după ce a pătruns fără drept în locuinţa acesteia, împreună cu inculpatul I.B., iar în data de 16.06.2011, a sustras suma de 5500 lei de la partea vătămată P.A..

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul D.G.N., s-a reţinut că în stare de recidivă post-executorie, în perioada 28.04.201-28.06.2011, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, împreună cu inculpaţii I.C., I.B., D.G.N. şi cu numitul F.L. a înşelat părţile vătămate D.E., P.A., C.V., V.P., B.I. şi a încercat să înşele părţile vătămate I.M., C.N. şi C.E..

Prin acelaşi act de sesizare, s-a reţinut, referitor la inculpatul D.G.N., că în perioada 23.03.2011-28.06.2011, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, împreună cu inculpaţii I.A. (minor), I.C., D.G.N. a înşelat părţile vătămate M.I. şi M.M., P.A., C.N., I.M., V.P., B.I. şi a încercat să înşele părţile vătămate C.N. şi C.E., N.I..

De asemenea, s-a mai reţinut, referitor la inculpatul I.A., că în perioada 13.11.2010-27.06.2011, minor fiind, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, împreună cu A.N. şi cu inculpaţii I.C., D.G.N., I.B. a înşelat părţile vătămate C.E., V.E., S.T., M.I. şi M.M., M.B., Ş.F., N.C., L.D., P.G., P.G., D.G., M.D. şi A.M. şi a încercat să înşele partea vătămată S.A..

În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele mijloace de probă: declaraţii inculpat D.G.N., I.C., plângeri, sesizări şi declaraţii părţi vătămate, procese-verbale de cercetare la faţa locului cu fotografii judiciare, rapoarte de constatare tehnico- ştiinţifică dactiloscopică, declaraţii martori, procese-verbale pentru redare convorbiri telefonice şi localizare, procese-verbale pentru recunoaştere din fotografii judiciare, procese-verbale pentru efectuarea percheziţiilor domiciliare cu fotografii judiciare, proces-verbal de predare bani-parte vătămată fiind L.D.

Cu prilejul cercetării judecătoreşti s-a procedat la audierea părţilor vătămate şi a martorilor indicaţi în actul de sesizare a instanţei.

Inculpaţii, deşi s-au prezentat la judecată, au refuzat să dea declaraţie în cauză.

La dosarul instanţei au fost ataşate fişele de cazier judiciar ale inculpaţilor, din care reiese că singurul care are antecedente penale este inculpatul D.G.N.

La termenul de judecată din data de 29.03.2012 instanţa a dispus efectuarea în cauză a unui referat de evaluare cu privire la inculpatul minor I.A., acesta fiind depus la dosar la data de 19.04.2012.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

I

1).La data 23.03.2011, în jurul orei 09:00, inculpaţii I.A. şi D.G.N. au indus în eroare părţile vătămate M.I. (78 ani) şi M.M. (82 ani), din Oraşul R., Sat G., Judeţul D., determinându-le să le remită suma de 1.595 lei.

Astfel, aceştia au afirmat faţă de părţile vătămate, în mod mincinos, că au avut o înţelegere cu ginerele lor, potrivit căreia acesta a intenţionat să cumpere o foaie de tablă din cupru, pentru a confecţiona un boiler, în schimbul sumei de 2.000 lei. Au adăugat că au primit de la el o arvună de 500 lei, iar restului preţului urma să le fie plătit, potrivit înţelegerii, de ele (părţile vătămate).

Pentru a reuşi inducerea în eroare a părţii vătămate M.I., inculpaţii i-au înmânat acesteia un telefon mobil, pretinzând că interlocutor este ginerele său.  În urma discuţiei telefonice purtate, partea vătămată a avut convingerea că persoana cu care a vorbit era ginerele său, motiv pentru care a remis inculpaţilor suma de 900 lei, pe care o avea în casă. Apoi, s-a deplasat la locuinţa martorei M.M., căreia i-a solicitat cu împrumut suma de 600 lei, pe care a predat-o, de asemenea, inculpaţilor.

În intervalul de timp în care partea vătămată M.I. a fost plecată, soţul acesteia a remis inculpaţilor şi suma de 95 lei, tot ca urmare a inducerii în eroare. În schimbul sumei primite, inculpaţii au remis părţilor vătămate o foaie de tablă din cupru.

Cu ocazia audierii, partea vătămată M.I. a precizat că în ziua respectivă, în timp ce se afla în curtea locuinţei sale, a observat un autoturism alb, din care au coborât doi bărbaţi. Unul dintre aceştia a rămas la autoturism, iar celălalt a venit la ea şi a întrebat-o dacă ginerele său este acasă, pentru că are o înţelegere cu el, respectiv să îi dea suma de 2.000 lei pe o foaie de tablă din cupru. I-a mai spus că primise deja arvună suma de 500 lei, iar diferenţa urma să o primească în cursul zilei respective. Partea vătămată a adăugat că persoana respectivă i-a înmânat un mobil, spunându-i că la telefon este chiar ginerele său şi, în urma discuţiei purtate, a crezut că, într-adevăr, a vorbit cu acesta. Ca atare, a remis unuia dintre bărbaţi suma de 900 lei, iar diferenţa de 600 lei a luat-o cu împrumut de la cumnata sa, M.M. (filele 69-73 vol. VI, d.u.p.). 

Susţinerile părţii vătămate sunt confirmate de cele ale martorei M.M., care a precizat că la data de 23.03.2011, în jurul orei 09,00, partea vătămată a venit la domiciliul său, fiind însoţită de un bărbat şi i-a cerut cu împrumut suma de 600 lei, pentru a o plăti unor persoane în schimbul unor foi de tablă. A adăugat că a fost de acord, iar partea vătămată a remis suma primită bărbatului care o însoţea, chiar în curtea sa (fila 92 vol. VI, d.u.p.).

Identificarea inculpaţilor I.A. si D.G.N. s-a realizat prin recunoaşterea acestora de către părţile vătămate M.I. şi M.M. (filele 74-83, 88-91 vol. VI, d.u.p.).

2). La data de 06.05.2011, în jurul orelor 06:30, inculpaţii I.B. şi I.C. au încercat să o inducă în eroare pe partea vătămată I.M. (71 ani),  domiciliată în comuna B., jud. Argeş, spunându-i acesteia că trebuie să le remită suma de 2.000 lei, în schimbul unei foi de tablă, conform înţelegerii pe care o aveau cu fiul său.

Pentru a câştiga încrederea părţii vătămate, inculpatul I.C. i-a înmânat acesteia un mobil, spunându-i că la telefon este fiul său, însă partea vătămată şi-a dat seama că nu este fiul său la telefon, motiv pentru care le-a cerut acestora să plece. După scurt timp, cei doi inculpaţi, având asupra lor foaia de tablă împachetată într-un ziar şi o faţă de pernă, au intrat în casă peste partea vătămată, iar inculpatul I.C. a ameninţat-o cu un cuţit, reuşind să sustragă de la aceasta suma de 2.500 lei.

Fiind audiată, partea vătămată a declarat că în dimineaţa zilei de 06.05.2011, după ce s-a întors de la tămâiat, a observat o maşină de culoare roşie-vişinie oprind în faţa porţii, în ea aflându-se trei persoane. Din interior au coborât doi bărbaţi de etnie rromă şi i-au spus că au fost trimişi de băiatul său, Dan, cu care aveau o înţelegere, cerându-i în acest sens suma de 2.000 lei, în schimbul unei bucăţi de tablă.

Partea vătămată a adăugat că le-a comunicat că nu are această sumă, însă imediat unul dintre bărbaţi i-a înmânat un mobil, spunându-i că la telefon este chiar fiul său. Dându-şi seama că persoana cu care vorbea nu era fiul său, le-a cerut acestora să plece şi a închis poarta.

La scurt timp, cei doi au intrat în casă şi, ameninţând-o cu un cuţit, i-au sustras suma de 2.500 lei, aflată într-o cutie (filele 196-203 vol. VI- d.u.p.).

Susţinerile părţii vătămate se coroborează atât cu procesele-verbale de recunoaştere după planşe foto (filele 204-205 vol. VI- d.u.p.), cei doi inculpaţi fiind identificaţi de către partea vătămată, cât şi cu listingul convorbirilor lor telefonice, aceştia purtând convorbiri telefonice la data de 06.05.2011, între orele 06:19-06:28, fiind localizaţi pe raza comunei B..

Cu prilejul efectuării percheziţiilor domiciliare din data de 01.07.2011, ora 07:58, inculpaţii I.A. şi I.C. au discutat telefonic cu privire la această faptă.

De asemenea, la data de 29.06.2011, ora 15:57, inculpaţii I.B. şi I.C. au avut o discuţie telefonică cu privire la faptă, în cadrul căreia au recunoscut săvârşirea acesteia.

În raport de cele de mai sus, în sarcina inculpaţilor I.C. şi I.B. se va reţine doar săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 21 lit. a şi c C. pen. şi violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 C. pen., nu şi comiterea unei tentative la infracţiunea de înşelăciune, ca act material distinct al infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea acestora în judecată. În acest sens, instanţa are în vedere că acţiunea iniţială, prin care inculpaţii au încercat să o inducă în eroare pe partea vătămată, a fost urmată imediat de acţiunea de constrângere şi deposedare a acesteia de suma de bani, ce caracterizează elementul material al infracţiunii de tâlhărie.

Referitor la inculpatul D.G.N., instanţa apreciază că în sarcina sa nu se poate reţine săvârşirea acestei fapte, ca act material distinct al infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.

Astfel, din materialul probator nu rezultă, în primul rând, că acesta a fost prezent la locul faptei. Simpla împrejurare că a fost localizat pe raza Comunei Bârla, la data respectivă, nu este echivalentă cu prezenţa sa la locul faptei şi, cu atât mai mult, nu îi poate atribui acestuia calitatea de participant la comiterea infracţiunii.

Pe de altă parte, acesta nici nu a fost identificat de partea vătămată ca fiind unul dintre participanţi.

În plus, faptul că a purtat convorbiri telefonice în dimineaţa zilei de 06.05.2011 cu ceilalţi doi inculpaţi (potrivit listingului convorbirilor telefonice), al căror conţinut este necunoscut, nu poate conduce la presupunerea că a contribuit în vreun fel la inducerea în eroare a părţii vătămate.

3).La data 12.05.2011, în jurul orei 07:15, inculpaţii I.A. şi I.B. au indus în eroare părţile vătămate Ş.F. (85 ani) şi Ş.A., din com. C., sat C., jud. D., determinându-le să le remită suma de 1.900 lei.

Astfel, inculpaţii au solicitat primei părţi vătămate suma de 1.500 lei, afirmând în mod neadevărat că au avut o înţelegere cu nepotul său, potrivit căreia, în schimbul sumei de 2.000 lei acesta urma să achiziţioneze o foaie de tablă.

În acest sens, inculpaţii au înmânat părţii vătămate un telefon mobil, pretinzând că interlocutor este nepotul său. În timp ce partea vătămată Ş.F. vorbea la telefon, soţia sa a fost, de asemenea, indusă în eroare, motiv pentru care aceasta a intrat în locuinţă pentru a lua suma de 1.500 lei. Inculpatul I.B. a însoţit-o şi a primit de la ea suma arătată. Observând că partea vătămată mai are în portofel încă 400 lei, inculpatul  I.B. a indus-o din nou în eroare,  spunându-i că trebuie să îi mai aducă încă o foaie de tablă, fapt ce a determinat-o pe partea vătămată să îi dea şi această sumă de bani.

Situaţia de fapt mai sus expusă rezultă din coroborarea declaraţiilor părţilor vătămate (filele 332, 347 vol. VI- d.u.p.), în care acestea au prezentat o situaţie de fapt identică celei expuse, cu recunoaşterea din grup a inculpaţilor de către părţile vătămate, conform proceselor-verbale aflate la filele 333-361, dar şi cu listingul convorbirilor telefonice ale inculpaţilor I.B. şi I.C., aceştia purtând convorbiri telefonice la data de 12.05.2011, ocazie cu care primul a fost localizat, printre altele, şi pe raza comunei C., jud. D. (fila 323 vol. VI- d.u.p.).

Referitor la inculpatul I.C., instanţa apreciază că în sarcina sa nu se poate reţine săvârşirea acestei fapte, ca act material distinct al infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.

În acest sens, instanţa subliniază că din materialul probator nu rezultă, în primul rând, că inculpatul a fost prezent la locul faptei. Faptul că a fost localizat pe raza comunei C, jud. D, la data respectivă, nu este echivalent cu prezenţa sa la locul faptei şi, cu atât mai mult, nu îi poate atribui acestuia calitatea de participant la comiterea infracţiunii.

Pe de altă parte, acesta nici nu a fost identificat de părţile vătămate ca fiind unul dintre participanţi.

În altă ordine de idei, împrejurarea că a purtat convorbiri telefonice în dimineaţa zilei de 12.05.2011 cu inculpatul I.B. (potrivit listingului convorbirilor telefonice), al căror conţinut este necunoscut, nu poate conduce în mod automat la presupunerea că a contribuit în vreun fel la inducerea în eroare a părţilor vătămate.

4).La data de 01.06.2011, în jurul orei 06:10, inculpaţii I.A. şi I.B. au indus în eroare partea vătămată N.C. (76 ani), din com. C, sat U, jud. D, determinând-o să le remită suma de 2.000 lei.

 Astfel, inculpaţii au afirmat în mod fals că au avut o înţelegere cu nepotul său, pe nume Marius, potrivit căreia, în schimbul sumei de 2.500 lei acesta urma să achiziţioneze de la ei o foaie de tablă. De asemenea, au mai susţinut că au primit deja o arvună de la el în sumă de 500 lei, pe care ar fi pierdut-o dacă nu ar fi fost achitată diferenţa de preţ. 

 Pentru a întări convingerea părţii vătămate, inculpatul I.B. a înmânat acesteia un telefon mobil, pretinzând că interlocutor este nepotul său, în realitate fiind inculpatul I.A..

 Situaţia de fapt mai sus expusă rezultă din coroborarea declaraţiilor părţii vătămate (filele 6-9 vol. V- d.u.p.), în care aceasta a prezentat o situaţie de fapt identică celei expuse, cu recunoaşterea după planşe foto a inculpaţilor de către partea vătămată, conform proceselor-verbale aflate la filele 10-14 şi 26-27, cu declaraţiile martorei N.P. (filele 15-17 vol. V- d.u.p.), în cuprinsul cărora aceasta a relatat modalitatea prin care inculpaţii au indus-o în eroare pe partea vătămată, cu recunoaşterea după planşe foto a inculpatului I.A. de către martora N.P., conform proceselor-verbale aflate la filele 18-25, precum şi cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice şi localizare a inculpaţilor I.A. şi I.B. (filele 34-35 vol. V- d.u.p.).

5).La data de 03.06.2011, în jurul orei 06:15, inculpaţii I.C. şi  I.B. au indus-o în eroare pe partea vătămată L.D. (82 ani), din com. S., jud. T., determinând-o să le remită suma de 1.400 lei.

 Astfel, în timp ce partea vătămată se afla în curtea locuinţei sale, inculpaţii au abordat-o, spunându-i că s-au înţeles cu nepotul său, S., ca în schimbul sumei de 1.000 lei să îi dea acestuia o bucată de tablă din aramă. Partea vătămată le-a comunicat că nepotul său nu este acasă, motiv pentru care inculpaţii i-au cerut lui să achite suma arătată, predându-i totodată bucata de tablă. Partea vătămată a mers în casă şi, din eroare, a luat suma de 1.400 lei, pe care a înmânat-o inculpaţilor.

Situaţia de fapt mai sus expusă rezultă din coroborarea declaraţiilor părţii vătămate (filele 56-60 vol. V- d.u.p.), în care aceasta a prezentat o situaţie de fapt identică celei expuse, cu declaraţiile martorei L.M. (soţia părţii vătămate), în cuprinsul cărora aceasta a relatat modalitatea prin care inculpaţii au indus-o în eroare pe partea vătămată (filele 61-63 vol. V- d.u.p.), dar şi cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice şi localizare a inculpaţilor (filele 79-82). Cu privire la aceste ultime mijloace de probă, instanţa reţine că inculpatul I.B. a fost cel care a apelat telefonic prima dată, la ora 06:14:51, pe inculpatul I.C., iar apoi pe inculpatul I.A., la ora 06:17:01.

În plus, instanţa are în vedere şi împrejurarea că la data de 21.06.2011 părţii vătămate i-a fost restituită suma de 1.400 lei de către apărătorul ales al inculpatului I.B., conform procesului-verbal aflat la fila 71 vol. V- d.u.p., ceea ce confirmă existenţa unei aşa-zise înţelegeri între partea vătămată şi inculpat.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul I.A., instanţa apreciază că în sarcina sa nu se poate reţine săvârşirea acestei fapte, ca act material distinct al infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.

În primul rând, din materialul probator administrat în cauză nu rezultă că acest inculpat a fost prezent la locul faptei. Apoi, acesta nici nu a fost identificat de părţile vătămate ca fiind unul dintre participanţi.

Instanţa reţine că la data de 03.06.2011 inculpatul I.A. a purtat o convorbire telefonică cu inculpatul I.B., astfel cum rezultă din procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice aflat la fila 82, însă în cadrul acesteia inculpatul nu a făcut afirmaţii mincinoase, de natură a înşela încrederea părţii vătămate.

6). La data de 04.06.2011, în jurul orei 07:30, inculpaţii I.A., I.C. şi I.B. au abordat-o pe partea vătămată P.G. (85 ani), din Oraşul P., Jud. I., în timp ce se deplasa către piaţă, sub pretextul că fiul său, M, îi trimite o foaie din tablă. În momentul în care soţia părţii vătămate a intrat în casă pentru a lua suma de 1.600 lei, solicitată de inculpaţi drept preţ pentru tabla respectivă, aceştia i-au mai cerut încă 1.600 lei, susţinând că această sumă este pentru o altă bucată de tablă pe care o dăduseră anterior fiului său. Astfel, au reuşit să o inducă în eroare pe partea vătămată şi pe soţia sa, obţinând de la aceştia suma de 3.200 lei. 

 Pentru a întări convingerea părţii vătămate, inculpatul I.B. a înmânat acesteia un telefon mobil, pretinzând că interlocutor este fiul său, în realitate fiind inculpatul I.A.. În fundal se aude şi vocea inculpatului I.C., care spune şi el părţii vătămate: ”Atunci pierde arvuna…”.

Pentru a reţine situaţia de fapt mai sus expusă, instanţa are în vedere declaraţiile părţii vătămate (filele 92-95 vol. V- d.u.p.), în care aceasta a prezentat o situaţie identică celei expuse, care se coroborează cu declaraţiile martorei P.M. (soţia părţii vătămate), în cuprinsul cărora aceasta a relatat modalitatea prin care inculpaţii au indus-o în eroare pe partea vătămată, cu recunoaşterea după planşe foto a inculpaţilor I.B. şi I.C. de către martora P.M., conform procesului-verbal aflat la filele 97-104, precum şi cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice şi localizare a inculpaţilor I.A. şi I.B. (filele 115-116 vol. V- d.u.p.). 

7).La data de 11.06.2011, în jurul orei 06:30, inculpaţii I.A., I.C. şi I.B. au înşelat-o pe partea vătămată V.E. (78 ani), din Com. D., Jud. T., afirmând că fiul său, N. îi trimite o foaie din tablă pentru a confecţiona un cazan, urmând ca preţul acesteia, în sumă de 1.500 lei, să fie achitat de ea. Totodată, inculpaţii i-au comunicat că fiul său a achitat deja o arvună de 500 lei.

În felul acesta, inculpaţii au reuşit să o inducă în eroare pe partea vătămată şi, observând că aceasta avea în casă suma de 2.600 lei, au continuat acţiunea de inducere în eroare, determinând-o să le dea întreaga sumă.

Pentru a întări convingerea părţii vătămate, inculpatul I.B. a vorbit la telefonul mobil, pretinzând că interlocutor este fiul său, în realitate fiind inculpatul I.A..

Pentru a reţine situaţia de fapt mai sus expusă, instanţa are în vedere declaraţiile părţii vătămate (filele 125-127 vol. V- d.u.p.), în care aceasta a prezentat o situaţie identică celei expuse, care se coroborează cu recunoaşterea după planşe foto a inculpaţilor I.B. şi I.C. de către partea vătămată, conform procesului-verbal aflat la filele 129-133, precum şi cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice şi localizare a inculpaţilor I.A. şi I.B. (filele 134-135 vol. V- d.u.p.).

8).La data de 13.06.2011, în jurul orei 06:40, inculpaţii I.A. şi I.B. au abordat-o pe partea vătămată P.G. (86 ani), din Com. Ş.D.J., Jud. I., în timp ce desfăşura activităţi în gospodărie şi, sub pretextul că au fost trimişi de fiul său, Costel, pentru a-i preda o foaie din tablă, i-au cerut suma de 1.500 lei, reprezentând contravaloarea acesteia.

 Pentru a crea convingerea că cele prezentate sunt corespunzătoare adevărului, inculpatul I.B. a înmânat soţiei părţii vătămate, P.S., un telefon mobil, pretinzând că interlocutor este fiul său, în realitate fiind inculpatul I.A.. În urma acestei acţiuni, părţile vătămate le-au predat inculpaţilor suma de 1.500 lei.

 Situaţia de fapt mai sus expusă rezultă din coroborarea declaraţiilor părţilor vătămate (filele 144-147), în care acestea au prezentat o situaţie identică celei expuse, cu declaraţia martorului G.M. (filele 150-151), care a afirmat că a observat în dimineaţa respectivă două persoane care au intrat în curte la părţile vătămate, după ce în prealabil l-au întrebat pe el despre locuinţa acestora, dar şi cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice şi localizare a inculpaţilor I.A. şi I.B. (filele 152-153 vol. V- d.u.p.).

9). La data de 15.06.2011, în jurul orei 06:00, inculpaţii I.C., I.A. şi I.B., au încercat să o inducă în eroare pe partea vătămată S.A. (73 ani), din com. C., jud. O., spunându-i că fiul său le datorează suma de 1.500 lei.

Pentru a crea convingerea că cele prezentate sunt corespunzătoare adevărului, inculpatul I.B. a înmânat părţii vătămate un telefon mobil, pretinzând că interlocutor este fiul său, în realitate fiind inculpatul I.A., însă partea vătămată şi-a dat seama de acest lucru şi a refuzat să le dea inculpaţilor suma solicitată.

 Situaţia de fapt mai sus expusă rezultă din coroborarea declaraţiilor părţii vătămate (filele 156-161), în care aceasta a prezentat o situaţie identică celei expuse, cu recunoaşterea după planşe foto a inculpatului I.C. de către partea vătămată, conform procesului-verbal aflat la filele 162-166, dar şi cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice şi localizare a inculpaţilor I.A. şi I.B., din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceştia au încercat să o înşele pe partea vătămată (filele 167-168 vol. V- d.u.p.).

10).  La data de 15.06.2011, în jurul orei 07:50, inculpaţii I.A., I.B. şi I.C. au înşelat-o pe partea vătămată D.G. (76 ani), din com. M., jud. O., determinând-o să le predea suma de 1.000 lei.

Astfel, unul dintre inculpaţi i-a spus părţii vătămate că este coleg cu fiul său, Adrian, care are nevoie urgentă de bani, având o problemă la serviciu. 

Pentru a o convinge pe partea vătămată de realitatea susţinerilor sale, inculpatul I.B. l-a apelat telefonic pe inculpatul I.C., spunând părţii vătămate că interlocutor este fiul acesteia.

Ca urmare a acţiunii de inducere în eroare, partea vătămată s-a deplasat la martorul M.R. de la care a luat cu împrumut suma de 1.000 lei, pe care a predat-o inculpaţilor. Deoarece aceştia i-au mai cerut încă 500 de lei, partea vătămată a strigat la poarta numitului D.D., moment în care inculpaţii au plecat.

Situaţia de fapt de mai sus rezultă din coroborarea declaraţiilor părţii vătămate (filele 174-176), în care aceasta a prezentat o situaţie identică celei expuse, cu recunoaşterea după planşe foto a inculpaţilor de către partea vătămată, conform procesului-verbal aflat la filele 183-191, cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice şi localizare a inculpaţilor, din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceştia au înşelat-o pe partea vătămată (filele 177-180 vol. V- d.u.p.), dar şi cu declaraţia martorului M.R..

Fiind audiat, martorul M.R. a declarat că la data de 15.06.2011, dimineaţa, a venit la el partea vătămată şi i-a solicitat cu împrumut suma de 1.000 lei, spunându-i că fiul său are o problemă la serviciu şi a trimis trei colegi să ia această sumă de bani.

A adăugat că i-a dat părţii vătămate suma solicitată, iar aceasta a înmânat-o imediat celor trei bărbaţi care o însoţeau, aflaţi într-un autoturism de culoare albă.

11).  La data de 16.06.2011, în jurul orei 07:00, inculpaţii I.C., D.G.N. şi D.G.N. au încercat să inducă în eroare părţile vătămate C.N. şi C.E., în vârstă de 75 ani, respectiv 64 ani, din Mun. S., Jud. O.

Astfel, inculpaţii au spus părţilor vătămate că s-au înţeles cu fiul lor ca acesta să achiziţioneze de la ei o foaie din tablă, pentru care a şi plătit o arvună de 500 lei.  De asemenea, le-au comunicat părţilor vătămate că diferenţa de preţ, de 1.000 lei, urma să fie achitată de ele, conform înţelegerii.

În momentul în care partea vătămată C.E. a vrut să apeleze telefonic pe fiul său, a fost oprită de către inculpatul I.C., care s-a oferit să îl sune personal. Acesta a înmânat, pe rând, mobilul părţilor vătămate, care însă şi-au dat seama că la telefon nu era fiul lor, în realitate fiind inculpaţii D.G.N. şi D.G.N., motiv pentru care le-au solicitat inculpaţilor să părăsească curtea gospodăriei.

Situaţia de fapt de mai sus rezultă din coroborarea declaraţiilor părţilor vătămate (filele 195-197 vol. V- d.u.p.), în care acestea au prezentat o situaţie identică celei expuse, cu recunoaşterea după planşe foto a inculpatului I.C. de către părţile vătămate, conform proceselor-verbale aflate la filele 198, 206-212 vol. V- d.u.p., dar şi cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice şi localizare a inculpaţilor, din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceştia au încercat să înşele părţile vătămate (filele 199-204 vol. V- d.u.p.).

12).  La data de 16.06.2011, în jurul orei 07:15 inculpaţii I.C. şi  D.G.N. le-au abordat pe părţile vătămate P.A. (67 ani) şi P.C. (71 ani), din Mun. S., Jud. O., zicându-le că au fost trimişi de fiul lor, cu care au avut o înţelegere. Astfel, inculpaţii le-au spus părţilor vătămate că fiul lor a cumpărat de la ei o foaie de tablă din cupru, pentru care le-a lăsat o arvună de 500 lei, urmând ca ele (părţile vătămate) să le achite suma de 1.500 lei.

Pentru a induce în eroare părţile vătămate, inculpatul I.C. a apelat telefonic pe inculpatul D.G.N., spunându-le acestora că interlocutor este fiul lor.

Ca urmare a inducerii în eroare, partea vătămată P.A. a intrat în casă, fiind urmată de inculpatul I.C. şi a luat suma de 1.500 lei dintr-o pungă, predând-o acestuia. Inculpatul a lăsat foaia de tablă jos, a luat banii şi a cerut părţii vătămate o sticlă cu apă, iar în momentul în care aceasta a mers să îi aducă sticla solicitată a sustras punga, în care se mai afla suma de 5.500 lei.

Situaţia de fapt de mai sus rezultă din coroborarea declaraţiilor părţilor vătămate (filele 236-242 vol. V- d.u.p.), în care acestea au prezentat o situaţie identică celei expuse, cu recunoaşterea după planşe foto a inculpatului I.C. de către părţile vătămate, conform proceselor-verbale aflate la filele 246-257, dar şi cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice şi localizare a inculpaţilor, din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceştia au indus în eroare părţile vătămate (filele 258-265 vol. V- d.u.p.).

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul D.G.N., instanţa apreciază că în sarcina sa nu se poate reţine săvârşirea acestei fapte, ca act material distinct al infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.

În acest sens, deşi din cuprinsul procesului-verbal de redare a conţinutului convorbirilor telefonice reiese că acesta a purtat o discuţie cu o persoană, totuşi intervenţia sa a fost relativ sumară, iar procesul-verbal menţionat nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă. Pe de altă parte, inculpatul nici nu a fost identificat de părţile vătămate cu ocazia prezentării de planşe foto, în condiţiile în care acestea au afirmat că au văzut în autoturism trei persoane.

13).  La data de 17.06.2011, în jurul orei 07:50, inculpaţii I.C. şi D.G.N. au înşelat-o pe partea vătămată C.N. (79 ani), din comuna C., sat B., jud. I., determinând-o să le predea suma de 1.300 lei, spunându-i acesteia că fiul său, Ionel, i-a trimis pentru a le achita o datorie în sumă de 2.000 lei.

 Pentru a o convinge pe partea vătămată că cele afirmate sunt reale, inculpatul I.C. l-a apelat telefonic pe inculpatul D.G.N., spunând părţii vătămate că interlocutor este fiul său.

Situaţia de fapt de mai sus rezultă din coroborarea declaraţiilor părţii vătămate (filele 272-274 vol. V- d.u.p.), în care aceasta a prezentat o situaţie identică celei expuse, cu recunoaşterea după planşe foto a inculpatului I.C. de către partea vătămată, conform procesului-verbal aflat la filele 275-283 vol. V- d.u.p., dar şi cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice şi localizare a inculpaţilor, din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceştia au indus în eroare partea vătămată (filele 286-288 vol. V- d.u.p.).

14). La data de 18.06.2011, în jurul orei 05:40, inculpaţii I.A., I.B. şi I.C. au abordat-o pe partea vătămată M.D. (87 ani), din com. C., jud. O., afirmând în mod fals că s-au înţeles cu ginerele său, A., să îi construiască un boiler, în schimbul sumei de 1.000 lei, pe care urma să o plătească ea (partea vătămată).

Pentru a crea convingerea că cele prezentate sunt corespunzătoare adevărului, inculpatul I.B. a înmânat părţii vătămate un telefon mobil, pretinzând că interlocutor este ginerele  său, în realitate fiind inculpatul I.A..

În momentul în care partea vătămată a vrut să le achite suma solicitată, inculpaţii au observat că aceasta avea mai mulţi bani, astfel că i-au distras atenţia, iar inculpatul I.C. a sustras toată suma de bani, respectiv 4.000 lei.

Situaţia de fapt de mai sus rezultă din coroborarea declaraţiilor părţii vătămate (filele 309-315 vol. V- d.u.p.), în care aceasta a prezentat o situaţie identică celei expuse, cu recunoaşterea după planşe foto a inculpaţilor I.C. şi I.B. de către partea vătămată, conform proceselor-verbale aflate la filele 316-325 vol. V- d.u.p., dar şi cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice şi localizare a inculpaţilor, din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceştia au indus în eroare partea vătămată (filele 326-327 vol. V- d.u.p.).

15).La data de 18.06.2011, în jurul orei 06:00, inculpaţii I.C. şi D.G.N. au încercat să o înşele pe partea vătămată N.I. (65 ani) din com. C., jud. O.. 

Astfel, sub pretextul că s-au înţeles cu un nepot de-al său, C., care le achitase deja un avans de 500 lei, inculpaţii i-au cerut părţii vătămate suma de 1.000 lei în schimbul unei foi de tablă, urmând ca această sumă să-i fie restituită de nepotul său.

Pentru a o convinge pe partea vătămată că cele afirmate sunt reale, inculpatul I.C. i-a înmânat acesteia un telefon mobil, pretinzând că interlocutor este nepotul său, în realitate fiind inculpatul D.G.N..

Dându-şi seama că nu vorbeşte cu nepotul său, partea vătămată i-a solicitat inculpatului I.C. să părăsească gospodăria.

Situaţia de fapt de mai sus rezultă din coroborarea declaraţiilor părţii vătămate (filele 330-335 vol. V- d.u.p.), în care aceasta a prezentat o situaţie identică celei expuse, cu recunoaşterea după planşe foto a inculpatului I.C. de către partea vătămată, conform procesului-verbal aflat la filele 336-339, dar şi cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice şi localizare a inculpaţilor, din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceştia au încercat să inducă în eroare partea vătămată (filele 351-355 vol. V- d.u.p.).

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul I.B., instanţa apreciază că în sarcina sa nu se poate reţine săvârşirea acestei fapte, ca act material distinct al infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.

Astfel, deşi inculpatul a fost recunoscut de martora C.N. cu ocazia prezentării de planşe foto, totuşi acest aspect nu îi poate atribui calitatea de participant, în condiţiile în care martora a afirmat că doar l-a văzut pe acesta stând lângă autoturism. Aşadar, din cuprinsul declaraţiei martorei nu rezultă care a fost contribuţia inculpatului la comiterea faptei, iar acest lucru nu reiese nici din cuprinsul procesului-verbal de redare a convorbirilor telefonice şi localizare a inculpaţilor.

16).  La data de 18.06.2011, în jurul orei 06:30, inculpaţii I.C. şi D.G.N. au înşelat-o pe partea vătămată C.V. (76 ani), din Comuna N.T., Jud. O., determinând-o să le remită suma de 700 lei.

 Astfel, inculpatul I.C. a abordat-o pe partea vătămată C.V. în timp ce desfăşura diverse activităţi gospodăreşti şi, sub pretextul că a fost trimis de  nepotul său, C., pentru a-i preda o foaie din tablă, i-a cerut să îi achite suma de 1.000 lei în locul acestuia. Întrucât partea vătămată avea doar 700 lei, i-a remis inculpatului doar această sumă de bani.

În scopul inducerii în eroare a părţii vătămate, inculpatul I.C. l-a apelat telefonic pe inculpatul D.G.N., spunând părţii vătămate că interlocutor este nepotul său.

Situaţia de fapt de mai sus rezultă din coroborarea declaraţiilor părţii vătămate (filele 370-373 vol. V- d.u.p.), în care aceasta a prezentat o situaţie identică celei expuse, cu recunoaşterea după planşe foto a inculpatului I.C. de către partea vătămată, conform procesului-verbal aflat la filele 374-377, dar şi cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice şi localizare a inculpaţilor, din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceştia au indus în eroare partea vătămată (filele 380-382 vol. V- d.u.p.).

17). La data de 21.06.2011, în jurul orei 07:40, inculpaţii D.G.N. şi I.C. au înşelat-o pe partea vătămată I.M. (73 ani) din Mun. Bucureşti, sector 3, determinând-o să le predea suma de 1.500 lei.

Astfel, cei doi inculpaţi i-au solicitat părţii vătămate suma de 1.500 lei, afirmând în mod mincinos că aceasta reprezintă preţul unei bucăţi de tablă din cupru cumpărate de fiul său, M., de la ei. Totodată, i-au comunicat părţii vătămate, tot în mod mincinos, că fiul său le dăduse deja o parte din preţ, respectiv suma de 500 lei.

Pentru inducerea şi menţinerea în eroare a părţii vătămate, inculpatul I.C. l-a apelat telefonic pe inculpatul D.G.N., spunându-i părţii vătămate că interlocutor este fiul său.

Situaţia de fapt de mai sus rezultă din coroborarea declaraţiei părţii vătămate (fila 397 vol. V- d.u.p.), în care aceasta a prezentat o situaţie identică celei expuse, cu recunoaşterea după planşe foto a inculpatului I.C. de către partea vătămată, conform procesului-verbal aflat la filele 404-406, dar şi cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice şi localizare a inculpaţilor, din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceştia au indus în eroare partea vătămată (filele 413-414 vol. V- d.u.p.).

18).  La data de 22.06.2011, în jurul orei 06:00, inculpaţii I.C. şi D.G.N. au indus-o în eroare pe partea vătămată V.P. (80 ani) din oraşul L.G., jud. C., determinând-o să le predea suma de 3.700 lei.

 Astfel, cei doi inculpaţi i-au solicitat iniţial părţii vătămate suma de 2.000 lei, afirmând în mod mincinos că aceasta reprezintă preţul unui cazan pe care i l-au făcut fiului său, G., cu care s-au înţeles în acest sens.

Pentru a o convinge pe partea vătămată că cele afirmate sunt reale, inculpatul I.C. l-a apelat telefonic pe inculpatul D.G.N., spunând părţii vătămate că interlocutor este fiul său.

Fiind indusă în eroare, partea vătămată V.P. s-a deplasat la o altă locuinţă a sa şi le-a predat inculpaţilor suma de 2.000 lei, însă aceştia, prin inducerea în eroare, în continuare, a părţii vătămate au determinat-o să le remită şi suma de 1.500 lei, iar apoi suma de 200 lei pentru transport.

 Situaţia de fapt de mai sus rezultă din coroborarea declaraţiilor părţii vătămate (filele 423-428 vol. V- d.u.p.), în care aceasta a prezentat o situaţie identică celei expuse, cu recunoaşterea din grup a inculpaţilor I.C. şi D.G.N. de către partea vătămată, conform procesului-verbal aflat la filele 433-442, dar şi cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice şi localizare a inculpaţilor, din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceştia au indus în eroare partea vătămată (filele 452-453 vol. V- d.u.p.).

De asemenea, fiind audiaţi, inculpaţii I.C. şi D.G.N. au recunoscut săvârşirea acestei fapte.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul D.G.N., instanţa apreciază că în sarcina sa nu se poate reţine săvârşirea acestei fapte, ca act material distinct al infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.

În acest sens, instanţa subliniază că inculpatul nu a fost recunoscut de partea vătămată cu ocazia recunoaşterii din grup (spre deosebire de ceilalţi doi), iar din cuprinsul procesului-verbal de redare a convorbirilor telefonice şi localizare a inculpaţilor nu reiese că a participat în vreun fel la inducerea în eroare a părţii vătămate.

19).  La data de 24.06.2011, în jurul orei 06:00, inculpaţii I.B. şi I.C. au înşelat-o pe partea vătămată F.T. (80 ani) din com. S., sat B., jud. T., determinând-o să le predea suma de 1.000 lei.

 Astfel, inculpaţii i-au solicitat iniţial părţii vătămate suma de 2.000 lei, afirmând în mod mincinos că s-au înţeles cu ginerele său în sensul confecţionării unui cazan de ţuică. Au adăugat că acesta le-a plătit deja o parte din preţ, rămânând de achitat suma pretinsă. Totodată, inculpaţii i-au predat părţii vătămate o bucată de tablă din cupru.

Întrucât partea vătămată nu avea această sumă de bani, la îndemnul inculpaţilor s-a deplasat la martora R.P., de la care a luat cu titlu de împrumut suma de 1.000 lei, pe care a predat-o acestora. 

Situaţia de fapt de mai sus rezultă din coroborarea declaraţiilor părţii vătămate (filele 462-464 vol. V- d.u.p.), în care aceasta a prezentat o situaţie identică celei expuse, cu recunoaşterea după planşe foto a ambilor inculpaţi de către partea vătămată, conform procesului-verbal aflat la filele 465-470, cu declaraţiile martorei R.P. (filele 477-478), în cuprinsul cărora aceasta a precizat că a înmânat părţii vătămate suma de 1.000 lei, solicitată cu titlu de împrumut, dar şi cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice şi localizare a inculpaţilor, din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceştia au indus în eroare partea vătămată (fila 479 vol. V- d.u.p.).

20). La data de 27.06.2011, în jurul orei 05:20, inculpaţii I.A. şi I.B. au înşelat-o pe partea vătămată A.M. (74 ani), din com. S., jud. O., determinând-o să le predea suma de 1.600 lei.

 Astfel, inculpaţii au afirmat în mod mincinos că au fost trimişi de nepotul său, Lucian, pentru a le achita această sumă, reprezentând diferenţa de preţ pentru nişte foi de tablă, pentru care acesta le dăduse drept arvună suma de 500 lei.

 Situaţia de fapt de mai sus rezultă din coroborarea declaraţiilor părţii vătămate (filele 500-505 vol. V- d.u.p.), cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice şi localizare a inculpaţilor, din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceştia au indus în eroare partea vătămată (filele 514-516 vol. V- d.u.p.).

21). La data de 28.06.2011, în jurul orei 08:30, inculpaţii I.C. şi D.G.N. au indus-o în eroare pe partea vătămată B.I. (82 ani), din com. M., jud. I., determinând-o să le predea suma de 800 lei.

Astfel, inculpaţii au afirmat în mod mincinos că au fost trimişi de fiul său, V., pentru a le achita suma de 1.000 lei, reprezentând diferenţa de preţ pentru o foaie de tablă. Totodată, inculpaţii i-au spus părţii vătămate că fiul său le achitase deja o parte din preţ, respectiv suma de 500 lei.

Întrucât partea vătămată nu a avut decât suma de 800 lei, le-a înmânat inculpaţilor doar această sumă de bani.

Situaţia de fapt de mai sus rezultă din coroborarea declaraţiilor părţii vătămate (filele 527-529 vol. V- d.u.p.), în care aceasta a prezentat o situaţie identică celei expuse, cu recunoaşterea după planşe foto a inculpatului D.G.N. de către partea vătămată, conform procesului-verbal aflat la filele 530-540, dar şi cu procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice şi localizare a inculpaţilor, din cuprinsul căruia reiese modalitatea prin care aceştia au indus în eroare partea vătămată (filele 524-526 vol. V- d.u.p.).

Referitor la inculpatul D.G.N., instanţa apreciază că în sarcina sa nu se poate reţine săvârşirea acestei fapte, ca act material distinct al infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.

Instanţa subliniază că deşi inculpatul a fost recunoscut de partea vătămată cu ocazia recunoaşterii după planşe foto, totuşi din cuprinsul procesului-verbal de redare a convorbirilor telefonice şi localizare a inculpaţilor nu reiese că acesta a participat în vreun fel la inducerea în eroare a părţii vătămate.

II

Cu privire la faptele descrise la punctele 1, 2, 4, 5 şi 7 din rechizitoriu, părţi vătămate fiind C.E., S.T., Z.I., D.E. şi M.B., instanţa reţine următoarele:

22).  Referitor la fapta din data de 13.11.2010, parte vătămată fiind C.E., descrisă la punctul 1 din rechizitoriu, ca act material distinct al infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului I.A., instanţa apreciază că din materialul probator administrat în cauză nu rezultă că inculpatul a indus-o în eroare pe partea vătămată pentru a obţine de la ea suma de 2.000 lei, astfel că nu se poate reţine în sarcina sa săvârşirea acestei fapte.

Potrivit art. 215 alin. 1 C. pen., constituie infracţiunea de înşelăciune inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate. 

 În cauză, partea vătămată l-a recunoscut pe inculpat cu ocazia prezentării planşelor foto (filele 17-18, 27-29 vol. VI- d.u.p.), iar urma papilară a acestuia a fost identificată pe cazanul lăsat părţii vătămate, astfel cum rezultă din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică dactiloscopică nr. 333142/06.10.2011 (filele 24-26 vol. VI- d.u.p.

Cu toate acestea, din materialul probator nu reiese în ce a constat acţiunea de inducere în eroare a inculpatului. Declaraţia părţii vătămate, în care aceasta a prezentat modul în care a fost înşelată, nu poate fi avută în vedere întrucât nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă, astfel cum prevede art. 75 C.p.p.

23). Referitor la fapta din data de 01.02.2011, parte vătămată fiind S.T., descrisă la punctul 2 din rechizitoriu, ca act material distinct al infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor I.A. şi I.C., instanţa apreciază că din materialul probator administrat în cauză nu rezultă că inculpaţii au indus-o în eroare pe partea vătămată pentru a obţine de la ea suma de 2.000 lei, astfel că nu se poate reţine în sarcina lor săvârşirea acestei fapte.

Şi în acest caz, singurele mijloace de probă sunt declaraţiile părţii vătămate (filele 48-53 vol. VI- d.u.p.) şi procesele-verbale de prezentare pentru recunoaştere (filele 54-59). Ca şi în situaţia precedentă, declaraţiile părţii vătămate, în care aceasta a prezentat modalitatea prin care a fost înşelată, nu pot fi avute în vedere întrucât nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă.

24).  Referitor la fapta din data de 10.04.2011, parte vătămată fiind Z.I., descrisă la punctul 4 din rechizitoriu, ca act material distinct al infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului I.B., instanţa apreciază că din materialul probator administrat în cauză nu rezultă că inculpatul a indus-o în eroare pe partea vătămată pentru a obţine de la ea suma de 1.000 lei, astfel că nu se poate reţine în sarcina sa săvârşirea acestei fapte.

În acest caz, mijloacele de probă sunt declaraţiile părţii vătămate (filele 115-118 vol. VI- d.u.p.) şi raportul de constatare tehnico-ştiinţifică dactiloscopică nr. 332364/28.06.2011, care a concluzionat că urma papilară ridicată de pe foaia de tablă descoperită la faţa locului a fost creată de inculpatul I.B. (filele 133-135). 

Cu toate acestea, din materialul probator nu reiese în ce a constat acţiunea de inducere în eroare a inculpatului. Ca şi în celelalte două situaţii precedente, declaraţia părţii vătămate, în care aceasta a prezentat modul în care a fost înşelată, nu poate fi avută în vedere întrucât nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă.

25).  În ceea ce priveşte fapta din data de 28.04.2011, parte vătămată fiind D.E., descrisă la punctul 5 din rechizitoriu, ca act material distinct al infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor I.C., D.G.N. şi I.B., instanţa apreciază că nici în această situaţie nu rezultă din materialul probator existent la dosar că inculpaţii au indus-o în eroare pe partea vătămată.

Astfel, deşi partea vătămată, cu ocazia audierilor, a prezentat detaliat modul prin care a fost înşelată (filele 145-148 vol. VI- d.u.p.), totuşi declaraţia sa nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă cu privire la acest aspect.

Referitor la recunoaşterea după planşe foto efectuată de partea vătămată, se constată existenţa unei neconcordanţe între procesul-verbal întocmit cu această ocazie (în cuprinsul căruia se specifică faptul că partea vătămată a recunoscut persoanele din fotografiile aflate la poziţiile 1 şi 5- fila 150 vol. VI-d.u.p.) şi planşele foto care însoţesc procesul-verbal, din cuprinsul cărora reiese că partea vătămată a recunoscut persoana din fotografia aflată la poziţia nr. 4 (fila 153).

 În ceea ce priveşte listingul convorbirilor telefonice ale inculpaţilor I.B. şi I.C. (fila 162 vol. VI- d.u.p.), din cuprinsul căruia rezultă că aceştia au purtat convorbiri telefonice la data de 28.04.2011, ora 07:09, ambii fiind localizaţi pe raza comunei Lunca Corbului, instanţa reţine că acesta nu face şi dovada conţinutului convorbirilor telefonice, aspect esenţial pentru a se demonstra dacă a existat sau nu o acţiune de inducere în eroare (având în vedere susţinerile părţii vătămate, potrivit cărora unul dintre inculpaţi i-a înmânat un mobil, afirmând că la telefon este chiar fiul său).

26).  Cât priveşte fapta din data de 12.05.2011, parte vătămată fiind M.B., descrisă la punctul 7 din rechizitoriu, ca act material distinct al infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor I.C., I.A. şi I.B., instanţa apreciază că nici în acest caz nu rezultă din materialul probator existent că inculpaţii au indus-o în eroare pe partea vătămată.

În acest sens, instanţa subliniază că declaraţia părţii vătămate, în care a prezentat modalitatea prin care a fost indusă în eroare (filele 307-308 vol. VI- d.u.p.) nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă.

Pe de altă parte, listingul convorbirilor telefonice ale inculpaţilor I.B. şi I.C. (fila 323) nu face şi dovada conţinutului acestor convorbiri, aspect esenţial pentru a se demonstra dacă a existat sau nu o acţiune de inducere în eroare.

De asemenea, împrejurarea că partea vătămată a recunoscut pe inculpaţii I.A. şi I.B. este lipsită de relevanţă sub acest aspect.

În drept, faptele inculpatului I.C., care în perioada 03.06.2011-28.06.2011, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, împreună cu inculpaţii I.A. (minor), I.B., D.G.N. şi D.G.N., a indus în eroare părţile vătămate L.D., P.G., V.E., D.G., P.A. şi P.C., C.N., M.D., C.V., I.M., V.P., F.T., B.I., prin prezentarea ca adevărată a unei situaţii mincinoase (conform celor prezentate mai sus), determinându-le astfel să le predea diferite sume de bani şi a încercat să inducă în eroare părţile vătămate S.A., C.N. şi C.E., N.I. în acelaşi mod, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a şi c C. pen., în cond. art. 41 alin. 2 C. pen.

În drept, faptele aceluiaşi inculpat, care la data de 06.05.2011, prin ameninţare cu un cuţit, a sustras de la partea vătămată I.M. suma de 2.500 lei, după ce a pătruns fără drept în locuinţa acesteia, împreună cu inculpatul I.B., întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 21 lit. a şi c C. pen. şi violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 C. pen.

În drept, fapta aceluiaşi inculpat, care la data de 16.06.2011 a sustras suma de 5.500 lei de la părţile vătămate P.A. şi P.C., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt, prev. de art. 208 alin. 1 C. pen.

În drept, faptele inculpatului I.B., care în perioada 12.05.2011-27.06.2011, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, împreună cu inculpaţii I.A. (minor) şi I.C., a indus în eroare părţile vătămate Ş.F. şi Ş.A., N.C., L.D., P.G., V.E., P.G. şi P.S., D.G., M.D., F.T. şi A.M., prin prezentarea ca adevărată a unei situaţii mincinoase (conform celor prezentate mai sus), determinându-le astfel să le predea diferite sume de bani şi a încercat să inducă în eroare partea vătămată S.A. în acelaşi mod, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a şi c C. pen., în cond. art. 41 alin. 2 C. pen.

În drept, faptele aceluiaşi inculpat, care la data de 06.05.2011 a sustras împreună cu inculpatul I.C. suma de 2.500 lei de la partea vătămată I.M., prin ameninţarea acesteia cu un cuţit de către ultimul, după ce ambii au pătruns fără drept în locuinţa sa, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 21 lit. a şi c C. pen. şi violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 C. pen.

În drept, faptele inculpatului D.G.N., care în stare de recidivă postexecutorie, în perioada 16.06.2011-18.06.2011, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, împreună cu inculpaţii I.C. şi D.G.N., a indus în eroare partea vătămată C.V. prin prezentarea ca adevărată a unei situaţii mincinoase (conform celor prezentate mai sus), determinând-o astfel să le predea suma de 700 lei şi a încercat să inducă în eroare părţile vătămate C.N. şi C.E. în acelaşi mod, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a C. pen. şi art. 37 alin. 1 lit. b C. pen., în condiţiile art. 41 alin. 2 C. pen.

Instanţa reţine că inculpatul a săvârşit faptele în stare de recidivă postexecutorie, în raport de condamnarea la pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 997/18.10.2007 a Judecătoriei B., definitivă prin decizia penală nr. 146/25.02.2009 a Curţii de Apel Ploieşti.

În drept, faptele inculpatului D.G.N., care în perioada 23.03.2011-28.06.2011, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, împreună cu inculpaţii I.A. (minor), I.C. şi D.G.N., a indus în eroare părţile vătămate M.I. şi M.M. (soţi), P.A. şi P.C. (soţi), C.N., I.M., V.P. şi B.I., prin prezentarea ca adevărată a unei situaţii mincinoase (conform celor prezentate mai sus), determinându-le astfel să le predea diferite sume de bani şi a încercat să inducă în eroare părţile vătămate C.N. şi C.E. (soţi) şi N.I. în acelaşi mod, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a şi c C. pen., în cond. art. 41 alin. 2 C. pen.

În drept, faptele inculpatului I.A., minor, care în perioada 23.03.2011-27.06.2011, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, împreună cu inculpaţii D.G.N., I.B. şi I.C., a indus în eroare părţile vătămate M.I. şi M.M. (soţi), Ş.F. şi Ş.A. (soţi), N.C., P.G., V.E., P.G. şi P.S. (soţi), D.G., M.D., A.M., prin prezentarea ca adevărată a unei situaţii mincinoase (conform celor prezentate mai sus), determinându-le astfel să le predea diferite sume de bani şi a încercat să inducă în eroare partea vătămată S.A. în acelaşi mod, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen., art. 75 alin. 1 lit. a C. pen., în condiţiile art. 41 alin. 2 C. pen.

La individualizarea pedepsei care urmează a fi aplicată fiecărui inculpat, instanţa are în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv dispoziţiile părţii generale a codului, limitele de pedeapsă fixate de lege pentru infracţiunile reţinute în sarcina lor, gradul de pericol social al faptelor, persoana fiecăruia dintre ei, precum şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În acest sens, instanţa are în vedere numărul mare de acte materiale reţinute în sarcina fiecăruia dintre inculpaţi (în cazul infracţiunii de înşelăciune), modul ingenios, elaborat, prin care au înşelat încrederea părţilor vătămate, dar şi împrejurarea că aceştia au acţionat întotdeauna împotriva unor persoane neajutorate, aflate la o vârstă înaintată. 

De asemenea, în cazul inculpatului D.G.N. instanţa va ţine seama că acesta a comis faptele în stare de recidivă postexecutorie, astfel cum s-a arătat mai sus, ceea ce denotă că nu a înţeles să-şi conformeze conduita în sensul respectării valorilor sociale.

Referitor la inculpaţii I.C. şi I.B., instanţa reţine că activitatea infracţională a acestora este deosebit de complexă, în sensul că în afara numeroaselor acte materiale ale infracţiunii de înşelăciune, fiecare dintre ei a comis şi o infracţiune de tâlhărie, precum şi o infracţiune de violare de domiciliu (iar primul şi o infracţiune de furt) în dauna unei părţi vătămate aflate, de asemenea, la o vârstă înaintată. Mai mult, unele dintre fapte au fost comise împreună cu inculpatul minor I.A., ceea ce este cu atât mai grav cu cât inculpatul I.B. este tatăl acestuia.

Toate aceste aspecte denotă din partea inculpaţilor o periculozitate sporită şi imprimă faptelor un caracter extrem de grav.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul I.A., instanţa reţine că la data comiterii faptelor era minor, aspect de care se va ţine seama, de asemenea, la individualizarea judiciară a pedepsei. Pe de altă parte, instanţa va avea în vedere şi activitatea sa infracţională, care este extrem de complexă, acesta participând la săvârşirea a numeroase fapte.

În raport de cele de mai sus, instanţa apreciază că în cazul tuturor inculpaţilor se impune aplicarea unei pedepse privative de libertate, fiind necesar să li se asigure un cadru instituţionalizat pentru a se încerca reeducarea lor în condiţii optime.

În consecinţă, în baza art. 215 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a şi c C. pen., în condiţiile art. 41 alin. 2 C. pen., va condamna pe inculpatul I.C. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, părţi vătămate fiind L.D., P.G., V.E., S.A., D.G., C.N. şi C.E., P.A. şi P.C., C.N., M.D., N.I., C.V., I.M., V.P., F.T., B.I., la pedeapsa de 10 ani închisoare.

În temeiul art. 211 alin. 21 lit. a şi c C. pen. va condamna acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, parte vătămată fiind I.M., la pedeapsa de 9 ani închisoare.

În temeiul art. 192 alin. 2 C. pen. va condamna acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu, parte vătămată fiind I.M., la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În temeiul art. 208 alin. 1 C. pen. va condamna acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de furt, părţi vătămate fiind P.A. şi P.C., la pedeapsa de 4 ani închisoare.

Având în vedere că inculpatul a săvârşit infracţiunile mai înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, în cauză fiind aplicabile prevederile legale referitoare la concursul real de infracţiuni, conform art. 33 lit. a C. pen., instanţa va face aplicarea art. 34 alin. 1 lit. b C. pen. şi va contopi pedepsele anterior menţionate, de 10 ani închisoare, 9 ani închisoare, 5 ani închisoare şi 4 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.

În temeiul art. 215 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a şi c C. pen., în condiţiile art. 41 alin. 2 C. pen., va condamna pe inculpatul I.B. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, părţi vătămate fiind Ş.F. şi Ş.A., N.C., L.D., P.G., V.E., P.G. şi P.S., S.A., D.G., M.D., F.T., A.M., la pedeapsa de 10 ani închisoare.

În temeiul art. 211 alin. 21 lit. a şi c C. pen. va condamna acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, parte vătămată fiind I.M., la pedeapsa de 9 ani închisoare.

În temeiul art. 192 alin. 2 C. pen. va condamna acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu, parte vătămată fiind I.M., la pedeapsa de 5 ani închisoare.

Având în vedere că inculpatul a săvârşit infracţiunile mai înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, în cauză fiind aplicabile prevederile legale referitoare la concursul real de infracţiuni, conform art. 33 lit. a C. pen., instanţa va face aplicarea art. 34 alin. 1 lit. b C. pen. şi va contopi pedepsele anterior menţionate, de 10 ani închisoare, 9 ani închisoare şi 5 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.

În temeiul art. 215 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a C. pen. şi art. 37 alin. 1 lit. b C. pen., în condiţiile art. 41 alin. 2 C. pen., va condamna pe inculpatul D.G.N. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, părţi vătămate fiind soţii C.N. şi C.E. şi C.V., la pedeapsa de 4 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.

În temeiul art. 215 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a şi c C. pen., în condiţiile art. 41 alin. 2 C. pen., va condamna pe inculpatul D.G.N. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, părţi vătămate fiind soţii M.I. şi M.M., soţii C.N. şi C.E., soţii P.A. şi P.C., C.N., N.I., I.M., V.P. şi B.I., la pedeapsa de 6 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.

În temeiul art. 215 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen., art. 75 alin. 1 lit. a C. pen., în condiţiile art. 41 alin. 2 C. pen., va condamna pe inculpatul I.A. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, părţi vătămate fiind soţii M.I. şi M.M., soţii Ş.F. şi Ş.A., N.C., P.G., V.E., soţii P.G. şi P.S., S.A., D.G., M.D. şi A.M., la pedeapsa de 4 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.

În conformitate cu prevederile art. 71 alin. 2 C. pen., aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b şi c C. pen. intervine de drept în cazul aplicării pedepsei închisorii. Totuşi, potrivit deciziei nr. 74/2007 pronunţată de ÎCCJ pe calea recursului în interesul legii, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a (teza I) – c din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanţei, în funcţie de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal.

În acest sens, având în vedere natura infracţiunilor săvârşite de către inculpaţi, instanţa va interzice fiecăruia dintre ei, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b C. pen.

În temeiul art. 350 C.p.p., urmează a revoca măsura obligării de a nu părăsi ţara, prev. de art. 1451 C.p.p., cu privire la inculpaţii I.C. şi I.B., ţinând seama că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere cu ocazia luării acesteia. În acest sens, instanţa apreciază că finalizarea procesului penal, prin adoptarea unei soluţii de condamnare a inculpaţilor, are menirea să-i avertizeze pe aceştia asupra conduitei de urmat în viitor. La aceasta se adaugă şi faptul că de la luarea măsurii preventive şi până în prezent a trecut un interval de timp considerabil.

Pe de altă parte, în baza art. 357 alin. 2 lit. f C.p.p. rap. la art. 1603 C.p.p. va dispune ridicarea controlului judiciar instituit faţă de inculpaţii D.G.N. şi D.G.N. prin decizia penală nr. 557/R/10.10.2011 a T.A., astfel cum acesta a fost modificat ulterior prin decizia nr. 44/R/02.02.2012 a T.A., având în vedere intervalul de timp relativ mare scurs până în prezent.

În baza art. 88 C. pen., va deduce din pedeapsa aplicată fiecărui inculpat perioada reţinerii şi arestării preventive. Astfel, în cazul inculpatului I.C. va deduce perioada reţinerii şi arestării preventive, cuprinsă în intervalul 02.07.2011-27.10.2011, în cazul inculpatului I.B. va deduce perioada reţinerii şi arestării preventive, cuprinsă în intervalul 02.07.2011-27.10.2011, în cazul inculpatului D.G.N. va deduce perioada reţinerii şi arestării preventive, cuprinsă în intervalul 01.07.2011-10.10.2011, în cazul inculpatului D.G.N. va deduce perioada reţinerii şi arestării preventive, cuprinsă în intervalul 01.07.2011-10.10.2011, iar în cazul inculpatului I.A. va deduce perioada reţinerii şi arestării preventive, cuprinsă în intervalul 02.07.2011-18.09.2011.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa reţine că în cursul cercetării judecătoreşti, prin cererea depusă la dosar la data de 23.02.2012 (fila 176), s-au constituit părţi civile C.E. cu suma de 2.000 lei, daune materiale, M.I. şi M.M. cu suma de 1.595 lei daune materiale şi 30.000 lei daune morale, Z.I. cu suma de 1.000 lei, daune materiale, D.E., cu suma de 2.500 lei, daune materiale, I.M. cu suma de 2.500 lei, daune materiale, M.B. cu suma de 400 lei, daune materiale, Ş.F. cu suma de 1.900 lei, daune materiale, N.C. cu suma de 2.000 lei, daune materiale, P.G. cu suma de 3.200 lei, daune materiale, V.E. cu suma de 2.600 lei, daune materiale, P.G. şi P.S. cu suma de 1.500 lei, daune materiale, D.G. cu suma de 1.000 lei, daune materiale, P.A. şi P.C. cu suma de 7.000 lei, daune materiale, C.N. cu suma de 1.300 lei, daune materiale, M.D. cu suma de 4.000 lei, daune materiale, C.V. cu suma de 7.000 lei, daune materiale, I.M. cu suma de 1.500 lei, daune materiale, V.P. cu suma de 3.700 lei, daune materiale, F.T. cu suma de 1.000 lei, daune materiale şi A.M. cu suma de 1.000 lei, daune materiale.

Potrivit art. 998 C. civ., în vigoare la momentul săvârşirii faptelor, orice faptă a omului, care a cauzat un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, la repararea acestuia.

În cauză, instanţa reţine întrunirea condiţiilor generale ale răspunderii civile delictuale, în cazul fiecărei fapte dintre cele reţinute în sarcina inculpaţilor, respectiv existenţa unui prejudiciu, a faptei ilicite săvârşite de aceştia, a legăturii de cauzalitate dintre fiecare faptă şi prejudiciu, precum şi a vinovăţiei inculpaţilor, ce îmbracă forma intenţiei.

Ca atare, va obliga inculpaţii să restituie părţilor civile sumele de bani obţinute prin inducerea în eroare a acestora, iar în cazul părţii civile I.M. suma de bani obţinută prin constrângerea ei. De asemenea, va dispune restituirea către părţile civile P.A. şi P.C. a sumei de bani sustrase de inculpatul I.C..

În consecinţă, în baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite în parte acţiunea civilă exercitată de părţile civile M.I. şi M.M. şi va obliga în solidar inculpaţii D.G.N. şi I.A., acesta din urmă în solidar şi cu părţile responsabile civilmente I.B. şi I.M., să plătească părţilor civile suma de 1.595 lei, reprezentând despăgubiri civile. Cât priveşte suma de 30.000 lei, solicitată cu titlu de daune morale, instanţa apreciază că infracţiunea de înşelăciune, în modalitatea în care a fost săvârşită, nu a fost aptă să cauzeze părţilor vătămate un prejudiciu moral, menit a justifica acordarea de despăgubiri civile cu acest titlu. Ca atare, instanţa apreciază ca neîntemeiată această solicitare.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă I.M. şi va obliga în solidar inculpaţii I.C. şi I.B. să plătească acesteia suma de 2.500 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă Ş.F. şi va obliga în solidar inculpaţii I.B. şi I.A., acesta din urmă în solidar şi cu părţile responsabile civilmente I.B. şi I.M., să plătească părţii civile suma de 1.900 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă N.C. şi va obliga în solidar inculpaţii I.B. şi I.A., acesta din urmă în solidar şi cu părţile responsabile civilmente I.B. şi I.M., să plătească părţii civile suma de 2.000 lei, reprezentând despăgubiri civile.

Va lua act că partea vătămată L.D. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă P.G. şi va obliga în solidar inculpaţii I.B., I.C. şi I.A., acesta din urmă în solidar şi cu părţile responsabile civilmente I.B. şi I.M., să plătească părţii civile suma de 3.200 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă V.E. şi va obliga în solidar inculpaţii I.B., I.C. şi I.A., acesta din urmă în solidar şi cu părţile responsabile civilmente I.B. şi I.M., să plătească părţii civile suma de 2.600 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acţiunea civilă exercitată de părţile civile P.G. şi P.S. şi va obliga în solidar inculpaţii I.B. şi I.A., acesta din urmă în solidar şi cu părţile responsabile civilmente I.B. şi I.M., să plătească părţii civile suma de 1.500 lei, reprezentând despăgubiri civile.

Va lua act că partea vătămată S.A. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă D.G. şi va obliga în solidar inculpaţii I.B., I.C. şi I.A., acesta din urmă în solidar şi cu părţile responsabile civilmente I.B. şi I.M., să plătească părţii civile suma de 1.000 lei, reprezentând despăgubiri civile.

Va lua act că părţile vătămate C.N. şi C.E. nu s-au constituit părţi civile în cauză pentru fapta din data de 16.06.2011.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acţiunea civilă exercitată de părţile civile P.A. şi P.C. şi va obliga în solidar inculpaţii I.C. şi D.G.N. să plătească acestora suma de 1.500 lei, reprezentând despăgubiri civile, iar pe inculpatul I.C. să plătească aceloraşi părţi civile suma de 5.500 lei, reprezentând despăgubiri civile, în compensarea prejudiciului cauzat prin sustragerea de către acesta a sumei de 5.500 lei.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă C.N. pentru fapta din data de 17.06.2011 şi va obliga în solidar inculpaţii I.C. şi D.G.N. să plătească acesteia suma de 1.300 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă M.D. şi va obliga în solidar inculpaţii I.B., I.C. şi I.A., acesta din urmă în solidar şi cu părţile responsabile civilmente I.B. şi I.M., să plătească părţii civile suma de 4.000 lei, reprezentând despăgubiri civile.

Va lua act că partea vătămată N.I. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite în parte acţiunea civilă exercitată de partea civilă C.V. şi va obliga în solidar inculpaţii I.C. şi D.G.N. să plătească acesteia suma de 700 lei, reprezentând despăgubiri civile. Instanţa reţine că urmare a acţiunii de inducere în eroare, partea vătămată a predat inculpaţilor suma de 700 lei şi nu 7.000 lei, cum de altfel a şi precizat în cuprinsul declaraţiilor date pe parcursul procesului.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă I.M. şi va obliga în solidar inculpaţii I.C. şi D.G.N. să plătească acesteia suma de 1.500 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă V.P. şi va obliga în solidar inculpaţii I.C. şi D.G.N. să plătească acesteia suma de 3.700 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă F.T. şi va obliga în solidar inculpaţii I.C. şi I.B. să plătească acesteia suma de 1.000 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. va admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă A.M. şi va obliga în solidar inculpaţii I.B. şi I.A., acesta din urmă în solidar şi cu părţile responsabile civilmente I.B. şi I.M., să plătească părţii civile suma de 1.000 lei, reprezentând despăgubiri civile.

Va lua act că partea vătămată B.I. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În ceea ce priveşte acţiunile civile exercitate de părţile civile C.E., Z.I., D.E. şi M.B., instanţa urmează a le respinge ca neîntemeiate, având în vedere că din materialul probator nu rezultă că sumele pretinse de părţile civile au fost remise inculpaţilor ca urmare a inducerii în eroare a acestora. Instanţa subliniază că pentru acelaşi argument, cel al inexistenţei unei acţiuni de inducere în eroare, nici nu au fost reţinute în sarcina inculpaţilor aceste acte materiale.

Va lua act că partea vătămată S.T. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. e C.p.p. va confisca de la inculpaţii I.C. şi D.G.N. suma de 800 lei, obţinută de la partea vătămată B.I., care nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 357 alin. 2 lit. c C.p.p. rap. la art. 163 alin. 1 C.p.p. va menţine măsura asiguratorie a sechestrului instituit prin ordonanţa nr. 619/P/2011 din data de 05.07.2011 a P.J.C.., cu privire la sumele de 4.700 lei şi 300 euro, ridicate de la inculpatul I.B., suma de 331 lei, ridicată de la inculpatul I.C. şi sumele de 12 euro şi un leu, ridicate de la inculpatul I.A., în vederea reparării pagubelor cauzate părţilor civile.

În baza art. 357 alin. 2 lit. e C.p.p. va respinge cererea de confiscare a cazanului lăsat în custodia numitei C.E. şi va dispune restituirea acestuia către inculpatul I.A., având în vedere soluţia adoptată cât priveşte latura penală referitor la această faptă.

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. b C.p.p. va confisca de la inculpaţi foile de tablă folosite la săvârşirea infracţiunilor, introduse în camera de corpuri delicte a Poliţiei Oraşului C., conform dovezii cu seria AB nr. 0044544 (fila 326, vol. I. d.u.p.), precum şi telefoanele mobile şi cartelele SIM folosite la săvârşirea infracţiunilor, introduse în camera de corpuri delicte a Poliţiei Oraşului C., conform dovezii cu seria AB nr. 0044562 (fila 325, vol. I d.u.p.).

În baza art. 357 alin. 2 lit. e C.p.p. va respinge cererea de confiscare a biletelor de călătorie introduse în camera de corpuri delicte a Poliţiei Oraşului C., conform dovezii cu seria AB nr. 0044563 (fila 341, vol. I d.u.p.) şi va dispune restituirea lor către inculpaţii de la care au fost ridicate, având în vedere că aceste bunuri nu au fost folosite la săvârşirea infracţiunilor. 

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. b C.p.p. va confisca de la inculpaţii I.C. şi I.B. faţa de pernă de culoare portocalie, ambalată în plicul de hârtie nr. 1, securizat prin sigilare cu sigiliul tip M.I. nr. 14870 şi pagina dublă a ziarului Click şi chitanţa Pireus Bank, acestea din urmă fiind ambalate în plicul de hârtie nr. 3, securizat prin sigilare cu sigiliul tip M.I. nr. 14870, bunuri ridicate cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului, faptă comisă în dauna părţii vătămate I.M..

În temeiul art. 191 alin. 2 C.p.p. va obliga pe fiecare dintre inculpaţii I.C., I.B., D.G.N. şi D.G.N. să plătească suma de 1.182 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, iar pe inculpatul I.A., în solidar cu părţile responsabile civilmente I.B. şi I.M., să plătească aceeaşi sumă, de 1.182 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, onorariul avocatului din oficiu al părţilor civile, în sumă de 4.650 lei, urmând a fi avansat către Baroul Argeş din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În temeiul art. 215 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a şi c C. pen., în condiţiile art. 41 alin. 2 C. pen., condamnă pe inculpatul I.C., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, părţi vătămate fiind L.D., P.G., V.E., S.A., D.G., C.N. şi C.E., P.A. şi P.C., C.N., M.D., N.I., C.V., I.M., V.P., F.T., B.I., la pedeapsa de 10 ani închisoare.

În temeiul art. 211 alin. 21 lit. a şi c C. pen., condamnă inculpatul I.C., pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, parte vătămată fiind I.M., la pedeapsa de 9 ani închisoare.

În temeiul art. 192 alin. 2 C. pen., condamnă inculpatul I.C., pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu, parte vătămată fiind I.M., la pedeapsa de 5 ani închisoare. 

În temeiul art. 208 alin. 1 C. pen., condamnă inculpatul I.C., pentru săvârşirea infracţiunii de furt, părţi vătămate fiind P.A. şi P.C., la pedeapsa de 4 ani închisoare.

Instanţa constată că inculpatul I.C. a săvârşit cele patru infracţiuni în stare de concurs real, conform art. 33 lit. a C. pen.

În baza art. 34 alin. 1 lit. b C. pen., contopeşte pedepsele aplicate inculpatului I.C. prin prezenta sentinţă, de 10 ani închisoare, 9 ani închisoare, 5 ani închisoare şi 4 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.

Face aplicarea dispoziţiilor art. 71 rap. la art. 64 lit. a şi b C. pen., cu excepţia dreptului de a alege.

În baza art. 350 C.p.p. revocă măsura obligării de a nu părăsi ţara, prev. de art. 1451 C.p.p.

În baza art. 88 C. pen., deduce din pedeapsa aplicată prin prezenta perioada reţinerii şi arestării preventive, cuprinsă în intervalul 02.07.2011-27.10.2011.

În temeiul art. 215 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a şi c C. pen., în condiţiile art. 41 alin. 2 C. pen., condamnă pe inculpatul I.B., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, părţi vătămate fiind Ş.F. şi Ş.A., N.C., L.D., P.G., V.E., P.G. şi P.S., S.A., D.G., M.D., F.T., A.M., la pedeapsa de 10 ani închisoare.

În temeiul art. 211 alin. 21 lit. a şi c C. pen., condamnă inculpatul I.B., pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, parte vătămată fiind I.M., la pedeapsa de 9 ani închisoare.

În temeiul art. 192 alin. 2 C. pen., condamnă inculpatul I.B., pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu, parte vătămată fiind I.M., la pedeapsa de 5 ani închisoare. 

Instanţa constată că inculpatul I.B. a săvârşit cele trei infracţiuni în stare de concurs real, conform art. 33 lit. a C. pen.

În baza art. 34 alin. 1 lit. b C. pen., contopeşte pedepsele aplicate inculpatului I.B. prin prezenta sentinţă, de 10 ani închisoare, 9 ani închisoare şi 5 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.

Face aplicarea dispoziţiilor art. 71 rap. la art. 64 lit. a şi b C. pen., cu excepţia dreptului de a alege.

În baza art. 350 C.p.p. revocă măsura obligării de a nu părăsi ţara, prev. de art. 1451 C.p.p.

În baza art. 88 C. pen., deduce din pedeapsa aplicată prin prezenta perioada reţinerii şi arestării preventive, cuprinsă în intervalul 02.07.2011-27.10.2011.

În temeiul art. 215 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a C. pen. şi art. 37 alin. 1 lit. b C. pen., în condiţiile art. 41 alin. 2 C. pen., condamnă pe inculpatul D.G.N., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, părţi vătămate fiind soţii C.N. şi C.E. şi C.V., la pedeapsa de 4 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.

Face aplicarea dispoziţiilor art. 71 rap. la art. 64 lit. a şi b C. pen., cu excepţia dreptului de a alege.

În baza art. 357 alin. 2 lit. f C.p.p. rap. la art. 1603 C.p.p. dispune ridicarea controlul judiciar instituit faţă de inculpatul D.G.N. prin decizia penală nr. 557/R/10.10.2011 a T.A., astfel cum acesta a fost modificat ulterior prin decizia penală nr. 44/R/02.02.2012 a T.A..

În baza art. 88 C. pen., deduce din pedeapsa aplicată prin prezenta perioada reţinerii şi arestării preventive, cuprinsă în intervalul 01.07.2011-10.10.2011.

În temeiul art. 215 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a şi c C. pen., în condiţiile art. 41 alin. 2 C. pen., condamnă pe inculpatul D.G.N., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, părţi vătămate fiind soţii M.I. şi M.M., soţii C.N. şi C.E., soţii P.A. şi P.C., C.N., N.I., I.M., V.P. şi B.I., la pedeapsa de 6 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.

Face aplicarea dispoziţiilor art. 71 rap. la art. 64 lit. a şi b C. pen., cu excepţia dreptului de a alege.

În baza art. 357 alin. 2 lit. f C.p.p. rap. la art. 1603 C.p.p. dispune ridicarea controlul judiciar instituit faţă de inculpatul D.G.N. prin decizia penală nr. 557/R/10.10.2011 a T.A., astfel cum acesta a fost modificat ulterior prin decizia penală nr. 44/R/02.02.2012 a T.A..

În baza art. 88 C. pen., deduce din pedeapsa aplicată prin prezenta perioada reţinerii şi arestării preventive, cuprinsă în intervalul 01.07.2011-10.10.2011.

În temeiul art. 215 alin. 1 şi 2 C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen., art. 75 alin. 1 lit. a C. pen., în condiţiile art. 41 alin. 2 C. pen., condamnă pe inculpatul I.A., fiul lui B. şi M.a, născut la data de 31.07.1994 în Mun. S., Judeţul O., cu domiciliul în Comuna B., Sat B., Judeţul T., CNP 1940731284562, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, părţi vătămate fiind soţii M.I. şi M.M., soţii Ş.F. şi Ş.A., N.C., P.G., V.E., soţii P.G. şi P.S., S.A., D.G., M.D. şi A.M., la pedeapsa de 4 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.

Face aplicarea dispoziţiilor art. 71 rap. la art. 64 lit. a şi b C. pen., cu excepţia dreptului de a alege.

În baza art. 88 C. pen., deduce din pedeapsa aplicată prin prezenta perioada reţinerii şi arestării preventive, cuprinsă în intervalul 02.07.2011-18.09.2011.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. admite în parte acţiunea civilă exercitată de părţile civile M.I. şi M.M. şi obligă în solidar inculpaţii D.G.N. şi I.A., acesta din urmă în solidar şi cu părţile responsabile civilmente I.B. şi I.M., să plătească părţilor civile suma de 1.595 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă I.M. şi obligă în solidar inculpaţii I.C. şi I.B. să plătească acesteia suma de 2.500 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă Ş.F. şi obligă în solidar inculpaţii I.B. şi I.A., acesta din urmă în solidar şi cu părţile responsabile civilmente I.B. şi I.M., să plătească părţii civile suma de 1.900 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă N.C. şi obligă în solidar inculpaţii I.B. şi I.A., acesta din urmă în solidar şi cu părţile responsabile civilmente I.B. şi I.M., să plătească părţii civile suma de 2.000 lei, reprezentând despăgubiri civile.

Ia act că partea vătămată L.D. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă P.G. şi obligă în solidar inculpaţii I.B., I.C. şi I.A., acesta din urmă în solidar şi cu părţile responsabile civilmente I.B. şi I.M., să plătească părţii civile suma de 3.200 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă V.E. şi obligă în solidar inculpaţii I.B., I.C. şi I.A., acesta din urmă în solidar şi cu părţile responsabile civilmente I.B. şi I.M., să plătească părţii civile suma de 2.600 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acţiunea civilă exercitată de părţile civile P.G. şi P.S. şi obligă în solidar inculpaţii I.B. şi I.A., acesta din urmă în solidar şi cu părţile responsabile civilmente I.B. şi I.M., să plătească părţii civile suma de 1.500 lei, reprezentând despăgubiri civile.

Ia act că partea vătămată S.A. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă D.G. şi obligă în solidar inculpaţii I.B., I.C. şi I.A., acesta din urmă în solidar şi cu părţile responsabile civilmente I.B. şi I.M., să plătească părţii civile suma de 1.000 lei, reprezentând despăgubiri civile.

Ia act că părţile vătămate C.N. şi C.E. nu s-au constituit părţi civile în cauză pentru fapta din data de 16.06.2011.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acţiunea civilă exercitată de părţile civile P.A. şi P.C. şi obligă în solidar inculpaţii I.C. şi D.G.N. să plătească acestora suma de 1.500 lei, reprezentând despăgubiri civile, iar pe inculpatul I.C. să plătească aceloraşi părţi civile suma de 5.500 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă C.N. pentru fapta din data de 17.06.2011 şi obligă în solidar inculpaţii I.C. şi D.G.N. să plătească acesteia suma de 1.300 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă M.D. şi obligă în solidar inculpaţii I.B., I.C. şi I.A., acesta din urmă în solidar şi cu părţile responsabile civilmente I.B. şi I.M., să plătească părţii civile suma de 4.000 lei, reprezentând despăgubiri civile.

Ia act că partea vătămată N.I. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. admite în parte acţiunea civilă exercitată de partea civilă C.V. şi obligă în solidar inculpaţii I.C. şi D.G.N. să plătească acesteia suma de 700 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă I.M. şi obligă în solidar inculpaţii I.C. şi D.G.N. să plătească acesteia suma de 1.500 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă V.P. şi obligă în solidar inculpaţii I.C. şi D.G.N. să plătească acesteia suma de 3.700 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă F.T. şi obligă în solidar inculpaţii I.C. şi I.B. să plătească acesteia suma de 1.000 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă A.M. şi obligă în solidar inculpaţii I.B. şi I.A., acesta din urmă în solidar şi cu părţile responsabile civilmente I.B. şi I.M., să plătească părţii civile suma de 1.000 lei, reprezentând despăgubiri civile.

Ia act că partea vătămată B.I. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Respinge, ca neîntemeiate, acţiunile civile exercitate de părţile civile C.E., Z.I., D.E. şi M.B..

Ia act că partea vătămată S.T. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. e C.p.p. confiscă de la inculpaţii I.C. şi D.G.N. suma de 800 lei, obţinută de la partea vătămată B.I., care nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 357 alin. 2 lit. c C.p.p. rap. la art. 163 alin. 1 C.p.p. menţine măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa nr. 619/P/2011 din data de 05.07.2011 a P.J.C.., cu privire la sumele de 4.700 lei şi 300 euro, ridicate de la inculpatul I.B., suma de 331 lei, ridicată de la inculpatul I.C. şi sumele de 12 euro şi un leu, ridicate de la inculpatul I.A., în vederea reparării pagubelor cauzate părţilor civile.

În baza art. 357 alin. 2 lit. e C.p.p. respinge cererea de confiscare a cazanului lăsat în custodia numitei C.E. şi dispune restituirea acestuia către inculpatul I.A..

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. b C.p.p. confiscă de la inculpaţi foile de tablă folosite la săvârşirea infracţiunilor, introduse în camera de corpuri delicte a Poliţiei Oraşului C., conform dovezii cu seria AB nr. 0044544 (fila 326, vol. I. d.u.p.), precum şi telefoanele mobile şi cartelele SIM folosite la săvârşirea infracţiunilor, introduse în camera de corpuri delicte a Poliţiei Oraşului C., conform dovezii cu seria AB nr. 0044562 (fila 325, vol. I d.u.p.).

În baza art. 357 alin. 2 lit. e C.p.p. respinge cererea de confiscare a biletelor de călătorie introduse în camera de corpuri delicte a Poliţiei Oraşului C., conform dovezii cu seria AB nr. 0044563 (fila 341, vol. I d.u.p.) şi dispune restituirea lor către inculpaţii de la care au fost ridicate.

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. b C.p.p. confiscă de la inculpaţii I.C. şi I.B. faţa de pernă de culoare portocalie, ambalată în plicul de hârtie nr. 1, securizat prin sigilare cu sigiliul tip M.I. nr. 14870 şi pagina dublă a ziarului Click şi chitanţa Pireus Bank, acestea din urmă fiind ambalate în plicul de hârtie nr. 3, securizat prin sigilare cu sigiliul tip M.I. nr. 14870, bunuri ridicate cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului, faptă comisă în dauna părţii vătămate I.M..

În temeiul art. 191 alin. 2 C.p.p. obligă pe fiecare dintre inculpaţii I.C., I.B., D.G.N. şi D.G.N. să plătească suma de 1.182 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, iar pe inculpatul I.A., în solidar cu părţile responsabile civilmente I.B. şi I.M., să plătească aceeaşi sumă, de 1.182 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, onorariul avocatului din oficiu al părţilor civile, în sumă de 4.650 lei, urmând a fi avansat către Baroul Argeş din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunţare pentru părţile prezente şi de la comunicare pentru părţile lipsă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 31.05.2013.

Domenii speta

Spete similare