Plângere împotriva solutiei procurorului de netrimitere în judecata. Desfiintarea rezolutiei schimbarea temeiului scoaterii de sub urmarire penala. Fond funciar. Infractiuni contra proprietatii. Proprietate privata.

Sentinţă penală 2126 din 15.06.2009


Pe rolul Judecatoriei Iasi a fost înregistrata plângerea formulata de petenta X. împotriva ordonantei procurorului prin care s-a dispus scoaterea sa de sub urmarire penala sub aspectul savârsirii infractiunii de tulburare de posesie prevazuta de art.220 alin.1 Cod penal.

Fata de petenta X. a fost începuta urmarirea penala sub aspectul savârsirii infractiunii de tulburare de posesie prevazuta de art.220 al.1 Cod penal constând în aceea ca în toamna anului 2006 petenta ar fi ocupat o suprafata de teren apartinând intimatului Y.

Prin ordonanta procurorului (atacata în instanta) s-a dispus în temeiul art.11 pct.1 lit.b si art.10 lit.b1 Cod procedura penala, precum si art.91 Cod penal, scoaterea de sub urmarire penala a petentei X. pentru savârsirea infractiunii de tulburare de posesie prevazuta de art.220 al.1 Cod penal si aplicarea fata de aceasta a sanctiunii amenzii cu caracter administrativ în cuantum de 300 lei, retinându-se ca faptele nu prezinta pericolul social al unei infractiuni.

Pentru a motiva aceasta solutie, procurorul a retinut ca în urma cercetarilor s-a constatat ca terenul în cauza a fost folosit de catre intimatul Y. pâna în anul 2005 dupa care terenul a ramas nelucrat, motiv pentru care în toamna anului 2006 si primavara anului 2007 petenta a lucrat terenul sustinând ca acest teren i se cuvine. De asemenea, s-a retinut ca partea vatamata nu detine titlu de proprietate pe acel teren si ca, având în vedere persoana inculpatei care nu are antecedente penale si este în vârsta, pozitia partii vatamate care a sustinut ca nu vrea sa se judece cu petenta, ci doreste doar ca acest teren sa îi fie lasat în posesie, sunt aplicabile dispozitiile art.181 Cod penal, fapta aducând o atingere minima valorilor sociale ocrotite de lege.

Cu privire la solutia procurorului, instanta  a retinut ca însasi motivarea ordonantei este contradictorie solutiei de scoatere de sub urmarire penala în temeiul art.10 lit.b1 Cod procedura penala. Astfel, chiar procurorul retine ca în anul 2006, la data savârsirii de catre petenta a faptei de ocupare, partea vatamata (intimatul) nu mai exercita posesia asupra terenului (se retine ca "terenul în cauza a fost folosit de catre intimatul Y. pâna în anul 2005... partea vatamata nu a mai folosit terenul care a ramas nelucrat, motiv pentru care în toamna anului 2006 si primavara anului 2007 învinuita (petenta) l-a arat si l-a însamântat").

Or, pentru realizarea continutului constitutiv al infractiunii de tulburare de posesie, în varianta reclamata, este necesara existenta situatiei premisa a posesiei persoanei vatamate (subiectul pasiv al infractiunii). Lipsa situatiei premisa conduce la nerealizarea continutului constitutiv si, în consecinta, solutia corecta ar fi fost cea a scoaterii de sub urmarire penala în temeiul art.10 lit.d cod procedura penala.

Pentru aceste considerente, instanta a admis plângerea formulata de petenta X. împotriva ordonantei procurorului de scoatere de sub urmarire penale si aplicare a unei sanctiuni cu caracter administrativ, a desfiintat ordonanta în parte în sensul schimbarii temeiului scoaterii de sub urmarire penala a petentei, respectiv din art.10 lit.b1 Cod penal în art.10 lit.d Cod penal, si a exonerat pe petenta de la plata sanctiunii cu caracter administrativ aplicate.