Contestaţie la executare.

Sentinţă civilă 7940 din 09.04.2012


Prin cererea inregistrata pe rolul Judecătoriei Iași, la data de 09.02.2012, petentul F. G. a formulat contestaţie la executare în contradictoriu cu intimata DGFP, prin care a solicitat anularea formelor de executare emise în dosarul de executare nr. 34616/17.01.2006.

În esenţă, contestatorul a precizat că a intervenit prescripţia dreptului de a cere executarea silită a titlurilor executorii reprezentate de procesele-verbale de sancţionare a contravenţiilor.

Intimata, legal citată, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu a contestatorului şi pe fondul cauzei a solicitat respingerea contestaţiei pentru următoarele motive:

În cursul anilor 2003 – 2004 contestatorul a fost sancţionat contravenţional prin procesele-verbale nr. 3492656/03.05.2003, 1020176/16.10.2003, 3138867/04.04.2003 şi 1505438/22.09.2004.

În perioada 2005-2006 intimata a încercat identificarea unui domiciliu al petentului, demers care nu s-a concretizat, astfel încât nu s-au putu comunica petentului actele de executare.

În data de 05.09.2006 a fost încheiat procesul-verbal de constatare a insolvabilităţii nr. 127735, procedură care, susţine intimata, a suspendat curgerea termenului de prescripţie a executării creanţelor fiscale.

La sfârşitul anului 2011 a fost identificată adresa unde domiciliază contestatorul, s-a dispus încetarea procedurii insolvabilităţii şi s-au emis noi măsuri de executare silită, respectiv s-a dispus înfiinţarea popririi.

Contestatorul a timbrat legal cererea.

Analizând materialul probator administrat în cauză cu privire la fondul cauzei precizeaza următoarele:

Nu este contestată împrejurarea că în intervalul 2003 – 2004 contestatorul a fost sancţionat contravenţional, fiind întocmite procesele-verbale nr. 3492656/03.05.2003, 1020176/16.10.2003, 3138867/04.04.2003 şi 1505438/22.09.2004.

Texte de lege aplicabile:

Art. 37 din O.G. nr. 2/2001 - Procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum şi hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluţionat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo alta formalitate.

Art. 141 alin. (1)  din O.G. nr. 92/2003 - Executarea silită a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

Art. 141 alin. (6)  din O.G. nr. 92/2003 - Titlurile executorii emise de alte organe competente, care privesc creanţe fiscale, se transmit în termen de cel mult 30 de zile de la emitere, spre executare silită, potrivit legii, organelor prevăzute la art. 136.

Art. 148 alin. (1)  din O.G. nr. 92/2003 - Executarea silită se poate suspenda, întrerupe sau poate înceta în cazurile prevăzute de prezentul cod.

Art. 148 alin. (2)  din O.G. nr. 92/2003 - Executarea silită se suspendă:

a) când suspendarea a fost dispusă de instanţă sau de creditor, în condiţiile legii;

b) la data comunicării aprobării înlesnirii la plată, în condiţiile legii;

c) în cazul prevăzut la art. 156;

d) pe o perioadă de cel mult 6 luni, în cazuri excepţionale, şi doar o singură dată pentru acelaşi debitor, prin hotărâre a Guvernului;

e) în alte cazuri prevăzute de lege.

Art. 148 alin. (3)  din O.G. nr. 92/2003 - Executarea silită se întrerupe în cazurile prevăzute expres de lege. Executarea silită nu se întrerupe pe perioada în care un contribuabil este declarat insolvabil.

Art. 176 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003 - În sensul prezentului cod, este insolvabil debitorul ale cărui venituri sau bunuri urmăribile au o valoare mai mică decât obligaţiile fiscale de plată sau care nu are venituri ori bunuri urmăribile.

Art. 176 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003 - Pentru creanţele fiscale ale debitorilor declaraţi în stare de insolvabilitate care nu au venituri sau bunuri urmăribile, conducătorul organului de executare dispune scoaterea creanţei din evidenţa curentă şi trecerea ei într-o evidenţă separată.

Art. 176 alin. (3) din O.G. nr. 92/2003 - În cazul debitorilor prevăzuţi la alin. (2), prin excepţie de la dispoziţiile art. 148 alin. (3), executarea silită se întrerupe. Organele fiscale au obligaţia ca cel puţin o dată pe an să efectueze o investigaţie asupra stării acestor contribuabili, care nu constituie acte de executare silită.

Art. 176 alin. (4) din O.G. nr. 92/2003 - În cazurile în care se constată că debitorii au dobândit venituri sau bunuri urmăribile, organele de executare vor lua măsurile necesare de trecere din evidenţă separată în evidenţa curentă şi de executare silită.

Art. 176 alin. (5) din O.G. nr. 92/2003 - Dacă la sfârşitul perioadei de prescripţie nu se constată dobândirea unor bunuri sau venituri urmăribile, organele de executare vor proceda la scăderea creanţelor fiscale din evidenţa analitică pe plătitor, potrivit art. 134. Scăderea se face şi în cursul perioadei de prescripţie în cazul debitorilor, persoane fizice, decedaţi sau dispăruţi, pentru care nu există moştenitori care au acceptat succesiunea.

Art 131 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003  - Dreptul de a cere executarea silită a creanţelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept.

Art. 131 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003  - Termenul de prescripţie prevăzut la alin. (1) se aplică şi creanţelor provenind din amenzi contravenţionale.

Art. 133 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003 - Termenul de prescripţie prevăzut la art. 131 se întrerupe:

a) în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune;

b) pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de plată a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii în orice alt mod a datoriei;

c) pe data îndeplinirii, în cursul executării silite, a unui act de executare silită;

d) în alte cazuri prevăzute de lege.

Analizând situaţia concretă din prezenta cauză în raport de dispoziţiile legale mai sus-menţionate, instanţa reţine următoarele aspecte:

Contestatorul a fost sancţionat contravenţional în perioada 2003 – 2004 prin procesele-verbale nr. 3492656/03.05.2003, 1020176/16.10.2003, 3138867/04.04.2003 şi 1505438/22.09.2004.

Procesele-verbale nr. 3492656/03.05.2003, 1020176/16.10.2003, 3138867/04.04.2003 şi 1505438/22.09.2004 constituie titluri executorii, potrivit art. 37 din O.G. nr. 2/2001.

Amenzile contravenţionale reprezintă creanţe bugetare şi sunt supuse executării silite în condiţiile codului de procedură fiscală, astfel încât sunt aplicabile dispoziţiile privind prescripţia dreptului de a cere executarea silită din O.G. nr. 92/2003.

Potrivit art. 131 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003 „dreptul de a cere executarea silită a creanţelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept.

Cu privire la procesele-verbale nr. 3492656/03.05.2003, 1020176/16.10.2003, 3138867/04.04.2003 dreptul de a cere executarea silită s-a născut în momentul în care acestea au devenit titluri executorii, respectiv la expirarea termenului de 15 zile, prevăzut pentru contestarea lor, termen care a expirat în decursul anului 2003. Rezultă că termenul de prescripţie a început să curgă de la data de 1 ianuarie 2004.

Urmând acelaşi raţionament, prescripţia dreptului de a cere executarea silită potrivit titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal nr. 1505438/22.09.2004 a început să curgă la data de 1 ianuarie 2005.

Rezultă că termenul de prescripţie a dreptului de cere executarea silită s-a împlinit în 1 ianuarie 2009, respectiv 1 ianuarie 2010.

Adresa de înfiinţare a popririi a fost comunicată terţului poprit la data de 20.01.2012, deci după împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de cere executarea silită.

Intimata a precizat că la data de 05.09.2006 a fost întocmit procesul-verbal de constatare insolvabilităţii prin care s-a constatat că debitorul F. G. nu obţine venituri şi nu deţine bunuri urmăribile.

Conform art. 176 alin. (3) din O.G. nr. 92/2003 „în cazul debitorilor prevăzuţi la alin. (2), prin excepţie de la dispoziţiile art. 148 alin. (3), executarea silită se întrerupe. Organele fiscale au obligaţia ca cel puţin o dată pe an să efectueze o investigaţie asupra stării acestor contribuabili, care nu constituie acte de executare silită”.

La art.  176 alin. (5) din O.G. nr. 92/2003 se prevede că „dacă la sfârşitul perioadei de prescripţie nu se constată dobândirea unor bunuri sau venituri urmăribile, organele de executare vor proceda la scăderea creanţelor fiscale din evidenţa analitică pe plătitor, potrivit art. 134.

Instanţa notează că procedura declarării insolvabilităţii debitorului nu atrage suspendarea termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită, aşa cum afirmă intimata, ci atrage întreruperea executării silite.

Întreruperea executării silite este reglementată de dispoziţiile art. 148 alin. (3) din O.G. nr. 92/2003 şi nu se confundă cu întreruperea termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită, care este reglementată de dispoziţiile art. 133 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003. Or, procedura insolvabilităţii întrerupe executarea silită şi nu termnul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită, cum în mod eronat a apreciat intimata.

Având în vedere aspectele relevate mai sus, instanţa apreciază că termenul de prescripţie a dreptului de cere executarea silită nu a fost suspendat şi nici întrerupt de procedura declarării insolvabilităţii debitorului, termenul de prescripţie a curs neîntrerupt în toată perioada existenţei stării de insolvabilitate şi s-a împlinit în condiţiile prevăzute de lege la 1 ianuarie 2009, respectiv 1 ianuarie 2010, astfel cum s-a arătat mai sus.

Pentru argumentele evocate, instanţa constată că a intervenit prescripţia dreptului de a cere executarea silită cu privire la titlurile executorii reprezentate de procesele-verbale nr. 3492656/03.05.2003, 1020176/16.10.2003, 3138867/04.04.2003 şi 1505438/22.09.2004, astfel încât formele de executare emise după împlinirea termenului de prescripţie sunt nelegale şi urmează a fi anulate, sens în care va fi admisă contestaţia la executare formulată de contestatorul F. G. şi vor fi anulate toate formele de executare emise în dosarul de executare 34616/17.01.2006.