Pretentii. Prescriptia dreptului la actiune. Cauze de întrerupere a cursului prescriptiei.

TIP SPETA: SENTINTA CIVILA

AUTOR: JUDECATORIA IASI

DOMENIU ASOCIAT: CERERI.

Dosar nr. 13232/245/2008

DATA SI NUMARUL: Sentinta civila nr. 11052/17.12.2009

TITLU:  Pretentii. Prescriptia dreptului la actiune. Cauze de întrerupere a cursului

prescriptiei.

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Iasi la data de  21.05.2007

reclamantii AN , AM, BD, BM au formulat în contradictoriu cu pârâtul MR o actiune

prin care au solicitat instantei ca, prin sentinta pe care o va pronunta, sa dispuna

obligarea pârâtului la plata sumei de 20000 lei catre reclamanti AN , AM si la plata

sumei de 20000 lei catre reclamantii BD si BA, reprezentand valoarea aproximativa a

imbunatatirilor pe care le-au facut la imobilul situat in Iasi str. X  si recunoasterea in

favoarea lor a unui drept de retentie asupra imobilului.

La termenul din data de 08.10.2007 instanta din oficiu a invocat exceptia lipsei

coparticiparii procesuale pasive obligatorii.

 La termenul din data de 05.11.2007 paratul a invocat si exceptia lipsei de

interes a actiunii.

 Analizînd materialul probator administrat, cu privire la exceptiile invocate a

caror solutionare se impune cu prioritate potrivit art. 137 c. pr. civ. instanta a retinut

urmatoarele:

Pentru exercitarea oricarei actiuni civile este necesara indeplinirea cumulativa

a patru conditii si anume afirmarea unui drept, interesul promovarii actiunii, calitate

procesuala a partilor si capacitate procesuala.

Prin interesul promovarii actiunii civile se intelege folosul practic urmarit de

catre cel care a pus in miscare actiunea civila. Interesul promovarii actiunii trebuie sa

fie legitim, sa fie nascut si actual si sa fie personal si direct. Interesul este nascut si

actual atunci cand exista in momentul in care se exercita actiunea civila in sensul ca

reclamantul s-ar expune la un prejudiciu daca nu ar recurge in acel moment la

exercitarea actiunii.

Atata timp cat impotriva lor nu a fost formulata o actiune de evacuare sau de

revendicare instanta a aprecit ca interesul reclamantilor de a obtine  obligarea

paratului la plata contravalorii imbunatatirilor aduse imobilului nu este nascut si

actual deoarece reclamantii nu se expun nici unui prejudiciu pe care sa-l evite prin

formularea prezenta actiunii deoarece ei sunt beneficiarii directi ai imbunatatirilor

aduse imobilului. In cazul in care paratul ar formula o actiune in evacuare sau in

revendicare impotriva  reclamantilor  in acel moment interesul acestora de a solicita

obligarea paratului la plata contravalorii imbunatatirilor va deveni nascut si actual.

Fata de cele aratate anterior instanta apreciaza ca reclamantii nu au facut dovada

unui interes nascut si actual pentru promovarea prezentei actiuni si in consecinta va

respinge actiunea ca fiind lipsita de interes.

Avandu-se in vedere solutia care s-a dat cu privire la exceptia lipsei de interes

instanta a considerat ca nu se mai impune pronuntarea cu privire la celelalte exceptii

invocate.

În urma promovarii recursului de catre reclamanti prin decizia civila nr.

962/7.05.2008, li s-a admis calea de atac formulata, s-a respins exceptia lipsei de

interes a reclamantilor invocata de instanta din oficiu si s-a trimis cauza spre

rejudecare Judecatoriei Iasi.

În consecinta, pe rolul Judecatoriei Iasi s-a format dosarul 13232/245/2008

înregistrat la data de 26.09.2008.

Înca de la primul termen de judecata reclamantii A. prin aparator au invederat

faptul ca doresc sa predea apartamentul pe care nu-l mai folosesc din luna mai 2008,

sustinere reiterata la termenul din data de 29.10.2009, în cadrul încheierii de sedinta

pronuntate la acea data, când s-a consemnat faptul ca nu ar mai locui acolo din

septembrie 2008, data la care de altfel in fata instantei s-au si predat cheile de catre

acesti reclamanti pârâti  pârâtilor-reclamanti, prin aparatori.

La termenul de judecata din data de 17.10.2008 instanta a dispus admiterea

exceptiei conexitatii , a reunit ds 14295/245/2008 la prezentul dosar,a introdus în

cauza, la solicitarea aparatorului reclamantilor, pe pârâtul NF si a unit cu fondul

exceptia prescriptiei dreptului la actiune în ceea ce prive?te îmbunata?irile care au o

vecime mai mare de trei ani invocata de pârâti prin aparatori.De asemenea, a admis

pentru ambele parti : proba cu înscrisuri si în plus pentru reclamantii pârâti proba cu

expertiza în constructii si testimoniala cu doi martori. La proba testimoniala

reclamantii au înteles sa renunte la termenul de judecata din data de 5.11.2009.

Fata de introducerea în cauza a acestui de-al doilea pârât instanta a precizat, la

acelasi termen de judecata , ca întelege sa nu mai reitereze exceptia lipsei

coparticiparii procesuale pasive invocate în primul ciclu procesual( fila 16 ds).

Expertul SM a depus la dosar expertiza dispusa în cauza ( fila 33ds).

La termenul din data de 27.02.2009 s-a admis exceptia nulitatii raportului de

expertiza invocata de aparatorul pârâtilor înca de la termenul de judecata din data de

13.02.2009 datorita nerespectarii de catre acesta a dispozitiilor art 208 Cod proc civ (

fila 64 ds), sens în care s-a revenit la expert. În consecinta la dosar s-a depus un nou

raport ( filele 73 si urm).La termenul din data de 8.05.2009 ( fila 89 si urm) s-a invocat

din nou de catre aparatorul pârâtilor nulitatea noului raport de expertiza motivat de

faptul ca expertul a citat pârâtii într-adevar la cabinet avocat, asa cum se dispuse,

însa pe numele avocatului si nu pe numele lor personal, asa cum era corect

procedural, astfel încât instanta  a admis din nou exceptia nulitatii formulata si a

dispus din nou efectuarea unui nou raport( fila 92 si urm).Noul raport s-a depus la

dosar la filele 95 ?i urm, de data aceasta fiind întocmit în conditiile prevazute de

lege.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauza, instanta

retine urmatoarele:

Prin cererea de chemare în judecata reclamantii au solicitat obligarea celor doi

pârâti la plata contravaluarii îmbunatatirilor efectuate de ei la imobilul situat în str X,

Iasi, estimate de reclamanti initial la suma de 20.000 de lei fiecare, imobil în care au

locuit, fiecare familie ocupând 1/2 din suprafata locativa, precum si recunoasterea

unui drept de retentie asupra imobilului pâna la achitarea în intregime a sumei ce li

se cuvine.

Prin cererea de chemare în judecata formulata de catre reclamantii MR si NF,

înregistrata pe rolul Judecatoriei Iasi la data de 22.07.2008 acestia au solicitat în

contradictoriu cu pârâtii A si B evacuarea lor in imobilul individualizat mai sus si

obligarea lor la plata sumei de 30.000 de lei reprezentând nefolosinta ( chiria )

imobilului sus-mentionat ( aproximativ 130 de Euro/luna). La ultimul termen de

judecata - respectiv la termenul de judecata din data de 5.11.2009-  pârâtii reclamanti

au precizat ca aceasta suma este ceruta pe perioada 22.07.2005-22.07.2008, fiind vorba

de o chirie lunara de 416,67 lei. Cererea a format obiectul ds 14295245/2008 ce a fost

conexat la prezentul dosar.

În vederea lamuririi situatiei de fapt instanta reliefeaza urmatoarele :

Prin sentinta civila nr. 4367/0.04.1997- ds 11.427/1996 pronuntata de

Judecatoria Iasi în ds 11427/1996 ( fila 10 ds initial) s-a dispus respingerea actiunii

formulate de reclamantii BD si AM în contradictoriu cu ML, prin care acestia au

solicitat constatarea faptului ca au un drept de proprietate asupra imobilului situat în

str Calarasi format din casa si teren de 500 mp, teren ce a fost dobândit prin

uzucapiune. În motivare s-a retinut ca intra-adevar au stapânit terenul continuu,

neîntrerupt si netulburati, împrejurare necontestata de pârâta, insa ca platile

efectuate de catre reclamanti pentru impozit nu au fost facute în nume propriu, ci

în calitate de chiriasi.

În urma unei noi actiuni formulate de catre reclamantii BD si BA, de data

aceasta în contradictoriu cu pârâta Consiliul Local, prin sentinta civila nr. 3723

pronuntata la data de 2.03.1998 - ds 14.753/1997 s-a admis actiunea si s-a constatat ca

acestia sunt proprietarii imobilului situat în str X format din  casa de locuit compusa

din 2 camere, bucatarie,2 holuri si magazie  si suprafata de 150 mp( fila 12 ds

initial).La fel, s-a pronuntat o hotarâre si în favoarea reclamantilor A în

contradictoriu cu acelasi pârât Consiliul Local , constatându-se ca acestia sunt

proprietarii imobilului situat în str Calarasi format din  casa de locuit compusa din 2

camere, bucatarie, hol, baie si anexe si asupra suprafetei de 150 mp( fila 13 ds initial-

sentinta civila nr. 14585/14.10.1998- ds 13297/1998).

Prin sentinta civila nr 9943 pronuntata de Judecatoria Iasi la data de 20.09.2006

în ds 22843/2004( sentinta ramasa irevocabila la data de 17.09.2007) ce a avut ca obiect

solutionarea cererii de revizuire formulate de catre revizuientul Consiliul Local Iasi ,

s-a admis cererea formulata si s-a dispus revizuirea sentintei civile 3723 în sensul ca

s-a respins actiunea civila formulata de reclamantii B în contradictoriu cu pârâtul

Consiliul Local( fila 64 ds initial).La fel s-a întâmplat si pentru reclamantii A ( fila 69

si urm ds- sentinta civila nr. 4358/23.05.2005, ramasa irevocabila la data de

29.11.2006).

Asa cum s-a retinut în cadrul sentintelor civile anterioare reclamantii au

ocupat de mai bine de peste 47 de ani imobilul situat în Calarasi, suprafata locativa

fiind ocupata de catre dânsii -mai precis câte jumatate din suprafata locativa fiecare -

în calitate de chiriasi.

În ceea ce priveste calitatea procesuala pasiva a pârâtilor NF si MR, instanta

constata ca, în conformitate cu certificatele de mostenitori de la dosarul cauzei ( filele

48, 49 si 50 ds) ei au calitatea de mostenitori dupa NS ( primul în calitate de fiu, al

doilea în calitate de nepot de fiica), imobilul în cauza facând parte din masa

succesorala.

Cu privire la exceptia prescriptiei dreptului la actiune, pe care instanta o

analizeaza cu prioritate, în tem art 137 Cod proc civ, cu referire la îmbunatatirile

efectuate cu mai mult de trei ani în urma invocata de catre pârâtii reclamanti,

instan?a va dispune respingerea acesteia ca neîntemeiata pentru urmatoarele

motive :

În primul rând dreptul  reclamantilor de a solicita contravaluarea

îmbunatatirilor s-a nascut o data cu introducerea actiunii în evacuare de catre pârâtii

reclamanti.  Ori, nu este corect sa nu se recunoasca reclamantilor posibilitatea de a

cere contravaluarea tuturor îmbunatatirilor si sa se lase la îndemâna pârâtilor

alegerea momentului de la care reclamantii sa poata cere doar contravaluarea

îmbunatatirilor pe ultimii trei ani înaintea introducerii actiunii în evacuare. Aceasta

solutie de echitate este sprijinita si din punct de vedere juridic pe urmatoarele

considerente :

Dupa cum s-a aratat anterior, reclamantii au stapinit imobilul în calitate de

chiriasi ( de detentori precari).Ori, lasarea reclamantilor Amira si Balasanu în imobil timp

de atâtia ani de catre pârâtii reclamanti echivaleaza cu o recunoa?tere a dreptului acestora de a

cere contravaluarea îmbunatatirilor. Iar o noua prescriptie nu va începe sa curga atâta

timp cât bunul se afla în posesia celor care locuiesc acolo. Ori, fam B inca mai

locuieste acolo, iar fam A a plecat de buna voie în cursul anului 2008 ( fila 13 din

dosarul prezent), predarea cheilor fiind facuta de catre fam A in fata instantei la data

de 29.10.2009.În plus, situatia lor din punct de vedere juridic în sensul de a stabili în

ce calitate au îndreptatirea de a locui în imobilul individualizat nu a fost lamurita

definitiv decât prin sentintele civile prin care li s-au respins actiunile formulate în

contradictoriu cu Consiliul Local, sentinte ramase definitive în cursul anilor 2006-

2007( asa cum s-a aratat mai sus). Ori, reclamantii au introdus actiune prin care au

solicitat contravaluarea îmbunatatirilor la data de 11.04.2007 chiar înainte ca pârâtii

reclamanti sa solicite evacuarea lor prin cererea inregistrata la Judecatoria Iasi la data

de 22.07.2008. Asadar, ei au solicitat dreptul de a cere contravaluarea îmbunatatirilor

chiar înainte de a începe sa curga termenul de prescriptie, având dreptul de  a solicita

contravaluarea tuturor îmbunaratirilor efectuate, îmbunatatiri de care se vor bucura

proprietarii de drept ai imobilului.

Pe fondul cauzei, instanta constata urmatoarele:

Referitor la aceste îmbunatatiri facute instanta constata ca, chiar prin decizia

civila nr. 962/7.05.2008 pronuntata în ds 7340/245/2007, prin care s-a dispus trimiterea

cauzei spre rejudecare ( fila 5 din sentinta), s-a aratat ca " reclamantii sunt posesori

de buna credinta a imobilului în cauza si ca....au dreptul la obligarea proprietarului

la plata contravaluarii îmbunatatirilor aduse imobilului".

În acest sens în afara de considerentele de ordin juridic care indreptatesc

reclamantii la plata contravaluarii îmbunatatirilor, instanta va avea în vedere în plus

si prev art 315 al 2 din Codul de proc civ care arata ca:" în caz de casare hotarârile instantei

de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si asupra necesitatii administrarii

unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului".

Prin raportul de expertiza efectuat în cauza s-a constatat ca reclamantii au

efectuat îmbunatatiri, majoritatea din ele fiind efectuate în ultimii 10-15 ani, expertul

precizând si  ca valoarea îmbunatatirilor este de 31.062 lei pentru apartamentul

ocupat de fam A si de 29.895 lei pentru apartamentul ocupat de fam B ( fila 124

ds).Ori, asa cum arata expertul , imobilul are o vechime de peste 70 de ani,

necesitând executia unor lucrari de consolidare, reparatii capitale si înlocuirea unor

instalatii de apa, canal, electrice astfel încât obiectiunile exprimate de aparatorul

pârâtilor vizavi de anumite investitii facute de catre reclamanti ( fila 135 ds) nu pot fi

primite , ele nefiind dovedite în nici un fel. Asa cum a aratat domnul expert toate

investitiile facute au un caracter de îmbunatatire ceea ce este absolut normal daca

avem în vedere, asa cum s-a invederat mai devreme, vechimea mare a imobilului. De

altfel, de toate aceste îmbunatatiri se vor bucura proprietarii pârâti din aceasta

actiune.

În ceea ce priveste, solicitarea reclamantilor în sensul de a li se recunoaste

dreptul de retentie instanta precizeaza urmatoarele :

Fata de fam A instanta urmeaza a constata ca cererea lor a ramas fara obiect

având în vedere faptul ca ei nu mai locuiesc acolo. Cererea lor , facuta prin aparator,

exprimata în cadrul concluziilor scrise în sensul ca înteleg sa renunte la judecata

acestui capat de cerere nu poate fi primita atâta timp cat aparatorul nu a depus la

dosar o împuternicire speciala din care sa reiasa ca i s-a acordat dreptul de a renunta

(art 69 al1 din Codul de proc civ).

Fata de fam B instanta va recunoaste în favoarea acestora un drept de retentie

asupra a 1/2 din suprafata locativa a imobilului în cauza, pâna la restituirea catre ei de

catre pârâtii reclamanti, în mod solidar, a contravaluarii îmbunatatirilor în cuantum

de 29.895 lei .

Pentru toate aceste motive, instanta va admite în parte cererea principala si

va obliga pârâtii sa plateasca în mod solidar reclamantilor urmatoarele sume :

-în favoarea reclamantilor AN si AM va obliga pârâtii la plata sumei

de 31.062 lei reprezentând  contravaloarea îmbunatatirilor efectuate

-în favoarea reclamantilor BD si A va obliga pârâtii la plata sumei de

29.895 lei reprezentând  contravaloarea îmbunatatirilor efectuate.

De asemenea, va recunoaste în favoarea  familiei B un drept de retentie 

asupra 1/2  din imobilul situat  Iasi, strada Calarasi , nr.17, folosit de ei, pâna la

achitarea în întregime de catre pârâti a sumei de 21.895 si va respinge ca ramasa fara

obiect  cererea reclamantilor A de recunoastere a unui  drept  de retentie în favoarea

lor.

În ceea ce priveste cererea conexata, instanta o va admite în parte pentru

urmatoarele motive :

Astfel, referitor la solicitarea evacuarii fam A, pentru motivele expuse mai sus,

cererea sa a ramas fara obiect, motiv pentru care o va respinge ca atare.

Fata de fam B instanta va admite cererea datorita faptului ca acestia nu au un

titlu în baza caruia sa mai poata locui acolo astfel încât instanta va dispune

evacuarea acestei familii conditionat însa de plata prealabila de catre pârâti a

sumei de 29.895 lei reprezentând contravaluarea îmbunatatirilor efectuate la

imobil.

În ceea ce priveste capatul de cerere privind obligarea pârâtilor la plata

contravaluarii chiriei pe ultimii trei ani introducerii cererii de catre pârâtii

reclamanti, instan?a il va admite pentru urmatoarele motive :

Potrivit codului civil ( art 1411 Cod civil) este corect din punct de vedere

juridic ca reclamantii pârâti sa fie obligati la plata contravaluarii unei chirii lunare

având în vedere faptul ca ei au folosit acest imobil ca chiriasi ( adica ca detentori

precari), asa cum s-a constatat înca din prima sentinta civila pronuntata. Oricum ,

cuantumul chiriei pretinse de catre pârâtii reclamanti este oarecum modic si adaptat

vechimii cladirii astfel încât este pe deplin justificat. De altfel, pârâtii reclamanti au si

depus în dovedire practica pietii imobiliare,înscrisurile fiind atasate la ultimele

precizari facute pe fondul cauzei. S-ar putea obiecta de catre fam. A ca ei au parasit

imobilul din cursul anului 2008.Instanta arata însa ca nu se stie exact data la care au

parasit imobilul, fiind vorba de niste simple sustineri ( acestia aratând o data ca au

parasit imobilul in mai 2008, iar alta data în septembrie 2008), insa aspectul cel mai

relevant este acela ca au predat efectiv cheile pârâtului, deci posesia imobilului abia la data de

29.10.2009, in fata instantei de judecata. În consecinta, este justificata si dovedita cererea

reclamantilor de a solicita contravaluarea chiriei pe perioada de

22.07.2005/22.07.2008, adica cu trei ani inainte de introducerea actiunii si , în

consecinta, va admite capatul de cerere  formulat de pârâti în contradictoriu cu

reclamantii în sensul ca :

-va obliga reclamantii  A si B la contravaloarea chiriei aferente unitatii

locative folosita pe perioada 22.07.2005 - 22.07.2008, respectiv la plata 

sumei de 15.000 lei fiecare.

Fata de cheltuielile de judecata efectuate, instanta fata de prev art 276 Cod

proc civ, va dispune compensarea lor partiala.

Astfel , fata de modul de solutionare a cauzei, pe ambele cereri, fata de

cheltuielile suportate de fiecare parte, precum si fata de cheltuielile facute si dovedite

de fiecare parte, instanta , în tem art 274 Cod proc civ.:

- va obliga pârâtii în mod solidar la plata catre reclamantii AN si M  a sumei

de 1860,75 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentând cota parte din onorariu

avocat, onorariu expert, taxa de timbru si timbru judiciar.

- va obliga pârâtii în mod solidar la plata catre reclamantii BD si BA a sumei

de 1822,75 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentând cota parte din onorariu

avocat, onorariu expert, taxa de timbru si timbru judiciar.

1

Domenii speta

Spete similare