Contestatie la executare impotriva titlului executoriu

Sentinţă civilă 190 din 11.02.2010


SENTINŢA CIVILĂ NR. 365

Constată că prin decizia civilă nr. 174/11 noiembrie 2008 pronunţată de Tribunalul Bacău s-a admis recursul formulat de UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ a com.Tepuimpotriva sentinţei civile nr. 1502/2008 pronunţată de judecătoria Moineşti. S-a casat sentinţa recurată şi s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Se retine din considerentele deciziei că instanţa ar fi trebuit să analizeze excepţia inadmisibilităţii contestaţiei la executare, în sensul luării în considerare a naturii juridice a contestaţiei deduse judecăţii.

Din actele dosarului instanţa reţine:

Prin acţiunea înregistrată sub nr.4704/260/2007, contestatoarea SC PETROM SA în prezent OMV PETROM SA a formulat contestaţie la executare împotriva titlului executoriu şi somaţiei de plată nr.200/19.11.2007 ambele emise de către UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ a comunei Ţepu Jud. Galaţi.

Titlul executoriu şi somaţia de plată au fost emise de către intimată în dosarul de executare nr.200/19.11.2007 pentru contribuabilul PETROM SA Membra OMV Group - Zona de Operare Moineşti pentru suma de 1851484 lei, reprezentând taxă de foraj şi excavare, precum şi accesorii aferente acestora, conform deciziei de impunere nr.4511/11.10.2007, cu acordarea unui termen de plată.

Prin decizia nr. 1059/1.09.2007 a PETROM SA au fost desfiinţate zonele de operare care au fost reorganizate sub forma a 17 zone grup de zăcăminte în subordinea Zonelor de producţie.

Actele emise de intimată poartă o dată ulterioară acestei decizii, însă nu s-a transmis intimatei de către contestatoare această modificare.

Contestaţia s-a timbrat cu 388 lei şi t.j. de 0,3 lei iar în motivare se arată că ambele acte de executare sunt lovite de nulitate absolută,întracât sunt emise în sarcina Zonei de operare Moineşti, care nu putea avea calitatea de contribuabil în data de 19.11.2007, deoarece fusese desfiinţată în baza Deciziei nr. 1059/1.09.2007 şi emiterea actelor atacate împotriva unui dezmembrământ desfiinţat al persoanei juridice, respectiv fosta zonă de operare Moineşti, echivalează cu lipsa denumirii şi sediului persoanei juridice contribuabile.

Pe fond s-a solicitat anularea actelor efectuate de intimată pe motiv că ar fi fost emise în mod abuziv deoarece zona de operare nu a mai executat lucrări de foraje şi excavări în raza intimatei din anul 1981.

Contestaţia la executare s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 172 ş.u. C.pr.fîscală,art.400 raportat la art.373 alin.2 C.pr.civilă.

La termenul din data de 29.0l.laprima judecată în fond, contestatoarea a precizat că a formulat atât contestaţie la executare cât şi contestaţie la titlu.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii, arătând că titlul executoriu este un act administrativ fiscal, pentru care există o altă procedură de contestare, respectiv cea prev. de art. 205 C.pr.fiscală cu procedura prev. de art.209 C.pr.fiscală.

Cu privire la lipsa denumirii, schimbarea acesteia nu este opozabilă intimatei.

Instanţa de recurs a statuat că schimbarea denumirii unui contribuabil nu echivalează cu lipsa denumirii şi a sediului, decizia prin care s-a schimbat denumirea este un act intern al contestatoarei care nu este opozabil intimatei.

La rejudecare intimata a reiterat excepţia inadmisibilităţii contestaţiei la

Instanţa analizând excepţia ridicată precum şi dispoziţiile deciziei de recurs, urmează a admite excepţia pentru următoarele considerente:

Codul de procedură fiscală reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat şi bugetelor locale, acesta reprezentând procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor, taxelor .contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat al statului şi numai în măsura în care acesta nu dispune cu privire la obligaţia fiscală, se aplică prevederile Codului de procedură civilă.

Potrivit prevederilor art. 145 C.pr.fiscală, executarea silită începe prin comunicarea somaţiei însoţită de titlul executoriu.

împotriva acestor acte ,prin urmare se poate face contestaţie. Titlul în baza căruia se face executarea este titlul executoriu, somaţia fiind un act procedural prin care debitorului i se face cunoscută situaţia că trebuie să-şi achite datoria, în caz contrar se va paşi la executarea silita.

Conform prevederilor art. 141 alin.2 C.pr.fiscală,titlul de creanţă devine executoriu la data la care creanţa fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.

Potrivit dispoziţiilor art.205 C.pr.fiscală, împotriva titlului de creanţă precum şi împotriva altor acte administrative fiscale se poate face contestaţie potrivit legii. Contestaţia este o cale administrativă de atac şi nu înlătură dreptul la acţiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia în condiţiile legii.

Contestatoarea însă trebuia să acţioneze conform prevederilor Codului de procedură fiscală,în speţă fiind vorba de o obligaţie fiscală, să formuleze contestaţie şi nu contestaţie la executare.

în speţă, legea aplicabilă este Codul de Procedură fiscală care instituie o procedură specială,procedură pe care contestatoarea trebuia să o urmeze, având în vedere că potrivit prevederilor art. 169 alin.3 C.pr.fiscală, contestaţia la executare poate fi făcută şi împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executare, în cazul în care acesta nu este o hotărâre dată de o instanţă

judecătorească , dar numai dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.

In raport de considerentele expuse, contestaţia la executare apare ca inadmisibilă şi pe cale de consecinţă, excepţia ridicată este întemeiată.