Actiune in anulare act autentic

ACTIUNE ÎN ANULARE ACT AUTENTIC

Prin cererea formulata la data de 25.06.2010 si înregistrata sub nr. (…)/215/2010 pe rolul Judecatoriei Craiova, reclamanta R.C. i-a chemat în judecata pe pârâtii G.N.si G.N. solicitând instantei ca prin hotarârea ce se va pronunta sa dispuna anularea contractului de vânzare-cumparare încheiat de Biroul Notarului Public C. C. E. din (…)  si autentificat sub numarul (…)  /2009.

În dovedirea actiunii, reclamanta a precizat ca  pârâtii sunt fratele, respectiv cumnata sa.

Acestia, prin manopere dolosive l-au determinat pe tatal reclamantei, G. P. sa le vânda nuda proprietate a apartamentului sau situat în C., str. (…), dupa ce tatal sau a fost diagnosticat cu cancer si afectiuni psihice.

Scopul manoperelor dolosive 1-a constituit exheredarea sa în perspectiva extrem de apropiata a decesului tatalui pentru ca altii sa-si acopere datoriile pe care le au la banci.

 Înainte de acestea, în mod similar au procedat si cu apartamentul mamei reclamantei, determinând-o pe aceasta sa si-l vânda.

La scurt timp, 22 iunie 2010, tatal reclamantei a decedat.

Reclamanta  a precizat ca nu s-a achitat vreun pret, iar contractul are o cauza ilicita, constând în dobândirea întregii mosteniri a tatalui de catre fratele reclamantei, în dauna sa.

În drept s-au invocat dispozitiile art. 960 si art. 966 Cod civil.

S-au depus la dosar extras de carte funciara.

S-a achitat o taxa de timbru în cuantum de 19 lei.

La data de 09.09.2011, pârâtii au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea actiunii si obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata.

Au precizat ca, desi reclamanta a invocat ca temeiuri de drept dispozitiile art.960,966 C.civ., modul in care e descrisa starea de fapt nu are legatura cu temeiurile invocate motiv pentru care a solicitat instantei sa-i puna in vedere reclamantei sa precizeze exact cauzele de anulare pe care le invoca.

Referitor la starea de fapt prezentata de reclamanta a facut urmatoarele

precizari.

Reclamanta este sora pârâtului G. N., iar parintii au divortat in anul 1989,  tatal fiind cel ce a initiat acest divort deoarece fiica lui - reclamanta  din dosarul prezent îi punea in pericol cu nepasare cariera de militar. Este logic ca in aceste conditii relatiile dintre tatal nostru defunctul G. P. si fiica sa, reclamanta R.V., începând cu anul 1989 au fost reci, tatal nostru nu a primit-o in casa in ultimii 15 ani nevrând sa stie de ea.

În aceasta situatie, În care reclamanta nu a intrat in casa tatalui în ultimii 15 ani, ea nu poate vorbi de dol, neputând sti care a fost vointa tatalui la încheierea contractului de vânzare-cumparare autentificat cu nr.(…)/15 septembrie 2009 la B.N.P.C.C. E. din  moment ce de 15 ani nu a fost in casa acestuia.

Referitor la afirmatia ca tatal sau ar fi suferit de afectiuni psihice, aceasta este falsa, iar referitor la afirmatia ca acesta a suferit de cancer, au mentionat ca este adevarata, numai ca drumurile la spitale si tratamentul zilnic au fost suportate de catre pârâti.

Au mai mentionat pârâtii ca, în mod real s-a încheiat contractul anterior mentionat platindu-se pretul. De a asemenea, au solicitat ca reclamanta sa precizeze care sunt mijloacele viclene fara de care cealalata parte nu ar fi contractat si cum a luat ea la cunostinta de aceste presupuse mijloace viclene in conditiile in care de 15 ani nu a intrat in casa defunctului sau tata, G. P..

Referitor la temeiul de drept prev. De art. 966 C.civ. au solicitat sa se precizeze la care cauza se refera falsa sau nelicita si sa motiveze in fapt acest temei de drept.

Pârâtii au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei si exceptia_de garantie, în cazul în care reclamanta face dovada calitatii de mostenitor, respectiv cine trebuie sa garanteze pentru evictiune nu poate sa evinga „quem de evictione tenet actio,eundem agentem repellit exceptio."

Au depus la dosar contractul de vânzare-cumparare aut. sub nr. 4065/15.09.2009.

În sedinta publica din 16.09.2010, instanta, în conformitate cu dispozitiile art. 2 si art. 20 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, având în vedere si decizia nr. 32/09.06.2008 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, a pus în vedere reclamantei sa achite o diferenta de taxa de timbru pâna la concurenta sumei de 1491 lei si timbru judiciar de 5 lei, calculata la suma de 23.000 lei reprezentând pretul de vânzare mentionat în contractul de vânzare-cumparare aut. sub nr. (…)  /15.09.2009 si a caruia anulare se solicita.

Reclamanta a depus chitanta de plata a acestei taxe de timbru, copia a actului sau de identitate si certificatul de deces al tatalui sau.

La data de 21.10.2010, reclamanta a depus o precizare a actiunii, prin care a solicitat instantei sa se pronunte asupra urmatoarelor capete de cerere: sa dispuna anularea contractului de vanzare-cumparare autentificat notarial sub nr. (…)  /15.09.2009, datorata lipsei discernamântului necesar pentru a contracta, sa constate caracterul simulat al pretului inserat in contract, sa constate nulitatea absoluta a acestui contract pentru lipsa cauzei (scopului imediat).

A aratat ca, în fapt, prin contractul de vânzare cumparare nr. (…)  /15.09.2009, tatal G. P. a vândut nuda proprietate asupra apartamentului situat in str. (…), catre fiul sau, paratul G. N., fiind prevazuta ca pret suma de 23.000 RON. În acest contract s-a facut mentiunea ca pretul s-a platit integral pana la data autentificarii actului, in acelasi timp, tatal pastrându-si uzufructul viager.

Cu privire la solicitarea de a se dispune anularea contractului pentru lipsa discernamântului a facut urmatoarele precizari:

Una dintre conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii, potrivit art. 948 C.civ. este cauza acesteia, care trebuie in primul rând sa existe.

Cauza lipseste, nu exista, atunci când nu exista discernamântul persoanei care se obliga, pentru ca atunci, ambele elemente componente ale cauzei, scopul imediat dar si cel mediat lipsesc.

Pentru ca lipsa cauzei se datoreaza lipsei de discernamânt, sanctiunea care intervine este nulitatea relativa a conventiei, nulitate pe care reclamanta a înteles sa o invoce fata de starea de boala in care se gasea tatal sau la data la care a încheiat acest contract.

Astfel, din actele medicale depuse la dosar rezulta ca, in perioada anterioara încheieri contractului, tatal meu avea grave afectiuni fizice datorate unui adenom de prostata in legatura cu care s-a intervenit chirurgical mai intai in data de 18.02.2009, apoi in luna mai 2009 (asa cum rezulta din biletul de iesire din spital eliberat la data de 25.05.2009), s-a intervenit din nou chirurgical, cu mentinerea unei sonde vezicale pentru 21 zile si cu recomandarea unui nou control prin policlinica urologie.

La data de 27.05.2009, in urma controlului recomandat se constata ca formatiunea tumorala prezinta invazie si la nivelul vezicii urinare recomandându-se o noua interventie chirurgicala.

Pe lânga aceste afectiuni fizice si, ca o consecinta a acestora, tatal sau a începu sa prezinte si afectiuni psihice, motiv pentru care in urma unui consult de specialitate (psihiatrie), la data de 26.06.2009, a fost diagnosticat cu depresie de involutie, afectiune in legatara cu care este pus sub tratament.

Starea sa fizica si psihica ridica cel putin îndoieli cu privire la capacitatea sa de a-si da seama despre consecintele juridice ale semnarii unor acte prin care s-a urmarit efectiv înlaturarea reclamantei de la succesiunea acestuia.

In aceste conditii, pentru ca se prezuma existenta discernamântului, a solicitat efectuarea unei adrese catre medicul psihiatru, pentru a ne comunica si explica foile de observatie si implicatiile asupra capacitatii psihice a tatalui meu de a intelege realitatea, pornind de la diagnosticul dat si efectele taratamentului administrat.

Cu privire la constatarea caracterului simulat al pretului inserat in contract, reclamanta a facut urmatoarele precizari:

Pretul este obiectul prestatiei cumparatorului si trebuie sa corespunda valorii lucrului vândut. De asemena, sub sanctiunea nulitatii absolute a contractului de vânzare cumparare, caci ii lipseste un element esential asupra caruia trebuie sa se realizeze acordul de vointa , pretul trebuie sa fie sincer, adica sa fie prevazut nu fictiv ci in scopul de a fi cerut si platit in realitate.

In cazul de fata, pretul prevazut in contract, este simulat, partile neavand intentia de a-1 plati respectiv de a-1 primi.

Astfel, reclamanta s-a referit, în primul rând la valoarea valoarea mica de 23.000 RON pentru un apartament cu 2 camere, apreciind ca este de notorietate faptul ca si in conditiile crizei actuale, un asemenea apartament se vinde cu peste 100.000 RON.

In al doilea rând, a aratat ca paratul nu avea posibilitatile financiare de a cumpara acest apartament nici macar la acest pret infim pentru ca nu realizeaza venituri constante din munca, fiind nevoit sa împrumute sume mari de bani de la diverse persoane inclusiv camatari.

Afirmatia din actiunea initiala, în sensul ca, în acelasi mod paratul a inselat-o pe mama partilor obligând-o sa-si vânda apartamentul proprietate personala, prezinta relevanta in cauza, aceasta împrejurare putând fi luate in consideratie, cel putin ca prezumtie simpla.

Reclamanta a mai aratat ca, întrucât avea mari datorii, paratul a convins-o mai întâi pe mama sa sa garanteze niste împrumuturi in valoare de peste 100.000 RON cu propriul sau apartament si pentru ca nu a reusit sa plateasca ratele, practic a santajat-o pe aceasta sa-si vânda apartamentul ipotecat sau sa riste sa-i fie executat silit de catre P. B..

In aceste conditii, imposibilitatea de plata in care se gasea pârâtul, l-au determinat sa-l convinga pe tatal sau ( care deja suferise 2 operatii si refuzase o a treia) sa-i înstraineze apartamentul sau, insa, pretul a fost prevazut in contract in mod fictiv.

Cu privire la acest aspect, a invocat prezumtia de fictivitate a pretului, prezumtie instituita de art.845 Cciv.

Astfel, fiind vorba despre un act cu titlu oneros facut in favoarea unui succesibil in linie dreapta, cu pastrarea uzufructului, acesta este prezumat ca donatie, altfel spus se prezuma ca înstrainarea nu s-a facut in schimbul unui pret, acesta fiind simulat, neexistand.

Dar desi nul absolut ca vânzare-cumparare, nu inseamna neaparat ca acesta ar fi valabil ca o donatie in lipsa intentiei de gratificare din partea înstrainatorului, intentie care nu poate sa rezulte decât dintr-un contraînscris.

In aceste conditii este evident ca tatal sau nu a primit nicio suma de bani care de altfel ar fi trebuit sa se regaseasca in succesiunea sa,  iar contractul de vanzare-cumparare este nul absolut.

Cu privire la constatarea nulitatii absolute a contractului pentru lipsa scopului imediat, reclamanta a aratat urmatoarele:

Toate cele 3 capete de cerere se circumscriu unei singure cauze de nulitate a contractului respectiv lipsa cauzei, sanctionat in functie de cauza lipsei de cauza cu sanctiunea nulitatii relative sau absolute de la caz la caz.

Astfel, in cazul in care s-ar aprecia, in functie de relatiile furnizate de catre medicul psihiatru ca discernamântul exista la data încheierii contractului, constatând ca pretul este in mod fictiv inserat in contract, devine incident motivul de nulitate absoluta a contractului respectiv lipsa scopului imediat.

Acesta, pentru vânzator, este invariabil acelasi, respectiv prefigurarea primirii pretului, pret care nu s-a urmarit a fi platit si primit, fiind fictiv.

In aceste conditii contractul este nul absolut ca vanzare-cumparare.

În drept s-au invocat prevederile art. 948 si art. 966 Cod civil.

În sprijinul acesteia a depus acte de stare civila, încheierea de carte funciara nr. (…)  /08.07.2010, extras de carte funciara, contractul de vânzare-cumparare aut. sub nr. (…)  /15.09.2009, contractul de vânzare-cumparare aut. sub nr. (…)  /24.03.2009, extras de carte funciara pentru informare cu privire la C.F. nr. (…)., procura aut. sub nr. (…)  /10.03.2009, acte medicale.

În baza art. 132 alin. 1 Cod procedura civila, instanta a luat act de modificarea actiunii cu privire la cauzele de nulitate care afecteaza contractul de vânzare-cumparare nr. (…)  /15.09.2009 si a temeiul juridic.

La data de 18.11.2010, pârâtii au formulat întâmpinare împotriva precizari actiunii prin care au solicitat respingerea acesteia.

În primul rând, a aratat ca fiecare capat de cerere trebuie timbrat corespunzator.

Referitor la primul capat de cerere, respectiv anularea contractului anterior mentionat pentru lipsa discernamântului, deoarece tatal partilor, G. N. avea prostata, dar ca ar fi fost diagnosticat si cu depresie de involutie in data de 26.06.2009, a aratat ca e neîntemeiat, deoarece acesta nu a avut niciodata afectiuni psihice si acest temei de drept reprezinta pentru reclamanta o posibilitate de a anula un act pe nedrept si fara legatura cu realitatea.

Referitor la al doilea capat de cerere, cu privire la caracterul simulat al pretului stipulat in contract a mentionat ca,  atunci când se solicita sa se constate o simulatie chiar si partiala sub aspectul pretului trebuie mentionat si actul care se solicita instantei a fi stabilit ca fiind cel real.

Astfel, daca se solicita constatarea simulatiei pretului a solicit sa se puna reclamantei in vedere sa mentioneze, sa precizeze care e pretul corect sau daca solicita sa se constate ca e vorba de un alt act deoarece, în motivarea actiunii cu privire la acest capat de cerere  aceasta facând referiri la o donatie deghizata .

Referitor la afirmatia ca pretul nu e serios, a precizat ca ca pretul este sincer si serios iar partile sunt libere sa determine pretul.

Referitor la al treilea motiv de nulitate absoluta si acesta trebuie respins deoarece pretul s-a platit si a fost stabilit de comun acord, în asa fel, încât paratii sa mai dispuna de bani si pentru tratamentele medicale, consultatiile lui G. P., locurile de veci, înmormântare, pomeni etc.

Reclamanta a mai depus declaratia aut. sub nr. (…)  /27.10.2010 privind acceptarea succesiunii autorului G. P..

Având în vedere acest înscris, în sedinta publica din 13.01.2011, pârâtii au renuntat la exceptia lipsei calitatii procesuale active invocata prin întâmpinare.

Instanta a luat act ca pârâtii renunta la exceptia lipsei calitatii procesuale active invocata prin întâmpinare.

În dovedirea actiunii, reclamanta a solicitat proba cu marturisirea pârâtilor si proba cu martorii U. A. si P. M, pentru a dovedi ca între reclamanta si tatal sau nu au existat legaturi proaste, precum si faptul ca pârâtii nu aveau posibilitate de a se achita pretul mentionat în cuprinsul contractului de vânzare-cumparare, probe încuviintate si administrate partial în cauza, deoarece parata G.N. nu s-a prezentat în instanta pentru a fi interogata.

În contraproba, pârâtii au solicitat încuviintarea probei cu înscrisuri, pentru a depune acte medicale, proba cu marturisirea reclamantei, precum si proba cu martorii W. S. si H. L. M., pentru a dovedi plata pretului, probe încuviintate si administrate în cauza.

În dovedirea lipsei de discernamânt a autorului la încheierea contractului de vânzare-cumparare, reclamanta a solicitat emiterea unei adrese catre policlinica în care activeaza medicul care l-a tratat pentru autor.

Cu privire la cel de-al doilea capat de cerere al actiunii, respectiv ca instanta „sa constate caracterul simulat al pretului inserat în contract”, pârâtii au apreciat ca nu este vorba despre o actiune în declararea simulatiei pretului, ci o actiune în declararea nulitatii absolute a contractului de vânzare-cumparare pe motivul ca pretul a fost simulat.

Instanta a apreciat ca prezenta cauza are un singur capat de cerere, respectiv constatarea nulitatii contractului de vânzare-cumparare, care ar fi afectat de mai multe cauze nulitate, astfel încât se datoreaza o singura taxa de timbru.

Cu privire la solicitarea formulata de reclamanta privind emiterea unei adrese catre policlinica în care activeaza medicul care l-a tratat pentru autor instanta a apreciat ca se impune emiterea acestei adrese catre I.M.L. Craiova cu mentiunea de a preciza daca autorul putea avea discernamânt abolit tinând cont de afectiunea cu care a fost diagnosticat, precum si tratamentul care i-a fost prescris, urmând a se anexa la adresa actele medicale depuse la dosar.

Cu adresa emisa în data de 09.03.2011, IML Craiova a înaintat la dosar un raport de expertiza medico-legala psihiatrica din care rezulta ca ca nu poate aprecia daca autorul a avut sau nu discernamântul faptelor si al consecintelor acestora.

Pârâtii au depus la dosar un act sub semnatura privata intitulat „chitanta de împrumut” din 18.08.2009 împotriva caruia reclamanta a formulat o declaratie de înscriere în fals, însa ulterior a renuntat, deoarece pârâtii au aratat ca înteleg sa nu se mai foloseasca de acest înscris, iar instanta a luat act de acest aspect si a înlaturat înscrisul, potrivit art. 182 alin. 2 Cod procedura civila.

Pentru termenul de judecata din 30.03.2011, reclamanta a depus la dosar o cerere de suplimentare a probatoriului care a fost respinsa de instanta, ca fiind neconcludenta în solutionarea cauzei.

S-au mai depus la dosar doua fotografii.

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta constata si retine urmatoarele:

La data de 15 septembrie 2009 s-a încheiat între pârâtul G. N., casatorit cu pârâta G.N., în calitate de cumparator si tatal sau, postdecedat, în calitate de vânzator, contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. (…)  de catre B.N.P.C. C. E., având ca obiect nuda proprietate a apartamentului situat în (…), vânzatorul pastrându-si dreptul de uzufruct viager asupra imobilului.

Pretul vânzarii a fost stabilit la suma de 23.000 lei, în act mentionându-se ca acesta a fost achitat în întregime pâna la data autentificarii.

Referitor la motivul de nulitate relativa, determinat de lipsa discernamântului, instanta retine urmatoarele:

Nulitatea este o sanctiune de drept civil care suprima efectele actului juridic potrivit scopului urmarit de dispozitiile legale în vigoare referitoare la conditiile sale de validitate.

Conditiile de fond ale actului juridic civil sunt prevazute de prevederile art.948 C.civ., respectiv consimtamântul, obiectul, cauza.

O conditie de validitate pentru consimtamânt este ca acesta sa provina de la o persoana cu discernamânt.

Cu toate ca aceasta cerinta a consimtamântului nu se confunda cu conditia capacitatii, între ele exista o strânsa legatura.

Astfel, persoanele fizice cu capacitate deplina de exercitiu sunt prezumate ca au discernamântul necesar pentru a încheia acte juridice civile. Aceasta prezumtie nu este una absoluta, ci relativa, putând fi rasturnata prin dovada lipsei vointei constiente în momentul întocmirii actului.

Pentru a se dispune anularea contractului de vânzare-cumparare este însa necesar sa se dovedeasca, în mod neechivoc, lipsa de discernamânt a vânzatorului în momentul întocmirii actului, or, în speta, nu s-a probat, în mod cert, absenta desavârsita a discernamântului.

Astfel, desi din actele medicale existente la dosarul cauzei a reiesit ca, vânzatorul defunct a suferit de o depresie de involutie, raportul de expertiza medico-legala ( filele nr.81-82 dosar)  nu a concluzionat  daca acesta a avut sau nu discernamântul faptelor si al consecintelor acestora pastrat.

În consecinta, neexistând probe dincolo de orice îndoiala rezonabila ca vânzatorul a avut discernamântul abolit la momentul contractarii, instanta apreciaza ca nefondat acest motiv de nulitate relativa.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de nulitate invocat de reclamanta, determinat de caracterul fictiv al pretului inserat în contractul de vânzare-cumparare, instanta retine ca nu este fondat, având în vedere urmatoarele considerente:

Pretul reprezinta obiectul prestatiei cumparatorului si corespunde valorii lucrului vândut, în lipsa unui pret, vânzarea fiind lovita de nulitate absoluta, deoarece obligatia cumparatorului devine lipsita de obiect, iar obligatia vânzatorului lipsita de cauza.

Ca element esential de validitate a vânzarii, pretul trebuie sa îndeplineasca mai multe conditii, printre care si aceea ca pretul sa fie sincer si serios.

Pretul sincer este un real al bunului vândut, pe care partile nu l-au stabilit în mod fictiv, ci în scopul de a-l plati în realitate,.

În cazul în care, pretul este fictiv ( simulat) , contractul de vânzare-cumparare este nul, caci îi lipseste pretul.

În speta, se constata ca partile au convenit un pret al vânzarii de 23.000 lei, pret care a fost stabilit în mod real, cu intentia de a fi efectiv achitat.

În acest sens, instanta retine declaratia martorei W. S., conform careia pârâtii G. N. si sotia sa au achitat tatalui sau suma de 230.000.000 lei  cu titlu de pret al apartamentului ce a fost înstrainat catre pârâti, prin act notarial, în aceeasi zi. Declaratia acestei se coroboreaza si cu depozitia martorei H. L. M., care a relatat ca a împrumutat pârâtului o suma de 150.000.000 lei, de care avea nevoie pentru a achita pretul apartamentului. De asemenea, aceste declaratii se coroboreaza cu raspunsul la întrebarea nr.7 din interogatoriul luat pârâtului G. N..

În ceea ce priveste declaratia martorei U. A., instanta o apreciaza ca nefiind concludenta, deoarece chiar în situatia în care s-ar retine ca fiind verosimila relatarea acesteia cu privire la discutia purtata între pârât si tatal sau, aceasta împrejurare nu este de natura sa conduca automat la concluzia ca partile nu au intentionat sa stabileasca un pret al vânzarii. O asemenea conventie între parti ar fi putut sa intervina si ulterior acestui moment, o atare împrejurare fiind chiar confirmata prin celelalte probe administrate în cauza ( declaratia martorei W.S.).

Instanta va înlatura declaratia martorei P. M. ca neconcludenta, aceasta relatând aspecte care nu sunt în masura sa conduca la rezolvarea pricinii.

Împrejurarea ca pârâtii nu aveau o situatie materiala care sa le permita achizitionarea unui apartament, chiar la un pret mai redus, este lipsita de relevanta fata de motivul de nulitate invocat, deoarece ceea ce instanta are de analizat este daca intentia partilor a fost de stabili, de comun acord, un pret care sa fie real, datorat, si nu a de a face aprecieri asupra posibilitatilor financiare ale pârâtilor. O persoana se poate obliga valabil, chiar în situatia în care este insolvabila la momentul contractarii, iar neexecutarea culpabila a unei obligatii contractuale atrage sanctiunea specifica a rezolutiunii, nicidecum a nulitatii.

Or, în cauza, din probele mai sus mentionate, se desprinde concluzia ca partile nu numai ca au stabilit un pret real, dar si acesta a fost efectiv achitat pâna la momentul încheierii contractului de vânzare-cumparare în forma autentica.

Nici argumentul reclamantei cu privire la incidenta art. 845 C.civ. nu poate fi retinut, deoarece, cu toate ca este adevarat ca acest text de lege instituie o prezumtie de donatie deghizata în favoarea mostenitorilor rezervatari, în caz de  înstrainare cu titlu oneros facuta unui succesibil în linie dreapta, cu rezerva uzufructului, aceasta prezumtie trebuie sa se coroboreze si cu alte probe. Or, în speta, prezumtia ramâne fara suport, atâta timp cât ansamblul probator administrat în cauza a reliefat intervenirea unui vânzari, si nu a unei donatii.

Nici asertiunea reclamantei cu privire la valoarea pretului nu poate fi retinuta, deoarece, în sensul legii, pretul fiind o conditie de validitate a unei vânzari-cumparari, trebuie sa fie determinat în înscris printr-o cifra care nu se apreciaza în functie de factori extrinseci vointei partilor contractante, cum ar fi cursul pietei, valoarea de circulatie, etc., pretul fiind neserios numai în ipoteza în care el este astfel exprimat încât nu poate fi considerat ca existent

Prin urmare, pretul mai mic, care nu reprezinta echivalentul valoric al imobilului nu afecteaza validitatea conventiei, acesta neputând fi considerat neserios, fiind practicabil în situatii ca aceea din speta, când exista raporturi apropiate între parti.

Nici cel de-al treilea motiv de nulitate absoluta invocat de catre reclamanta nu este întemeiat.

Lipsa cauzei datorata lipsei scopului imediat ( în cazul contractelor sinalagmatice, cum este cazul în speta, lipsei contraprestatiei), este asimilata lipsei unui element esential al actului juridic civil, lipsa scopului imediat rasfrângându-se asupra scopului mediat, lasându-l fara suport juridic, astfel încât sanctiunea aplicabila este cea a nulitatii absolute.

În speta, însa nu se poate sustine lipsa scopului imediat al consimtamântului cumparatorului constând în reprezentarea mentala a platii pretului, din probatoriul administrat în cauza reiesind ca obligatia asumata de cumparatori, contraprestatia, a fost chiar executata la momentul încheierii actului.

Fata de aceste considerente si în raport de dispozitiile legale mentionate, instanta va respinge actiunea reclamantei ca neîntemeiata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge actiunea formulata de reclamanta R. V., domiciliata în (…)  în contradictoriu cu pârâtii G.N.si G.N., domiciliati în (…),  ca neîntemeiata.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica, azi, 02.06.2011.

Domenii speta

Spete similare