Sentinta civila

Dosar nr. 1227/239/2009

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA HÂRLĂU

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 91/2011

Şedinţa publică de la 25 Ianuarie 2011

Completul compus din:

Preşedinte -  L. V.

Grefier L. I.

Pe rol judecarea cauzei civil privind pe reclamant G. A. şi pe pârât S. L., având ca obiect evacuare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică lipsesc părtile.

 S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele: procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile la fond au avut loc în şedinţa publică din data de 11.01.2011, susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când din lipsă de timp pentru deliberare  şi pentru a se depune concluzii scrise, pronunţarea s-a amânat pentru data de 18.01.2011 şi pentru astăzi când,

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 18.08.2009 sub nr.1227/239/2009, reclamanta G. A. a chemat în judecată pe pârâtul S. L., solicitând evacuarea acestuia din imobilul proprietatea ei situat în sat Hodora, comuna Cotnari, judeţul Iaşi, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a fost căsătorită cu pârâtul însa prin sentinţa civilă nr.120/2009 a Judecătoriei Hârlău, irevocabilă, aceasta căsătorie a fost desfăcută. În timpul căsătoriei cu pârâtul au locuit in imobilul edificat cu primul ei soţ, I. C., imobil care i-a fost atribuit ei ca urmare a desfacerii căsătoriei şi partajului de bunuri comune.

A precizat reclamanta că după desfacerea căsătoriei cu pârâtul, ea a fost de acord ca acesta să locuiască în imobil până îşi va găsi un spaţiu de locuit insa acesta consuma băuturi alcoolice, este extrem de violent şi distruge bunurile din casa, motiv pentru care a fost nevoită să se adreseze de nenumărate ori organelor de politie, care l-au sancţionat contravenţional.

Pârâtul nu este decât un tolerat care locuieşte în imobil datorita îngăduinţei ei, a mai arătat reclamanta.

Cererea a fost întemeiată in drept pe dispoziţiile art.61 din Legea 114/1996.

În dovedirea cererii, legal timbrate, reclamanta a depus înscrisuri:sentinţa civila nr.120/2009 a Judecătoriei Hârlău, sentinţa civila nr.4570/1998 a Judecătoriei Paşcani,contract de furnizare a energiei electrice.

Legal citat, pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii, cu cheltuieli de judecată, arătând ca a promovat pe rolul acestei instanţe o acţiune de partaj bunuri comune prin care a solicitat si partajarea imobilului casa,apreciind ca prin contribuţia sa financiară a adus un spor de valoare major acestui bun, să se constate că are o contribuţie de 50 % din valoarea acestui bun, impunându-se suspendarea acestei cauze în temeiul art.244 alin.1 pct.1 Cod procedura civilă, până la soluţionarea irevocabila a dosarului de partaj.

Întâmpinarea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art.115-118 Cod procedura civilă.

În dovedire, pârâtul a depus copia acţiunii de partaj bunuri comune înregistrată pe rolul instanţei la data de 10.11.2009.

Instanţa a respins cererea de suspendare având în vedere ca nu s-a solicitat partajarea imobilului casa ci constatarea unui drept de creanţă constând în contravaloarea îmbunătăţirilor aduse acestuia precum şi a faptului că nu s-a solicitat acordarea unui drept de retenţie.

Pârâtul a formulat cerere reconvenţională prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata contravalorii investiţiilor şi îmbunătăţirilor aduse casei de locuit şi acordarea unui drept de retenţie asupra imobilului până la achitarea acestor despăgubiri.

Cererea reconvenţională a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art.119-120 Cod procedura civilă.

Reclamanta a invocat excepţia inadmisibilităţii acestei cereri reconvenţionale care reprezintă o tergiversare a evacuării paratului din imobil, excepţie care a fost respinsa de instanţă.

Sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviinţat părţilor probele cu înscrisuri, interogatorii, testimoniala şi cu efectuarea unei expertize în specialitatea construcţii.

Au fost audiaţi martorii A. G., D. I., declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate dosarului cauzei.

Pârâtul a depus înscrisuri: declaraţii autentice, raport de expertiza tehnica, schiţa.

La solicitarea instanţei, Postul de Politie Cotnari a înaintat adresa nr.1012315 din 18.01.2010.

S-a solicitat conexarea la aceasta cauza a dosarului nr.1681/239/2009 care se poarta intre aceleaşi părţi şi are ca obiect partaj bunuri comune, cerere care a fost admisa în temeiul art. 164 Cod procedură civilă la termenul din data de 23.02.2010.

Prin aceasta cerere, S. L. a solicitat, în contradictoriu cu  G. A., partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii conexe, reclamantul-pârât  a arătat că în timpul căsătoriei au dobândit mai multe bunuri mobile şi imobile: teren în suprafaţă de 1400 mp. situat în intravilan Hodora, comuna Cotnari, judeţul Iaşi prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.657/2003, a efectuat îmbunătăţiri şi investiţii la imobilul construcţie nedefintivat compus din 4 camere, bucătărie, holuri, dependinţe şi anexe gospodăreşti, prin care a adus un spor de valoare major şi care au reprezentat contribuţia sa exclusivă. Prin importanţa şi valoarea îmbunătăţirilor aduse la construcţia incepută,imobilul a dobândit calitatea de bun comun iar el are o contribuţie de 50% din valoarea acestuia.

Reclamantul-pârât a solicitat atribuirea acestui imobil daca nu este comod partajabil în natură.

De asemenea, a arătat ca a dobândit împreună cu pârâta următoarele bunuri mobile: vitrina cu geam, biblioteca cu uşi, geam şi dulapuri, 2 sobe de teracotă, celelalte bunuri din imobil fiind proprii, dobândite de el anterior căsătoriei.

A solicitat reclamantul-parat sa se constate cota de contribuţie a pârţilor la 50%.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 36 alin. 1 Cod familiei şi art.673 indice 1-673 indice 14 Cod procedură civilă.

Pârâta-reclamantă a formulat întâmpinare la cererea de partaj precizând că este de acord cu partajarea terenului dobândit în timpul căsătoriei în suprafaţă de 1400 mp şi a solicitat să-i fie atribuit deoarece pe acest teren se afla amplasate casa şi anexele gospodăreşti bunurile sale proprii.

Cât priveşte imobilul casa de locuit, acesta a fost edificat împreună cu primul său soţ şi i-a fost atribuit prin acţiunea de partaj, astfel încât nu poate fi schimbat regimul juridic al acestui bun.

Îmbunătăţirile la care se refera paratul-reclamant îi conferă acestuia un drept de creanţă, urmând să se individualizeze aceste lucrări.

Referitor la bunurile mobile, pârâta-reclamantă a precizat că sobele nu sunt bunuri mobile ci, datorita naturii lor, sunt înglobate în imobilul casă şi au fost edificate cu primul soţ, bibliotecă şi dulapurile fac parte dintr-un set de mobila primit cadou la majoratul fiicei I. M. de la părinţii săi iar ei, soţii,au dobândit doar o vitrina cu geam în timpul căsătoriei, restul fiind bunurile sale proprii.

Exista in imobil bunuri proprii ale pârâtului-reclamant şi anume: canapea, două fotolii, frigider Arctic, comoda TV, televizor Goldstar, televizor Beko, aragaz fără butelie, congelator defect, plapuma şi două pături, urmând ca aceste bunuri să fie ridicate de el.

S-a depus la dosar contractul de vânzare-cumpărare a suprafeţei de teren.

Ulterior, reclamantul-pârât a depus precizări la acţiunea de partaj prin care a detaliat îmbunătăţirile efectuate la imobilul construcţie nedefinitivat şi anume:la momentul atribuirii casei în urma partajului cu primul soţ, casa nu avea plafoane, pereţii erau netencuiţi, nu erau montate uşi şi ferestre, scări, trotuare, gard. A plantat 36 pomi fructiferi, a ridicat bolta de vita de vie, a construit grajd din chirpici, coteţ pentru porci, magazie, fântână.

Imobilul casa a fost racordat la curent electric, s-au montat duşumele, au fost tencuiţi pereţii, s-a montat gresie şi faianţă, astfel încât, prin sporul de valoare adus casei de locuit aceasta a dobândit calitatea de bun comun, el având o cota de 50% din valoarea acesteia.

Pârâta-reclamantă a depus la dosar chitanţe privind racordul la reţeaua de energie electrica şi plata impozitului pe clădiri.

Reclamantul-pârât a depus noi precizări prin care a descris îmbunătăţirile efectuate la imobilul casa şi anume: a construit hornul, o veranda la intrarea din spate, un raft din cornier, roaba pentru carat materiale, instalaţie electrica pentru magazie, capra de tăiat lemne,dulap pentru scule,cazan pentru săpun, yale la uşile din interior, 5000 cuie pentru prins plasa de perete, a cumpărat 300 m. cablu electric pentru prize şi întrerupătoare, dulii, lustre, a cumpărat 1000 kg. praf de piatra pentru faţada casei, 800 kg, mozaic, nisip, balast, var, sticla pentru geamuri şi uşi,60 kg, sârmă pentru legat copacii, 60 cârlige pentru ulucii din tabla, a executat un abric şi cadru metalic pentru circular.

A precizat pârâtul-reclamant că sunt bunurile sale proprii următoarele: 2 fotolii pat, o canapea, comoda tv, congelator, frigider, aragaz cu butelie, 3 pături din lână ,2 perdele, TV Goldstar şi Beko, şifonier, 11 mp. gresie montata pe holul casei şi sunt bunuri comune următoarele: 2 canapele, 3 comode mici, congelator, vitrina mare cu mai multe corpuri, masa pliantă 10 persoane, perdea din camera de zi, 5 covoare, căruţa din ţeavă şi fier.

Sub aspectul probatoriului în cererea de partaj, instanţa a încuviinţat părţilor probele cu înscrisuri, expertiza în construcţii, expertiza preţuitoare bunuri mobile şi expertiza topografică.

Au fost audiaţi martorii N. E. şi C. M., declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate dosarului cauzei.

A fost depus raportul de expertiză preţuitoare bunuri mobile cu privire la care pârâtul-reclamant a formulat obiecţiuni ce au fost admise de instanţă.

S-au depus rapoartele de expertiza topografică şi în construcţii precum şi răspunsul la obiecţiuni la raportul de evaluare bunuri mobile.

Ambele părţi au formulat obiecţiuni la raportul de expertiza tehnica în construcţii care au fost respinse de instanţa.

Reclamantul-pârât a depus înscrisuri: cerere, facturi fiscale, chitanţe, declaraţie, carte de muncă, adeverinţe venituri, proces-verbal.

Ambele părţi au depus concluzii scrise.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa retine  că părţile au fost soţi, căsătoria lor fiind desfăcută prin sentinţa civilă nr.120 din 10.02.2009 a Judecătoriei Harlău, irevocabilă.

Reclamanta G. A. a solicitat iniţial evacuarea pârâtului S. L. din imobilul bun propriu edificat în timpul primei sale căsătorii cu numitul I. C. iar pârâtul a formulat cerere reconvenţională prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata contravalorii îmbunătăţirilor şi investiţiilor aduse acestui imobil casa de locuit şi acordarea unui drept de retenţie până la achitarea sumei.

Ulterior, pârâtul S. L. a formulat acţiune de partaj bunuri comune, solicitând şi partajarea acelui imobil edificat si nedefinitivat în timpul primei căsătorii a reclamantei, arătând că datorita sporului de valoare şi importanţei îmbunătăţirilor aduse casei de locuit, acest imobil a devenit comun şi asupra lui are o cota de 50%.

Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra cererii conexe formulate de S. L., aceea de partaj al bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, cerere care se identifică parţial cu cererea reconvenţionala promovata la acţiunea în evacuare şi ulterior se va pronunţa asupra evacuării pârâtului şi acordării dreptului de retenţie.

Astfel, în temeiul art.36 alin.1 Cod familiei si art.673 indice 1 Cod procedură civilă, instanţa va hotărî asupra împărţelii bunurilor comune ale soţilor iar în baza art.673 indice 5 alin.1 Cod procedura civilă va stabili masa partajabila, cota-parte ce se cuvine fiecărui soţ devalmaş precum şi datoriile comune sau proprii ale soţilor.

Cât priveşte masa partajabilă, reclamantul în cererea conexa a solicitat includerea în aceasta a imobilului casa de locuit edificat de parata în timpul căsătoriei cu primul ei soţ, ca urmare a contribuţiei sale majore la finalizarea acestuia şi îmbunătăţirilor de esenţă aduse acestui bun, care, în opinia reclamantului, ar schimba regimul juridic al bunului, care ar deveni comun.

Cu privire la acest bun, instanţa reţine ca prin sentinţa civilă nr.4570/1998 a Judecătoriei Paşcani s-a soluţionat acţiunea de partaj dintre G. A. şi I. C., primul soţ al pârâtei iar casa de locuit situata în sat Hodora, comuna Cotnari, judeţul Iaşi a fost atribuita pârâtei, cu obligarea sa la plata sultei corespunzătoare.

Conform raportului de expertiza în construcţii efectuat în acea cauza-fila 47 dosar, la momentul octombrie 1998 expertul a constatat ca imobilul casă a fost început în anul 1994, era format din patru camere şi dependinţe şi era situat pe terenul proprietatea tatălui reclamantei, G. I.  Expertul consemnează în cuprinsul raportului stadiul fizic al lucrărilor executate până în acel moment şi anume: structura de rezistenta, ce reprezintă 60% din lucrare era executata în proporţie de 60% adică pereţii cu fundaţii şi parţial acoperişul, nefiind executate niciun fel de lucrări de instalaţii sau finisaj.

Pârâta a recunoscut, prin declaraţia autentificata sub nr.660 din 10.04.2003, ca la data căsătoriei sale cu S. L. casa de locuit şi anexa gospodarească era nedefinitivata şi ca acesta a contribuit cu suma de 100.000.000 lei la finalizarea construcţiilor în faza în care se aflau la momentul declaraţiei.

Problema ridicata de reclamantul în cererea conexa este aceea a regimului juridic al acestei construcţii-propriu sau comun-având în vedere contribuţia sa exclusiva la definitivarea lucrărilor.

În primul rând, instanţa constată că reclamantul în cererea conexă, deşi a afirmat că sporul de valoare a fost adus prin contribuţia sa exclusivă, aceasta împrejurare nu a fost dovedită. Din înscrisurile depuse la dosar-adeverinţe de venit, carte de munca dar şi din declaraţiile martorilor ambelor părţi rezultă că ambii soţi au avut loc de munca pe perioada căsătoriei şi ambii au contribuit în egala măsura la realizarea acestor îmbunătăţiri şi finisări din veniturile pe care le realizau.

Prin urmare, instanţa considera ca aceste lucrări de definitivare a construcţiei şi îmbunătăţiri au fost realizate cu mijloace comune iar ele nu au condus la transformarea esenţială a imobilului (care nu a devenit un bun cu totul deosebit, un bun nou) ci numai la sporirea valorii acestuia, ceea ce rezulta şi din compararea schiţei casei realizata de experţii constructori atât în anul 1998 cât şi în prezent. Din analiza acestora rezulta ca structura casei este aceeaşi şi s-a adăugat numai o veranda, ceea nu poate constitui o transformare esenţială.

În practica judiciară s-a stabilit că îmbunătăţirile sau reparaţiile capitale efectuate în timpul căsătoriei la imobilul celuilalt soţ nu schimba natura juridică a imobilului şi nu îl transformă din bun propriu în bun comun. Constituie însă bun comun sporul de valoare dobândit de imobil prin aceste reparaţii sau îmbunătăţiri. În aceasta situaţie, dreptul de creanţă al soţului neproprietar cu privire la acest spor de valoare poate fi valorificat numai odată cu partajarea bunurilor comune, când se cunoaşte cota de contribuţie a fiecăruia, motiv pentru care instanţa a soluţionat mai întâi cererea de partaj bunuri comune.

Prin urmare, instanţa consideră că imobilul casă de locuit situat în sat Hodora, comuna Cotnari, judeţul Iaşi care i-a fost atribuit pârâtei din cererea conexa în urma partajului cu primul soţ, I. C., are regimul juridic de bun propriu al acesteia iar sporul de valoare adus imobilului prin definitivarea construcţiei, finisaje şi îmbunătăţiri are regimul juridic de bun comun,  părţile având o contribuţie egala la realizarea acestui spor de valoare.

Din raportul de expertiza efectuat în cauza rezultă atât valoarea de circulaţie a imobilului la stadiul din anul 1995 cât şi valoarea actuală, la momentul partajului. Astfel, expertul a stabilit că valoarea casei la nivelul anului 1995 era de 18.952 lei iar în prezent valoarea casei este de 54.000 lei.

Pentru a afla sporul de valoare adus imobilului de către cei doi soţi în timpul căsătoriei se va scădea din valoarea actuala valoarea imobilului din anul 1995, operaţie în urma căreia rezultă suma de 35.048 lei ce reprezintă bun comun.

La acesta suma urmează a se adăuga suma de 7998,78 lei reprezentând îmbunătăţiri şi anume:gresie pe hol,beton pentru scări şi trotuare, uşa metalica, balustrade, aşa cum au fost ele identificate de expert, rezultând în final suma de 43.046,78 lei din care reclamantul in cererea conexa are o cota de 50% adică valoric de 21.523,39 lei.

Cât priveşte anexele şi anume magazia, din probele administrate în cauză rezultă că aceasta a fost edificata în timpul căsătoriei cu reclamantul din cererea conexa, astfel ca acest imobil are regimul juridic de bun comun. Valoarea acestui bun stabilita de expert este de 8212 lei.

De asemenea, are regim de bun comun terenul în suprafaţă de 1400 mp. teren situat în intravilanul satului Hodora, comuna Cotnari, judeţul Iaşi, ce a fost cumpărat de soţi de la tatăl reclamantei, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.657 din 10.04.2003, pe care se afla amplasata casa de locuit proprietatea pârâtei din cererea conexa precum şi magazia.

Deşi în precizările aduse acţiunii de partaj reclamantul în cererea conexa a menţionat edificarea împreună cu pârâta şi a unui grajd şi a unui coteţ pentru porci alături de magazia anexa, aceste construcţii nu sunt evidenţiate şi evaluate de expertul constructor şi nici nu sunt identificate în teren de către expertul topograf, care a identificat doar construcţia notata C2-magazia, motiv pentru care instanţa nu poate retine în masa partajabilă aceste imobile.

Cât priveşte bunurile mobile, deşi părţile au făcut referiri la bunuri proprii ale lor, instanţa constată că niciuna dintre ele nu a solicitat restituirea bunurilor personale sau constatarea calităţii de bun propriu cu privire la anumite bunuri. Pârâta din cererea conexa a recunoscut calitatea de bunuri proprii ale reclamantului referitor la unele dintre bunuri şi a declarat ca este de acord ca acesta sa le ridice.

Au existat susţineri diferite ale părţilor cu privire la unele bunuri mobile cum ar fi biblioteca sau sobele, pârâta din cererea conexa afirmând că,în afara de vitrina cu geam toate celelalte bunuri mobile au fost achiziţionate cu primul soţ sau sunt cadouri primite de la familia ei, însă niciuna dintre părţi nu a probat afirmaţiile sale.

Prin urmare, cu privire la bunurile mobile instanţa va avea în vedere bunurile identificate de expertul preţuitor la domiciliul părţilor şi anume cele trecute în tabelul privind situaţia bunurilor supuse evaluării şi va reţine în masa partajabilă doar bunurile găsite pe teren, cu privire la cele negăsite pe teren neadministrându-se niciun probatoriu privind existenta lor.

În concluzie, instanţa constată că  părţile au dobândit în timpul casătoriei, în cote de 50% fiecare, următoarele bunuri: terenul în suprafaţă de 1400 mp .situat în intravilan Hodora, comuna Cotnari, judeţul Iaşi, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.657/2003 in valoare de 12.012 lei, o anexa gospodăreasca (magazie) în valoare de 8212 lei, sporul de valoare şi îmbunătăţirile aduse imobilului casă de locuit proprietatea pârâtei din cererea conexa în valoare de 43.046,78 lei şi următoarele bunuri mobile: 2 canapele, 2 comode mici, congelator, vitrina cu mai multe corpuri, masa plianta de 10 persoane, perdea, 2 covoare şi o căruţă din ţeavă şi fier, în valoare totală de 1760 lei.

Instanţa va dispune sistarea stării de devălmăşie şi va ţine seama de dispoziţiile art. 673 indice 5 alin.2 Cod procedură civilă, care prevede că împărţeala se face în natura şi va proceda la formarea şi atribuirea loturilor.

Potrivit art.673 indice 9 Cod procedură civilă, la formarea şi atribuirea loturilor instanţa va ţine seama şi de acordul părţilor, după caz, de mărimea cotei fiecăruia, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii coproprietari au făcut construcţii, îmbunătăţiri sau alte asemenea înainte de a cere împărţeala.

Astfel, urmând aceste principii, instanţa constata ca este posibila partajarea în natura a terenului în suprafaţa de 1400 mp intravilan Hodora, comuna Cotnari, judeţul Iaşi şi observa că expertul topograf a propus o varianta de lotizare în natura care a cuprins şi jumătate din imobilul casa de locuit proprietatea pârâtei. Având în vedere că instanţa a stabilit calitatea de bun propriu a acestui imobil, urmează să se atribuie reclamantului din cererea conexa lotul 2 în suprafaţa de 700 mp. şi,pentru a evita orice neînţelegeri ulterioare între părţi,îi va atribui acestuia şi construcţia notata C2 ce reprezintă anexa gospodărească, în valoare de 8212 lei.

În aceste condiţii, pârâtei din cererea conexa îi va fi atribuit lotul 1 în suprafaţa de 700 mp. teren.

Cât priveşte bunurile mobile, instanţa observa ca niciuna dintre părţi nu a solicitat atribuirea unora dintre acestea, pârâta din cererea conexa fiind de acord ca reclamantul să primească mai multe astfel de bunuri . În aceste condiţii, instanţa va proceda la împărţirea lor după natura bunurilor astfel:  reclamantul va primi o canapea-150 lei,o comoda-60 lei,congelator-200 lei, masa plianta 10 persoane-50 lei, un covor-50 lei, perdea-100 lei si căruţa din ţeava şi fier-150 lei iar pârâta va primi o canapea-150 lei, 2 comode-120 lei, vitrina mare-700 lei şi un covor-50 lei.

În temeiul art.673 indice 5 alin.2 Cod procedură civilă, va obliga pârâta la plata unei sulte către reclamant în suma totală 13.411,39 lei la care s-a adăugat şi diferenţa de valoare (de 100 lei) de la bunurile mobile atribuite fiecăreia dintre părţi.

Cât priveşte cererea de evacuare a pârâtului din cererea principala, instanţa o va admite având în vedere următoarele considerente:

Soluţionând cererea de partaj şi stabilind regimul juridic al imobilului casa de locuit ca fiind bun propriu al reclamantei din cererea principală, cu obligarea acesteia la plata sultei corespunzătoare, instanţa constată că pârâtul nu mai are niciun temei legal să locuiască în imobilul în litigiu.

Reclamanta, care este proprietara exclusiva al acestui bun, a invocat faptul că pârâtul are un comportament necorespunzător pe fondul consumului de băuturi alcoolice, situaţii când devine extrem de violent şi distruge bunurile din casă. Pârâtul s-a opus evacuării, invocând dreptul său de creanţa asupra imobilului.

Din probele administrate în cauza şi anume declaraţiile martorilor şi relaţiile înaintate de Postul de Politie Cotnari rezulta că între parţi s-au consumat conflicte care au necesitat intervenţia organelor de politie. Astfel, martorul D. I. a relatat ca a văzut maşina politiei la poarta parţilor însă nu cunoaşte motivul pentru care se afla acolo. Coroborând aceasta declaraţie cu adresa nr.1012315 din 18.01.2010 eliberata de Postul de Politie Cotnari, rezultă că reclamanta a depus mai multe plângeri împotriva pârâtului iar în doua rânduri şi anume la datele de 2.06.2009 şi de 30.07.2009, s-au luat împotriva acestuia masuri de sancţionare contravenţională cu avertisment şi amendă, conform Legii 61/1991.

În acest sens, instanţa are în vedere şi motivarea sentinţei civile nr.120/2009 a Judecătoriei Hârlău în care se reţine faptul că pârâtul este un mare consumator de băuturi alcoolice, stare în care provoca scandal şi o lovea pe reclamantă, o înjura pe aceasta şi pe copil, hotărâre pe care pârâtul nu a atacat-o cu apel.

Sancţionarea contravenţională a pârâtului de către organele de politie a intervenit după momentul rămânerii irevocabile a hotărârii de divorţ şi nu exista nicio proba din care sa rezulte că pârâtul şi-ar fi remediat între timp comportamentul faţă de reclamanta, motiv pentru care cererea reclamantei va fi admisă.

Pe de altă parte, pârâtul a solicitat prin cerere reconvenţională stabilirea dreptului sau de creanţă asupra imobilului reclamantei, împrejurare rezolvată in cadrul acţiunii de partaj dar si acordarea unui drept de retenţie până la achitarea despăgubirilor.

Dreptul de retenţie este acel drept real care conferă deţinătorului unui bun al altuia, mobil sau imobil,  posibilitatea de a refuza restituirea lui până când creditorul lucrului îşi exercita obligaţia pe care o are fata de el, plătindu-i sumele cheltuite cu lucrul. În practica judiciara a fost recunoscut acest drept în toate cazurile în care între lucrul deţinut de creditor şi datoria proprietarului există o strânsă legătură.

Acest drept este recunoscut tuturor creditorilor ale căror creanţe certe, lichide şi exigibile s-au născut în legătura cu bunuri supuse restituirii şi are ca principal efect facultatea creditorului de a refuza restituirea lucrului până la plata integrala a creanţei sale. Dreptul de retenţie îi conferă însă titularului o simpla detenţie precară, astfel încât daca retentorul foloseşte bunul în interes propriu, locuind de exemplu in imobil, el este ţinut să plătească proprietarului echivalentul folosinţei calculate corespunzător chiriei, cu titlu de despăgubiri.

Faţă de aceste considerente, instanţa va admite cererea reconvenţională formulată de pârâtul S. L. şi va acorda acestuia un drept de retenţie asupra imobilului proprietatea reclamantei până la plata integrală a creanţei sale de către reclamantă.

În temeiul art.276 Cod procedura civilă, instanţa va compensa parţial cheltuielile de judecată (onorariile de avocat si taxele iniţiale de timbru) şi va obliga pe reclamanta Grandori Angela sa achite pârâtului S L. suma de 1913,65 lei cu acest titlu.

Va da in debit pe pârâtul S. L. cu suma de 200 lei reprezentând diferenţa onorariu neachitată în contul expertului C. O.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea de partaj promovată de reclamantul în cererea conexă S. L. cu domiciliul în sat Hodora ,comuna Cotnari, jud. Iaşi si cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura la cabinet Avocat A.-M. H. cu sediul în Iaşi, str. Toma Cozma nr.10, judeţul Iaşi în contradictoriu cu pârâta G. A. cu domiciliul în sat Hodora ,comuna Cotnari, judeţul Iaşi.

Constată că imobilul casă de locuit situat în sat Hodora , comuna Cotnari, judeţul Iaşi este bunul propriu al pârâtei G. A..

Constată ca părţile au dobândit în timpul căsătoriei, în cote de 50% fiecare,următoarele bunuri: suprafaţa de 1400 mp. teren situată în intravilanul satului Hodora , comuna Cotnari, judeţul Iaşi conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.657/2003,în valoare de 12.012 lei,o anexă gospodărească situată pe acest teren (magazie) în valoare de 8212 lei,sporul de valoare şi îmbunătăţirile aduse casei bun propriu al pârâtei în valoare de 43.046,78 lei precum şi următoarele bunuri mobile:2 canapele,2 comode mici,congelator,vitrină cu mai multe corpuri,masă pliantă 10 persoane,perdea,2 covoare şi o căruţă din ţeavă şi fier,în valoare de 1760 lei.

Dispune sistarea stării de devălmăşie.

Atribuie reclamantului S. L. următoarele bunuri:

-lotul 2 de teren în suprafaţă de 700 mp. identificat în schiţa anexă la raportul de expertiză topografică C. V. precum şi anexa gospodărească situată pe acest lot notată cu C2 în valoare de 8212 lei.

-bunuri mobile:o canapea,o comodă,congelator,un covor,o perdea,masa pliantă pentru 10 persoane şi căruţa din ţeavă şi fier,în valoare de 780 lei.

 Atribuie pârâtei G. A. următoarele bunuri:

-lotul 1 de teren în suprafaţă de 700 mp. identificat în schiţa anexă la raportul de expertiză C. V..

-bunuri mobile: o canapea,o comodă,vitrină şi un covor,în valoare de 980 lei.

Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 13.411,39 lei cu titlu de sultă.

Admite acţiunea de evacuare formulată de reclamanta în cererea principală G. A. în contradictoriu cu pârâtul S. L. şi cererea reconvenţională formulată de S. L. în contradictoriu cu G. A.

Dispune evacuarea pârâtului-reclamant S. L. din imobilul casă de locuit bun propriu al reclamantei Grandori Angela.

Acordă pârâtului-reclamant S. L. un drept de retenţie asupra imobilului casă de locuit bun propriu al reclamantei-pârâte până la achitarea de către aceasta a creanţei sale (sultei) în sumă de 13.411,39 lei.

 Compensează parţial cheltuielile de judecată şi obligă pe reclamanta-pârâtă G. A. să achite pârâtului-reclamant S. L. suma de  1913,65 lei cu acest titlu.

 Rapoartele de expertiză şi schiţele anexă efectuate in cauză de experţii C. V., C. O. şi I. I. fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 Dă în debit pe pârâtul-reclamant S. L. cu suma de 200 lei reprezentând diferenţă onorariu neachitată în contul expertului C. O..

 Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

 Pronunţată în şedinţă publică azi,25.01.2011.

Preşedinte,Grefier,

V.  L.   I. L.

V.L./D.M. / 4  ex.

08/02/2011

1

Domenii speta

Spete similare