Plangere contraventionala

Sentinţă civilă 116 din 16.01.2014


Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal la data de 09.11.2012 sub nr. 6475/207/2012, petenta S.C.  S. S.R.L - Slatina, prin reprezentantul legal, în contradictoriu cu Primăria municipiului Caracal a formulat plângere împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei seria DX, nr.10326 din 22.10.2012, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea acestuia ca netemeinic şi nelegal.

A menţionat societatea petentă prin reprezentantul legal că motivele plângerii contravenţionale le va depune la primul termen în faţa instanţei de judecată

Pentru termenul din data de 29.11.2012, s-a dispus citarea societăţii petente să depună la dosar procesul verbal de contravenţie seria DX nr.10326 din 22.10.2012 în original sau o copie lizibilă.

Prin Serviciul Registratură, s-a depus la dosar în data de 28 noiembrie 2012, adresa cu nr.15900 din 27.11.2012, prin care Primăria Municipiului Caracal a solicitat acordarea unui nou termen de judecată în dosarul nr.6475/207/2012, cu termen de judecată la data de 29.11.2012, aflat pe rolul Tribunalului Olt, în litigiu cu S.C. S. S.R.L., în calitate de reclamant, având ca obiect contestaţie proces verbal de constatare a contravenţiei, în vederea comunicării motivelor plângerii contravenţionale şi pentru formularea apărării vis-a-vis de această contestaţie, în drept fiind invocate prevederile art.114/1 alin.2 C.pr.civ..

La data de 29 noiembrie 2012, petenta S.C. S. S.R.L. prin reprezentantul legal a depus la dosar prin Serviciul Registratură o cerere prin care a solicitat instanţei amânarea cauzei, pentru angajarea unui avocat, precum şi pentru depunerea motivelor plângerii contravenţionale.

Prin încheierea din 29 noiembrie 2012, instanţa a dispus citarea părţilor, iar a petentei S.C. S. S.R.L. cu menţiunile de a aplica ştampila pe dovada de îndeplinire a procedurii de citare şi de a depune la dosar procesul verbal de contravenţie seria DX, nr.10326 din 22.10.2012.

La data de 07.12.2012, prin Serviciul Registratură, s-a depus la dosar de către intimata Primăria Municipiului Caracal adresa cu nr.16617 din 06.12.2012, prin care s-a solicitat acordarea unui nou termen de judecată la data de 13.12.2012, aflat pe rolul Judecătoriei Caracal, în litigiu cu S.C. S. S.R.L., în calitate de reclamant, având ca obiect contestaţie proces verbal de constatare a contravenţiei, pentru a li se comunica motivele contestaţiei şi pentru a formula întâmpinare, fiind invocate în drept  prevederile art.114/1 alin.2 C.pr.civ..

S-a depus la dosar în data de 13 decembrie 2012, o cerere prin care petenta S.C. S. S.R.L. a arătat că procesul verbal de contravenţie seria DX, nr.10326 din 22.10.2012, nu se află în posesia acesteia, cu menţiunea că societatea petentă a luat la cunoştinţă de acesta, din surse neoficiale din cadrul Primăriei Caracal.

Prin aceeaşi cerere petenta a mai solicitat ca instanţa să pună în vedere intimatei să depună la dosar o copie lizibilă de pe procesul-verbal menţionat mai sus, astfel încât societatea să-şi poată motiva plângerea contravenţională, în acest sens solicitând petenta acordarea unui nou termen de judecată în vederea îndeplinirii obligaţiilor, sub sancţiunea prevăzută de art.155/1 C.pr.civ..

La termenul din 13.12.2012, instanţa a dispus citarea petentei S.C. S. S.R.L. Slatina cu menţiunea de a depune la dosar procesul verbal de contravenţie seria DX, nr.10326 din 22.10.2012 şi dovada când i-a fost comunicat acest proces verbal de contravenţie, în caz contrar se va aplica amendă judiciară întrucât prin lipsa acestor relaţii se tergiversează soluţionarea cauzei.

S-a dispus la acelaşi termen de judecată,  şi citarea intimatei Primăria Municipiului Caracal cu menţiunea depune la dosar procesul verbal seria DX, nr.10326 din 22.10.2012 şi dovada comunicării acestuia către petentă.

În şedinţa publică din 17.01.2012, intimata Primăria municipiului Caracal prin reprezentantul legal a depus la dosar în copii următoarele înscrisuri: dovada de comunicare din 25.10.2012, adresa cu nr.10433 din 23.10.2012 înaintată de intimată petentei S.C. S. S.R.L., procesul verbal de constatare a contravenţie seria DX, nr.10326 din 22.10.2012 întocmit de Serviciul de Impozite şi Taxe Locale Caracal.

Prin sentinţa nr. 187 din 17.01.2013, pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. 6475/207/2012, în temeiul art. 133 Cod pr.civilă, s-a declarat nulă plângerea contravenţională formulată de petenta S.C. S. S.R.L, în contradictoriu cu intimata Primăria Municipiului Caracal, împotriva procesului verbal de constatare a contravenţiei seria DX, nr.10326 din 22.10.2012 întocmit de Primăria Municipiului Caracal, judeţul Olt.

Împotriva sentinţei a declarat recurs recurenta petentă  SC S. SRL, considerând-o nelegală şi netemeinică.

S-a susținut că instanţa de fond în mod greşit a anulat cererea pentru lipsa obiectului cererii de chemare în judecată. Potrivit  art. 133 alin. 1 Cod pr. civilă, cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă.

Având în vedere că există cazuri de nulitate absolută prevăzute de OG nr. 2/2001, care fac posibilă intervenţia instanţei în analizarea înscrisului, prima instanţă putea să procedeze la judecarea în fond a pricinii. Mai mult decât atât, în virtutea rolului activ şi al aflării adevărului prevăzut de  art. 129 Cod pr. civilă, instanţa de fond era obligată să solicite intimatei să prezinte documentele care au stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenţie.

Era singura soluţie care se impunea,  având în vedere că actul sancţionator era supus cenzurii instanţei prin procedura specială instituită de OG nr. 2/2001, care ar fi putut să aprecieze în ce măsură se constată sau nu o încălcare a dispoziţiilor imperative care ar fi putut atrage nulitatea absolută a procesului verbal de  contravenţie.

Un alt motiv de recurs este acela că a fost încălcat principiul contradictorialităţii, în sensul că trebuiau comunicate actele depuse de intimată la termenul din data de 17.01.2013, având în vedere că petenta a lipsit de la judecată, neavând termen în cunoştinţă, iar intimata nu a respectat termenul procedural de 5 zile. Dovada comunicării prezentată ca probă esenţială, nu a vizat procesul verbal de contravenţie seria DX nr. 10326/22.10.2012, ci doar a procesului verbal de control nr. 10325/22.10.2012 împotriva căruia a formulat contestaţie, argumentată cu arătarea tuturor motivelor de drept şi de fapt.

Recurenta a arătat că dacă ar fi avut cunoştinţă despre conţinutul procesului verbal de contravenţie, ar fi depus motivele plângerii încă de la data sesizării instanţei.

Potrivit  art. 86 coroborat cu art. 94 Cod pr. civilă, în cazul în care o parte depune la termen anumite înscrisuri, iar cealaltă parte lipseşte, instanţa este obligată să acorde termen pentru a comunica noile înscrisuri.

Prin urmare, recurenta a considerat că se impune casarea sentinţei instanţei de fond şi trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea cercetării pe fond.

În drept, s-au invocat dispoziţiile  art. 304/1 Cod pr. civilă.

Intimata Primăria Municipiului Caracal a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei instanţei de fond.

În fapt, prin plângerea formulată societatea S.C. S. S.R.L. a contestat procesul verbal de amendă nr. 10326/22.10.2012 seria DX , fără a prezenta însă motivele de fapt pe care şi-ar fi întemeiat plângerea.

 S-a precizat că arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază o cerere reprezintă acele împrejurări care susţin pretenţiile reclamantului şi cuprind o expunere clară şi ordonată a faptelor. Motivarea în fapt este obligatorie deoarece cunoaşterea acestora este necesară pentru explicarea şi lămurirea obiectului procesului.

A susținut că, se poate observa că prin cererea de chemare în judecată reclamanta S.C. S. S.R.L. s-a obligat să depună motivele de fapt pe care îşi întemeiază plângerea contravenţională, însă din actele depuse la dosarul cauzei rezultă în mod evident că procesul verbal de contravenţie a fost comunicat contestatoarei prin adresă de  înaintare, cu confirmare de primire.

    În drept, s-au invocat dispoziţiile  art. 115 – 118 Cod pr. civilă, ale OG nr. 2/2001, ale OG nr. 92/2003 Cod pr. fiscală.

  Analizând sentinţa pronunţată de instanţa de fond, în raport de motivele invocate, dar şi în conformitate cu prevederile  art. 304/1 Cod pr civilă, tribunalul constată recursul fondat pentru considerentele ce succed:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal la data de 09.11.2012 sub nr. 6475/207/2012, petenta S.C.  S. S.R.L. - Slatina, prin reprezentantul legal, în contradictoriu cu Primăria Municipiului Caracal, a formulat plângere împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei seria DX nr.10326 din 22.10.2012, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea acestuia ca netemeinic şi nelegal.

A menţionat societatea petentă că motivele plângerii contravenţionale le va depune la primul termen în faţa instanţei de judecată.

Instanţa de fond în mod eronat a apreciat că este nulă plângerea contravenţională pentru că nu a fost motivată  aşa cum impun prevederile art. 112 Cod procedură civilă şi a  reţinut incidenţa dispoziţiilor  art. 133 Cod procedură civilă.

Pentru că la dosarul cauzei, intimata a depus o copie lizibilă a procesului - verbal de constatare a contravenţiei împotriva căruia petenta a formulat plângere contravenţională, instanţa de fond avea obligaţia să analizeze actul contestat conform OG nr. 2/2001 cu modificările ulterioare privind regimul juridic al contravenţiilor , atât sub aspectul legalităţii cât şi al temeiniciei.

În ceea ce priveşte legalitatea actului sancţionator, instanţa, în temeiul art. 129 Cod procedură civilă, trebuia să verifice dacă a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor  art. 17 din OG nr.2 /2001 R., în sensul dacă acesta cuprinde menţiunile obligatorii prevăzute de textul normativ sub sancţiunea nulităţii absolute, nefiind necesară o motivare a plângerii contravenţionale sub acest aspect.

Pentru verificarea temeiniciei, instanţa putea să solicite organului emitent actele care au stat la baza întocmirii procesului - verbal de constatare a contravenţiilor, iar în situaţia în care aprecia că petenta nu a propus probe care să răstoarne această prezumţie şi că încearcă să tergiverseze nejustificat judecata cauzei, trebuia  să cerceteze fondul cauzei.

  Nu poate fi reţinută interpretarea potrivit căreia plângerii contravenţionale formulată în cauza dedusă judecăţii îi lipseşte obiectul, pentru că obiectul cererii este însăşi plângerea contravenţională menţionată în cererea de chemare în judecată, acesteia lipsindu-i motivele de fapt şi de drept.

Cum prevederile  art. 133 Cod procedură civilă sancţionează cu nulitatea cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, în cauză nefiind îndeplinite aceste cerinţe, sentinţa pronunţată de instanţa de fond prin care s-a declarat nulă plângerea contravenţională este nelegală, existând cazul de casare prevăzut de  art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă.

Tribunalul a reţinut că instanţa de fond nu a respectat nici prevederile  art. 129 alin. 5  Cod procedură civilă, aceasta având îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale.

Pentru aceste considerente, prin decizia nr. 409 din 26 septembrie 2013, Tribunalul Olt a admis recursul declarat de recurenta petentă  S.C. S. S.R.L., împotriva sentinţei civile nr. 187/17.01.2013 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosar nr. 6475/207/2012 şi pe intimata Primăria Caracal, a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare instanţei de fond, decizia fiind irevocabilă.

  Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Caracal la data de 17.01.2013, sub nr.6475/207/2012*.

La termenul din 28.11.2013, instanţa a dispus citarea martorului asistent B. P.

În şedinţa publică din 12.12.2013, a fost audiat martorul asistent B. P., a cărui declaraţie a fost consemnată şi anexată la dosar.

Au fost anexate la dosar dispoziţiile nr.1157 din 20.04.2010, nr.1585/21.11.2012 şi anexa la dispoziţia nr.1585/21.11.2012, emise de Primăria Municipiului Caracal

Prin încheierea de şedinţă din data de 12.12.2013, instanţa a admis cererea formulată de petentă, prin reprezentant, privind introducerea în cauză în calitate de intimată a Unităţii Administrativ Teritoriale Municipiul Caracal – prin Primar.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele :

Prin procesul-verbal de constatare a contravenției seria DX, nr.10326 din 22 octombrie 2012, întocmit de Primăria municipiului Caracal-Serviciul Impozite și Taxe Locale, s-a reținut în sarcina petentei S.C. S. S.R.L. Slatina, săvârșirea contravenției prevăzută de art.254 alin.6 din Legea nr.571/2003, constând în aceea că a depus declarațiile cu întârziere, motiv pentru care societatea a fost sancționată în baza art.294 alin.2 lit.a din Legea nr.571/2003 cu amendă contravențională în cuantum de 500 lei.

Conform dispoziţiilor art. 254  alin.5 şi 6 din Legea nr.571/2003, privind dobândirea, înstrăinarea şi modificarea clădirilor, orice persoană care dobândeşte, construieşte sau înstrăinează o clădire are obligaţia de a depune o declaraţie fiscală la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în a cărei rază de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, înstrăinării sau construirii şi orice persoană care extinde, îmbunătăţeşte, demolează, distruge sau modifică în alt mod o clădire existentă are obligaţia să depună o declaraţie în acest sens la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în termen de 30 de zile de la data la care s-au produs aceste modificări.

Totodată, potrivit art. 294 alin.2 lit.a şi b din Legea nr.571/2003, constituie contravenţii depunerea peste termen a declaraţiilor de impunere prevăzute la art. 254 alin. (5) şi (6), art. 259 alin. (6) şi (7), art. 264 alin. (4), art. 267 alin. (14) lit. b), art. 277 alin. (2), art. 281 alin. (2) şi art. 290, precum şi nedepunerea declaraţiilor de impunere prevăzute la art. 254 alin. (5) şi (6), art. 259 alin. (6) şi (7), art. 264 alin. (4), art. 267 alin. (14) lit. b), art. 277 alin. (2), art. 281 alin. (2) şi art. 290.

Coroborând depoziția martorului asistent B.P. cu înscrisurile depuse la dosar atât de intimate cât şi de către petentă, instanța a constatat că s-a făcut pe deplin dovada temeiniciei procesului-verbal de contravenție întocmit societății petente.

A mai constatat instanţa că procesul-verbal  de contravenţie a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor  OG nr. 2/2001, respectiv art. 16, care  la pct.7. prevede că,  în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare, obiecţiuni consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte menţiuni", sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal, dar  şi prevederile art. 19  alin.1, potrivit căruia  procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient, iar în cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor,  caz  în care procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia.

În speţă, procesul – verbal este semnat de un martor asistent, respectiv martorul B. P., întrucât societatea petentă prin reprezentantul legal, nu a fost de faţă, astfel că a fost în imposibilitate obiectivă de a semna actul constatator al contravenției reținute în sarcina petentei.

 Într-adevăr, potrivit dispoziţiilor art. 16  alin. 7 din OG nr.2/2001, modificată, în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare, obiecţiunile fiind consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte menţiuni", sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal, însă art. 17  din acelaşi act normativ prevede că, lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrag nulitatea procesului-verbal, nulitatea care se constată şi din oficiu.

Nu numai că s-a constatat că martorul asistent B.P. nu a avut calitatea de agent constatator la momentul constatării săvărșirii contravenției de către societatea petentă, însă, așa cum s-a menționat mai sus, calitatea de agent constatator a martorului asistent nu este prevăzută de dispozițiile art.17 din OG nr.2/2001, cu modificările și completările ulterioare.

S-a mai reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanţa investită cu soluţionarea plângerii analizează legalitatea şi temeinicia procesului-verbal şi hotărăşte asupra sancţiunii.

Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei beneficiază, de regulă, de prezumţia de legalitate şi temeinicie, prezumţie care, deşi neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât şi în practica instanţelor judecătoreşti.

O astfel de prezumţie nu încalcă dreptul petentei la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumţia de nevinovăţie. După cum a constatat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franţei, Telfner c. Austriei, Anghel c. României),  prezumţiile de fapt şi de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora şi în materie penală (cum este calificată şi materia contravenţională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăţiei făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiţii: respectarea unor limite rezonabile, ţinându-se cont de miza litigiului, şi respectarea dreptului la apărare.

Totodată, este unanim admis în privinţa constatărilor personale ale agentului constatator privind descrierea faptei, împrejurările concrete în care a fost săvârşită, că  procesul – verbal are forţa probantă a unui înscris sub semnătură privată, făcând dovada până la proba contrarie.

În speţă, chiar dacă petenta nu a înțeles să depună la dosar motivele plângerii contravenționale formulate, instanţa a avut posibilitatea de a constata însă,  dacă procesul-verbal de contravenţie este întocmit cu respectarea prevederilor legale  în ceea ce priveşte subiectul activ al contravenţiei şi împrejurările în care a fost săvârşită, pentru ca procesul-verbal să se bucure astfel de prezumţia de veridicitate şi legalitate, prezumţie care face dovada acestor aspecte.

Funcţia de mijloc de probă a prezumţiei este recunoscută expres de prevederile art. 1170 C.civ. şi este acceptată  atât în doctrină cât şi în practica instanţelor judecătoreşti.

Chiar şi CEDO precizează că toate sistemele legale cunosc şi operează cu ajutorul prezumţiilor şi, că  în principiu convenţia nu interzice aceasta, dar impune statelor să nu depăşească o anumită limită  rezonabilă până la care  poate opera o prezumţie şi, totodată să asigure respectarea drepturilor la apărare  sub toate aspectele.

În dreptul român această limită este respectată, ţinând seama că în toate cazurile contravenientul are posibilitatea să facă dovada contrară celor reţinute în procesul-verbal de contravenţie, pentru că prezumţia este doar relativă şi nu absolută, dar societatea petentă în speţă nu a înţeles să depună  la dosar nici cel puţin actul constatator al contravenţiei contestat, aşa cum nu a înţeles nici să motiveze plângerea contravenţională formulată, deşi s-a obligat şi a solicitat termene de judecată în acest sens.

Totodată, instanţa a mai reținut că petenta nu a făcut dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută în sarcina sa prin procesul verbal de contravenţie.

Prin urmare, ţinându-se cont şi de împrejurarea că în speţă nu se poate reţine existenţa unei cauze de nulitate absolută a procesului verbal, instanţa constată că forţa probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumţia de legalitate şi temeinicie instituită de lege în favoarea sa.

Cu toate acestea, în temeiul art.34 din OG nr. 2/2001 coroborat cu art. 38 alin. 3 din acelaşi act normativ care permite instanţei să aprecieze inclusiv natura sancţiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului în ipoteza în care prezumţia relativă de valabilitate a procesului verbal nu a fost răsturnată, instanţa a constatat că sancţiunea avertismentului, așa cum a solicitat petenta, nu este totuşi suficientă pentru a i se atrage atenţia petentei asupra obligaţiilor ce îi revin în materia normelor de procedură fiscală.

Pentru a proceda astfel instanţa are în vedere pe de o parte dispoziţiile art.5 alin.5 din OG nr. 2/2001, în conformitate cu care sancţiunea trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, de cele indicate în art.21 alin.3 din acelaşi act normativ, care prevede că la stabilirea ei trebuie să se ţină seama şi de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul verbal, precum şi de prevederile art.7 alin.3, care arată că avertismentul se poate aplica şi în cazul în care actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiilor nu prevede această sancţiune.

Faţă de cele expuse mai sus, instanţa constatând temeinicia și legalitatea procesului verbal de constatare a contravenției contestat de petentă, urmează să respingă ca neîntemeiată plângerea contravenţională formulată de  către societatea petentă.

 

Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta S.C. S. S.R.L. Slatina, cu sediul procesual ales în municipiul Slatina, str. A….., nr. 3, judeţul Olt, în contradictoriu cu intimatele Primăria Municipiului Caracal, judeţul Olt şi Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Caracal prin Primar, împotriva procesului - verbal de constatare a contravenţiei seria DX, nr.10326 din 22 octombrie 2012, întocmit de Primăria Municipiului Caracal, judeţul Olt - Serviciul Impozite şi Taxe.

Postat 31.01.2014

Domenii speta