Ordonanţă preşedinţială

Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei sub nr. 4737/207/2013, reclamantul NMa chemat în judecată pe pârâta CV, solicitând instanţei ca pe calea ordonanţei preşedinţiale  să dispună obligarea paratei la reintegrare sa în spaţiul de locuit din strada …, nr.8, bl.. sc. . ap.., Caracal, jud. Olt, aflat in proprietate comună, măsură care să fie executată de îndată, fără somaţie sau trecerea vreunui termen.

În motivarea cererii reclamantul arată că, prin sentinţa civilă  nr. 751 din 22.02.2012 a Judecătoriei Caracal, s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre reclamantul NMsi parata CV ( fostă Nicola) prin acordul soţilor, parata formulând cererea de divorţ.

Reclamantul mai arată că datorită scandalurilor pe care fosta soţie le provoca în casa, a fost forţat să plece din domiciliul comun din Caracal, str. ., nr.8, bi.., sc.., ap . , şi o perioada de timp a locuit într-un alt imobil pe care îl deţine in str. Traian, imobil care este parţial construit, iar de aproximativ un an de zile în apartamentul în care solicită să fie reintegrat nu mai stă nimeni, deoarece parata a fost plecată la muncă, iar acum cand s-a intors i-a solicitat să îi dea şi lui o cheie de la apartament, însă aceasta a refuzat, motivând că nu are nici un drept, făcând plângerea la politie si ameninţându-l cu politia, dacă vrea să se apropie de apartament.

Menţionează reclamantul că în acest apartament se află si sediul firmei pe care o deţine împreună cu parata " I.I. NM" , unde au rămas o serie de bunuri care aparţineau firmei si anume : tejghele, rafturi, centrala termica, calorifere, cântar electronic, râşniţă de cafea industrială, actele constitutive ale firmei, acte de proprietate ale terenului de pe str. Traian, precum si autorizaţia de construire a imobilului, parţial construit şi în care a fost nevoit să locuiască în tot acest timp, deoarece parata refuza să-l lase să intre in apartament.

Deoarece pârâta refuza sa facă partajul bunurilor comune dobândite de soţi în timpul căsătoriei, refuza să continue activitatea firmei, să închidă firma şi tot ceea ce îi propune reclamantul referitor la situaţia noastră, este nevoit dă solicite ca pe cale de ordonanţa preşedinţială să intre in propria sa casa, pe care a dobandit-o cu parata in timpul căsătoriei, aici având domiciliul in acte şi unde a locuit până când parata a depus acţiunea de divorţ.

Învederează reclamantul că a fost obligat de împrejurări să locuiască in imobilul din str. Traian, casă aflată în construcţie, şi care datorită posibilităţilor materiale actuale nu mai poate să o termine, deoarece nu are venituri, iar la vârsta sa nu mai poate fi angajat. Precizează că parata refuza sa-i permită accesul in apartament,  care este si sediul firmei pe care o avea si care era sursa lor de venituri.

Mai precizează reclamantul apartamentul proprietate comună din Caracal, strada  , nr.8, bl. , sc.  , ap. , jud. Olt,  are contractul de vânzare- cumparare încheiat pe numele său.

În drept invocă dispoziţiile art. 996 si urmat. C.p.c

În dovedirea cererii a depus înscrisuri, respectiv copie a cărţii de identitate, contract de vanzare-cumpărare nr. 190/09.08.1993, sentinţa de divorţ nr. 751/22.02.2012 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. 646/207/2012, certificat de atestare fiscală.

La data de 05.09.2013, reclamantul a depus înscrisurile dispuse prin rezoluţia din 26.08.2013, respectiv,  taxă judiciară de timbru in suma de 20 lei, a indicat CNP-ul pârâtei, solicitand proba cu actele de la dosarul cauzei şi cu interogatoriul pârâtei, pe care l-a depus la data de 24.09.2013.

Pârâta, la termenul din 17.09.2013 a arătat că întâmpinarea nu este obligatorie şi deşi a fost citată cu mentiunea la interogatoriu, aceasta nu s-a prezentat.

La termenul din data de 24.09.2013 a fost audiată martora încuviinţată pârâtei, declaraţie luată sub prestare de jurământ, consemnată şi ataşată la dosar (f.2).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele :

Reclamantul a fost căsătorit cu pârâta, căsătorie care s-a desfăcut prin divorţ, conform sentinţei civile nr. 751/22.02.2012 a Judecătoriei Caracal.

După divorţ, pârâtul a plecat din domiciliul comun pe carel avea cu pârâta, domiciliu aflat în Caracal, str,  , nr. 8, bl.  , sc.  , ap.  , jud. Olt, mutându-se într-un imobil aflat în construcţie situat în Caracal, str. Traian, jud. Olt, imobil în care locuieşte şi în prezent.

Reclamantul, în contradictoriu cu pârâta, a solicitat instanţei  pe calea ordonanţei preşedinţiale  să dispună obligarea paratei la reintegrare sa în spaţiul de locuit din strada  , nr.8, bl. , sc.  , ap.  Caracal, jud. Olt, aflat in proprietate comună, măsură care să fie executată de îndată, fără somaţie sau trecerea vreunui termen.

Potrivit art. 996 C.p.c. instanţa de judecată, stabilind  că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii  în cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente  şi care nu s-ar putea repara,  precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări, ordonanţa fiind provizorie şi executorie, măsurile dispuse producând efecte până la soluţionarea litigiului asupra fondului, pe cale de ordonanţă preşedinţială neputând fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt.

Martora  JV, audiată în şedinţa publică din 24.09.2013 la cererea pârâtei, a declarat că cunoaşte părţile, care au fost căsătorite, iar în timpul căsătoriei, reclamantul a plecat  de bunăvoie din domiciliul conjugal în anul 2012, fără a fi izgonit de soţie şi s-a mutat într-o altă locuinţă care este bunul comun al părţilor. Şi unde locuieşte şi în prezent. Ulterior, părţile au divorţat, în apartament continuând să locuiască pârâta, iar de la data  plăcării reclamantului din apartament, acesta nu i-a cerut niciodată pârâtei să-l lase să se întoarcă în apartamentul respectiv şi a ridicat toate bunurile ce aparţineau societăţii pe care o are, precum şi bunurile personale. Cunoaşte martora că domiciliul în care locuieşte în prezent reclamantul, este o casă în construcţie încă, dar are unele camere în care se poate locui, fapt pentru care reclamantul a şi locuit şi locuieşte şi în prezent acolo.

Mai relatează martora că după divorţul părţilor a fost în apartamentul acestora, apartament în care reclamantul solicită să fie reintegrat şi a observat că nu mai sunt bunurile personale ale reclamantului şi nici bunurile ce aparţineau societăţii, pârâta relatându-i că aceste bunuri au fost ridicate de fostul soţ şi tot de la pârâtă cunoaşte şi faptul că în prezent au pe rolul instanţei proces de partaj.

În raport de probatoriu administrat în prezenta cauză,  instanţa apreciază că,  nu este îndeplinită condiţia urgenţei luării unei măsuri vremelnice prin reintegrarea reclamantului în  Caracal, strada .., nr.8, bl.., sc. ., ap.., Caracal, jud. Olt, având în vedere perioada de timp scursă din momentul în care a plecat din acest domiciliu (circa 1 an şi jumătate), faptul că aceasta are unde locui, precum şi faptul că nu a făcut nicio dovadă în acest sens.

În plus, reclamantul nu a făcut nici dovada faptului că a solicitat pe calea dreptului comun reintegrarea sa în spaţiu, caz în care admiterea reintegrării sale de urgenţă în fostul domiciliu nu mai este o măsură vremelnic, ci o măsură definitivă, iar pe carea ordonanţei preşedinţiale nu se pot lua măsuri definitive, astfel că nu este îndeplinită nici această condiţie.

Apărarea reclamantului în sensul că în apartamentul respectiv se află bunurile societăţii pe care vrea să o redeschidă, actele societăţii, nu poate fi reţinută de instanţă deoarece din declaraţia martorei audiate în cauză reiese faptul că aceste bunuri au fost ridicate de către reclamant după divorţ.

Mai mult, chiar reclamantul a indicat astăzi instanţei faptul că în realitate nu doreşte reintegrarea sa în spaţiu pentru că nu are unde locui, ci pentru a pentru a redeschide societatea comercială a cărei activitate a întrerupt-o timp de doi ani şi care are sediul în apartamentul în care a solicitat reintegrarea.

De asemenea, instanţa nu poate face aplicarea în cauză a disp. art. 358 N.C.p.civ, deoarece acesta nu se coroborează cu nico altă probă care să dovedească urgenţa reinegrării sale în domiciliul aflat în Caracal, strada ., nr.8, bl.., sc. ., ap.., Caracal, jud. Olt, cu atât mai mult cu cât părţile au pe rol proces de partaj bunuri comune, ocazie cu care urmează a fi soluţionată situaţia acestui apartament.

Pentru aceste considerente, instanţa urmează să respingă cererea reclamantului, ca nefondată.

Postat 30.09.2013

Domenii speta

Spete similare