Fara titlu

Sentinţă civilă 2223 din 19.11.2009


Judecătoria Mediaş

Sentinţa civil nr.2223/19.11.2009

Domeniu asociat - acţiune în anulare bilet la ordin

Constată că prin cererea înregistrată la data de 13 august 2009,  contestatoarea SC C. C. SRL, având sediul în M.,str.A.V. nr.- a  solicitat ca în contradictoriu cu intimatele SC V. I. SRL, cu sediul în B., str.P. nr.- şi Banca T. – Agenţia M.,cu sediul în M.,str. St.L:R., să se dispună  anularea biletului la ordin BTRL3BT9364214 pentru suma înscrisă de 253133,54 lei. Susţine contestatoarea faptul că biletul la ordin menţionat a fost emis în alb de societate fără înscrierea sumei şi a celorlalte menţiuni, cu excepţia denumirii emitentului şi datelor de identificare, fiind completat ulterior de către creditoare. Mai arată contestatoarea faptul că,  în timp au existat şi derulat relaţii comerciale cu societatea creditoare  , bazate pe bună-credinţă , şi care , în aprecierea contestatoarei , trebuie să predomine şi în continuare. Susţine contestatoarea că suma înscrisă de către creditoare este rezultatul unei erori  de calcul cu privire la cuantumul datoriei pentru clarificarea căreia urmează să realizeze un punctaj comun. Conclusiv, contestatoarea arată că  solicită anularea biletului la ordin menţionat, interesul său în această cerere fiind determinat de necesitatea radierii  incidentului de plată din evidenţa CIP.

În drept, cererea nu este motivată şi de asemenea nu sunt arătate probele de care înţelege să se prevaleze în prezenta acţiune.

Ataşat cererii introductive  a fost depusă copia biletului la ordin contestat.

Constatându-se faptul că cererea promovată deşi nesemnată, totuşi a fost înregistrată, instanţa a pus în vedere contestatoarei să precizeze dacă îşi însuşeşte această cerere şi în caz afirmativ să  trimită reprezentant legal în instanţă spre a suplini această lipsă, prin semnarea ei. Contestatoarea a preferat ca acest lucru să-l îndeplinească prin corespondenţă, aşa încât potrivit înscrisului de la fila 27 , depusă în data de 19 noiembrie 2009 , a arătat că îşi însuşesc cererea promovată .Totodată la aceeaşi dată , prin cererea de la fila 29 dosar, contestatoarea a precizat că îşi completează  acţiunea iniţială în sensul că solicită a se dispune şi anularea incidentului de plată, caz în care, afirmă contestatoarea, este de acord ca instanţa să procedeze la introducerea în cauză a oricărei părţi pe care o consideră ca fiind necesar a fi citată pentru justa soluţionare a cererii sale. Mai precizează contestatoarea că în aprecierea sa nu se impune disjungerea completării ,aceasta având legătură cu cererea principală. Nici această cerere nu a fost motivată în drept.

La aceeaşi dată , de 19 noiembrie 2009, contestatoarea  a depus şi dovezile de achitare a taxelor judiciare de timbru, cuantumul învederat fiind contestat de aceasta , pe calea unei cereri de reexaminare, care a fost respinsă.

Părţile intimate  SC V. I. SRL B. şi Banca T. –Agenţia M., fiind legal citate, nu au depus întâmpinare, nu au trimis reprezentant legal în instanţă şi nici nu au expus poziţia lor procesuală relativ la cererea de anulare promovată de contestatoare.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele :

În primul rând sub aspectul procedurii de soluţionare , constatându-se faptul că în capătul principal al cererii s-a solicitat anularea unui bilet la ordin, aceasta se supune, în lipsa altor temeiuri invocate de către contestatoare, procedurii speciale prevăzute de art.62-63 din Legea 58/1934, a opoziţiei la executare, iar în ceea ce priveşte capătul de cerere privind radierea incidentului de plată, el este unul accesoriu derivând din modul în care va fi soluţionat cel dintâi, caz în care, potrivit unei decizii pronunţate de Curtea de Apel Alba-Iulia într-o speţă asemănătoare în soluţionarea unui conflict negativ de competenţă , numim aici sent.com. nr.7/CC/ 28.04.2009, competenta revine judecătoriei pe ideea prorogării de competenţă, iar dispoziţiile legale aplicabile sunt cele prev.de Regulamentul Băncii Naţionale a României nr.13/2008.

Sub aspectul cadrului procesual,se impune a fi precizat faptul că, acţiunea promovată având caracter comercial ea se supune sub aspectul procedurii de judecată, legii de procedură civilă, caz în care, operează principiul disponibilităţii, aşa încât instanţa nu poate din oficiu să dispună introducerea în cauză a unor alte persoane, ci numai partea reclamantă, titulară a cererii introductive putând să ceară extinderea cadrului iniţial determinat , în acord cu formele procedurale legale prev.de art.49-66 C.pr.civilă.

Aşadar, se reţine că prin cererea promovată, contestatoarea/debitoare a solicitat anularea biletului la ordin identificat sub nr. BTRL3BT9364214, pe considerentul că suma menţionată în acest titlu nu corespunde datoriei reale pe care o are în raporturile cu intimata/creditoare SC V. I. SRL , fiind consecinţa unei completări eronate care s-a efectuat de către contestatoare. Potrivit copiei de la fila 3 dosar, contestatoare a emis la data de 23.07.2009  biletul la ordin menţionat mai sus, în favoarea intimatei V. I. SRL, pentru suma de 253.133,54 lei, cu scadenţă la 28.07.2009. Contestatoarea pretinde că din cauza refuzului la plată a acestui bilet la ordin a fost înscrisă în evidenţa CIP cu incident de plată, fără a face vreo dovadă în acest sens, cu certificat constatator.

Pe fondul pricinii se impune a fi remarcat faptul că atunci când contestatoarea a solicitat anularea biletului la ordin în problema adusă în discuţie cu privire la conţinutul raportului fundamental pe baza căruia a fost emis titlul contestat, aceasta nu a negat existenţa raporturilor comerciale şi a unei datorii derivată din acestea  ci, dimpotrivă le-a recunoscut, susţinând însă că suma înscrisă nu corespunde datoriei reale şi că biletul la ordin a fost emis în alb fiind completat ulterior de către intimata/creditoare.

Motivul invocat, privind  cuantumul datoriei, se circumscrie unei excepţii calificată de doctrină ca fiind una personală , subiectivă  şi absolută sau relativă, după cum este opusă oricărui posesor al titlului contestat sau unui anumit posesor.

Potrivit art.63 alin.2 din Legea 58/1934, excepţiile personale vor trebui să fie întemeiate întotdeauna de pe probă scrisă. Totodată, potrivit art.12 alin.1 din acelaşi act normativ, dacă o cambie  necompletată la emitere, a fost completată fără a se ţine seama de înţelegerile intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu va putea fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobândit cambia cu rea-credinţă sau dacă a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea ei. Posesorul biletului la ordin, titlu căruia îi sunt aplicabile prin analogie dispoziţiile de la cambie conform art.106 din Legea 58/1934, în cauza de faţă este societatea V. I. SRL ,iar contestatoarea nu a reuşit să facă vreo dovadă în sensul că aceasta a dobândit cu

rea-credinţă titlul enunţat şi nici culpa gravă în dobândirea biletului la ordin. Buna-credinţă este prezumată întotdeauna şi primează în faţa unor acuzaţii de rea-credinţă care trebuie a fi dovedite de cel care le invocă. Potrivit art. 63 alin.2 citat mai sus, excepţiile personale trebuie să fie sprijinite întotdeauna de probe scrise. În cauză, nu numai că nu s-au adus astfel de probe, dar chiar însăşi  contestatoarea însăşi a afirmat buna-credinţă a ambelor părţi. Prin urmare , la baza biletului la ordin contestat a existat în mod indubitabil un raport fundamental izvorât din relaţiile comerciale avute, iar conţinutul creanţei derivat din cuantumul sumei înscris în titlu nu a fost infirmat de nici o altă probă scrisă. Iar , în  privinţa faptului că biletul la ordin ar fi fost completat de către beneficiar , această împrejurare nu se constituie într-un motiv de nulitate pentru că potrivit Normelor 6/1994 emise de Banca Naţională a României, primitorul unui titlu în alb, cât şi oricare dintre posesorii succesivi ai acestuia au dreptul de a completa instrumentul de plată cu menţiunilor corespunzătoare înţelegerilor care au avut loc  anterior între semnatarii titlului, ceea ce înseamnă că dreptul de completare trece de la un posesor la altul o dată cu predarea biletului la ordin ( art.70-72 din norme). Aşadar, beneficiarul a avut dreptul legal să-l completeze  şi prin menţiunea existentă că suma precizată  reprezintă contravaloare marfă înseamnă că , în lipsa altor probe scrise, ea corespunde înţelegerii avute de părţi în privinţa livrărilor de produse, confirmând existenţa raportului comercial. Aşa încât, şi cum, aceste titluri de credit se constituie în adevărate titluri comerciale de valoare care încorporează în ele însele dreptul posesorului de a încasa în mod cu totul necondiţionat suma înscrisă , cererea contestatoarei privind anularea biletului la ordin pe care din proprie iniţiativă l-a remis intimatei SC V. I., se dovedeşte neîntemeiată ,

În consecinţă, în baza art. 63 din Legea 58/1934 cererea promovată va fi respinsă urmând ca biletul la ordin contestat să fie menţinut, fapt ce atrage în mod corelativ respingerea capătului de cerere accesoriu privind radierea incidentului de plată, soluţie care potrivit art. 62 alin.3 din Legea 58/1934 se supune căii de atac a apelului în termenul de 15 zile de la pronunţare, prevăzut de lege.