Reevaluarea clădirilor in vederea impozitării şi inregistrarea noii valori in contabilitate

Calcularea de către organele de control a unei sume mai mari decât cea raportată la reevaluare a fost generată de faptul că reevaluarea nu a fost operată în contabilitatea societăţii, fapt considerat nelegal.

Faţă de această omisiune a societăţii, organul de control deşi a apreciat ca legal modul de reevaluare, a înţeles să aplice altă metodă de calcul a impozitului, ca sancţiune a neînregistrării în actele contabile.

Instanţa constată că  societatea a achitat impozitele datorate în cuantum legal, că modalitatea de reevaluare este legală şi că nu s-a încercat o eludare a dispoziţiilor legale ori prejudicierea bugetului care să atragă sancţionarea societăţii.

Afirmaţiile pârâţilor în sensul obligativităţii înregistrării în contabilitate sunt evident corecte, însă, în speţă, omisiunea înregistrării nu a produs efecte asupra obligaţiilor fiscale, societatea fiind pasibilă de alte sancţiuni ce nu intră însă în atribuţiile  organului de control din speţă.

Prin sentinţa nr. 467/CA/2010 pronunţată de Tribunalul Bihor s-a admis cererea formulată de reclamanta S.C. T.C  S.A în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ORADEA prin INSTITUŢIA PRIMARULUI MUNICIPIULUI ORADEA, şi în consecinţă s-a dispus anularea Dispoziţiei Primarului municipiului Oradea nr. 5905/20.10.2008, a Deciziei de impunere nr. 170.119/14.08.2008 şi a Raportului de inspecţie fiscală nr. 168.852/08.08.2008, sub aspectul impozitului pe clădiri şi exonerează pe reclamantă de la plata obligaţiilor fiscale stabilite cu acest titlu în sarcina sa.

Pentru a decide astfel, instanţa a reţinut că reclamanta a efectuat procedura prealabilă administrativă şi că prin dispoziţia nr. 5905 din 20.01.2008 emisă de Primarul municipiului Oradea, contestaţia formulată împotriva actelor administrativ fiscale a fost respinsă.

Constată că, în urma inspecţiei fiscale efectuate, organele fiscale din cadrul Primăriei municipiului Oradea, au întocmit  raportul de inspecţie fiscală nr. 168852/08.08.2008, în temeiul căruia a fost emisă decizia de impunere nr. 170119/14.08.2008 prin care, pe lângă alte obligaţii, s-au stabilit în sarcina reclamantei obligaţii fiscale suplimentare în sumă de 109.477 lei cu titlu de impozit pe clădiri datorat suplimentar, măsură ce face obiectul litigiului de faţă, din care 158.795 lei reprezintă debit principal, iar 49.318 lei reprezintă accesorii.

Problema dedusă judecăţii constă în a se stabili dacă societatea reclamantă datorează pentru perioada de referinţă supusă controlului - respectiv.2003 - semestrul I 2008 , sumele stabilite în sarcina sa cu titlu de impozit pe clădiri, având în vedere că aceasta a achitat impozitul prin raportare la  reevaluarea activelor incorporale, care însă nu a fost operată în contabilitate.

Se constată că reclamanta este titulara dreptului de proprietate asupra clădirilor şi că la data de 31.12.2005 societatea a procedat la reevaluarea imobilizărilor corporale actualizând valoarea acestora pe baza indicilor de inflaţie conform HG nr. 1553/2003.

Ulterior, pe baza acestor reevaluări a depus la Primăria mun. Oradea declaraţia de impunere, aceasta fiind înregistrată sub nr. 73400/14.03.2006, şi în raport de aceasta s-a şi achitat  anual impozitul, aspect necontestat de pârâţi.

Calcularea de către organele de control a unei sume mai mari decât cea raportată la reevaluare a fost generată de faptul că reevaluarea nu a fost operată în contabilitatea societăţii, fapt considerat nelegal.

Faţă de această omisiune a societăţii, organul de control deşi a apreciat ca legal modul de reevaluare, a înţeles să aplice altă metodă de calcul a impozitului, ca sancţiune a neînregistrării în actele contabile.

În scopul clarificării susţinerilor părţilor, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize de specialitate pentru a se stabili dacă, prin raportare la normele legale incidente, impozitul a fost corect calculat şi dacă s-au adus prejudiciat intereselor colective.

Concluziile expertului au fost în sensul că reclamanta a achitat impozitul anual în raport de reevaluarea făcută în mod corect şi conform dispoziţiilor legale, iar prin omisiunea înregistrării în contabilitate nu s-a cauzat bugetului local nici un prejudiciu.

Prin raportare la aceste împrejurări concrete, instanţa constată că  societatea a achitat impozitele datorate în cuantum legal, că modalitatea de reevaluare este legală şi că nu s-a încercat o eludare a dispoziţiilor legale ori prejudicierea bugetului care să atragă sancţionarea societăţii.

Afirmaţiile pârâţilor în sensul obligativităţii înregistrării în contabilitate sunt evident corecte, însă, în speţă, omisiunea înregistrării nu a produs efecte asupra obligaţiilor fiscale, societatea fiind pasibilă de alte sancţiuni ce nu intră însă în atribuţiile  organului de control din speţă.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, admite cererea şi dispune anularea sub aspectul impozitului pe clădiri a dispoziţiei nr. 5905 din 20.01.2008 emisă de Primarul municipiului Oradea, a deciziei de impunere nr. 170.119/14.08.2008 şi a raportului de inspecţie fiscală nr. 168.852/08.08.2008 emis de Direcţia economică din cadrul Primăriei municipiului Oradea şi exonerează pe reclamantă de plata obligaţiilor stabilite sub acest aspect în sarcina sa.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Sentinţa a rămas definitivă şi irevocabilă prin nerecurare.

Domenii speta

Spete similare