Penal.evaziune fiscala

Decizie din 14.04.2010


Pe rol fiind solutionarea apelului penal declarat de inculpatul G.N.  domiciliat în ………..,împotriva sentinţei penale nr.34/7.01.2010 pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul penal nr……../2009.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică  a lipsit apelantul inculpat G.N. reprezentat de avocat d.e. .

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care arată că procedura este legal îndeplinită după care :

Avocat d.e. pentru inculpatul G.N. solicită instanţei efectuarea unei expertize contabile întrucât suma considerată ca evaziune fiscală a fost calculată şi stabilită de politia economică si Garda Financiară. Ulterior s-a demonstrat si stabilit de către politie că  în masina care aparţinea inculpatului şi care a fost furată se aflau o parte din actele societăţii.Nu îşi poate explica  de ce la instanţa fondului nu a solicitat această probă.

Reprezentantul Parchetului –în ceea ce priveşte  evaluarea contabilă a documentelor susţine inculpatul că ar fi făcut o cerere de reconstituire a acestor documente.Ulterior a fost refăcută această evaluare contabilă fiind depusă la dosar la instanţa fondului.

Instanţa respinge proba privind efectuarea unei expertize contabile întrucât prejudiciul reprezintă impozit calculat pe actele găsite la firma inculpatului,apreciază cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Avocat d.e. pentru inculpat,înb această situaţie solicită acordarea unui termen  pentru a face dovada că suma stabilită nu este cea reală.

Avocat d.e. pentru inculpatul G.N. având cuvântul  arată că acesta a declarat apel împotriva sentinţei penale pronunţată de Judecătoria Buzău considerând că raportul Gărzii Financiare nu a stabilit cu exactitate  suma datorată de inculpat cu titlu de impozite .Pedeapsa aplicată este foarte mare  având în vedere faptul că a achitat o parte din  sumele datorate către stat.A fost o eroare datorată pierderii actelor contabile.Şi în raport de circumstanţele personale  pedeapsa aplicată este destul de mare,urmează ca instanţa să analizeze cauza sub toate aspectele.

Reprezentantul Parchetului în ceea ce priveşte vinovăţia inculpatului nu se impun alte aprecieri cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală.În mod cert si indubitabil,din actele şi lucrările dosarului de urmărire penală rezultă că inculpatul  nu a înregistrat facturile în contabilitate,prin diminuarea sumei s-a sustras de la plata datoriilor către stat.Din probele administrate la urmărirea penală rezultă că faptele există,soluţia de condamnare este corectă.Atât în ceea ce priveşte latura civilă cât şi latura penală a cauzei nu se regăsesc aspecte de nelegalitate si netemeinicie,există o singură chestiune în sensul că instanţa fondului a omis a se pronunţa si cu privire la disp.art.71 alin.5 cod penal.Solicită instanţei respingerea apelului ca nefundat,menţinerea sentinţei penale pronunţată de Judecătoria Buzău ca fiind legală şi temeinică cu obligarea apelantului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

T R I B U N A L U L :

Asupra prezentului apel penal :

Prin sentinţa penală nr. 34/7.01.2010 Judecătoria Buzău a hotărât următoarele :

În baza art. 9 lit. b din Lg. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. condamnă inculpatul G.N. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală.

 În baza art. 272 alin. 1 pct. 2 din Lg. 31/1990 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. condamnă inculpatul G.N. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de folosire în interes personal a bunurilor societăţii.

În baza art. 33 lit. a – 34 lit. b C.p. contopeşte pedepsele aplicate inculpatului acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani închisoare.

În baza art. 65 C.p. aplică inculpatului pedepsele complementare a interzicerii  exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II – a şi lit. b şi c  C.p. pe o durată de 1 an de zile.

În baza art. 86/1 – 86/2 C.p. suspendă sub supraveghere pedeapsa aplicată inculpatului pe o perioadă de 5 ani ce reprezintă termen de încercare pentru inculpat.

În baza art. 71 C.p. interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II – a, lit. b şi lit. c C.p. începând cu data rămânerii definitive a hotărârii şi până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 86/3 C.p. pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere :

- să se prezinte de două ori pe an la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Buzău;

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă;

În baza art. 359 C.p.p raportat la art. 86/4 C.p.p cu referire la art. 83 şi 84 C.p. atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor comiterii de noi infracţiuni pe perioada termenului de încercare, a nerespectării obligaţiilor stabilite, precum şi neachitării obligaţiilor civile.

În baza art. 14, art. 346 C.p.p rap. la art. 998 C.Civ.  şi art. 1000 alin. 3 C.civ. obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC …….. SRL la 516 lei reprezentând impozit pe profit şi 7594 lei TVA către DGFP Buzău.

Constată că SC ………. SRL nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 118 lit. e C.p. confiscă de la inculpat suma de 68515 lei folosită în interes personal.

În baza art. 163 C.p.p instituie sechestru pe bunurile inculpatului, respectiv asupra unui imobil compus din casă în suprafaţă de 48.91 mp. cu valoare de impozitare de 81.229 lei, anexă în suprafaţă de 38.29 mp. cu valoare impozitare de 6499 lei şi teren în suprafaţă de 206 mp., imobil situat în Buzău, str…………., în vederea recuperării prejudiciului şi executării confiscării speciale.

În baza art. 13 din Lg. 241/2005 se va comunica o copie a dispozitivului hotărârii judecătoreşti Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

În baza art. 191 C.p.p obligă inculpatul la 1000 lei cheltuieli judiciare din care 200 lei onorariu apărător oficiu, în solidar cu partea responsabilă civilmente.

Pentru a hotărî astfel,prima instanţă a reţinut că în luna octombrie  2006, în calitate de administrator al  SC ……….  SRL nu a înregistrat în evidenţa contabilă  facturi fiscale de aprovizionare carne de porc şi facturi fiscale  de vânzare carne de porc, sustrăgându-se astfel de la plata către bugetul consolidat al statului a unui impozit pe profit de 516 lei şi a unei TVA de 7594 lei şi a folosit în interes personal suma de 68515 lei reprezentând contravaloarea mărfii existente în stoc la 30.09.2006 şia mărfii intrate şi vândute, neevidenţiate în contabilitate.

În drept, instanţa a stabilit că  fapta inculpatului G.C.  de a se sustrage de la plata către bugetului statului a unui impozit pe profit de 516 lei şi a unei TVA de 7594 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 9 lit. b din Legea  241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal,de a folosi în interes personal suma de 68515 lei constituie infracţiunea prev. de art. 272 alin. 1 pct. 2 din Legea 31/1990 si l-a condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare cu aplicarea dispozitiilor referitoare suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei .

Împotriva acestei hotărîri a declarat apel inculpatul G.N.,solicitând în primul rând efectuarea unei expertize contabile în urma căreia să rezulte cu exactitate prejudiciul cauzat întrucât a făcut o cerere de reconstituire a evidenţei contabile ;în al doilea rând,a cerut o reducere a pedepsei întrucât a achitat o parte din sumele datorate către stat iar faptul neachitării obligaţiilor fiscale a fost cauzat de furtul autoturismului în care avea anumite acte contabile.

Tribunalul,analizând hotărârea apelată constată că aceasta este legală şi temeinică,apelul urmând a fi respins ca nefondat,pentru următoarele considerente :

Din materialul probator existent la dosarul cauzei rezultă că în luna aprilie 2008 Garda Financiară Buzău a efectuat un control la SC …. SRL ,administrată de inculpatul G.N. ocazie cu care a constatat că în luna septembrie societatea deţinea în stoc marfă în valoare de 46.019 lei pe care o comercializase până la data controlului,însă sumele obţinute din vânzarea mărfii nu au fost evidenţiate în contabilitate,sustrăgându-se de la plata unui impozit pe profit de 309,30 lei şi a unei TVA de 367,37 lei; S-a constatat că în luna octombrie 2006 s-a aprovizionat cu 273 kg carcasă porc degresată şi 669,500 kg carcasă porc opărită în valoare de 8374,27 lei .,marfă pe care a vândut-o în aceeaşi dată către Sc ………. SRL Bucuresti,diferenta dintre pretul de aprovizionare si cel de vânzare fiind de 834 lei.

Nu a înregistrat documentele în contabilitate,sustrăgându-se de la plata unui impozit de 133 lei si TVA 158,47 lei.

S-au descoperit si alte facturi fiscale pentru 511 kg carcasă porc şi 615,1 kg carcasă porc opărită,marfă recepţionată cu NIR nr.8/30.10.2006,acte neînregistrate în contabilitate sustrăgându-se de la plata unui impozit pe profit de 73,87 lei şi a unei TVA de 87,72 lei.

În urma centralizării sumelor datorate,s-a stabilit că în total s-a sustras de la plata unei impozit pe profit de 516 lei si a unei TVA de 7594 lei şi că suma de 68515 lei reprezentând c.val mărfii intrate şi vândute,dar neevidenţiate în contabilitate,a fost folosită de inculpat în interes personal.

A solicitat apelantul efectuarea unei expertize contabile,arătând că la momentul efectuării controlului nu a fost în posesia tuturor actelor contabile întrucât în noiembrie 2007 i s-a sustras autoturismul în care se aflau  şi acte contabile ale firmei (dovada făcând-o cu o plângere adresată IPJ Buzău aflată la fila 365 dosar urmărire penală).

Instanţa de control judiciar a apreciat proba neutilă,neconcludentă întrucât,la momentul efectuării controlului de către Garda Financiară calculul obligaţiilor fiscale s-a făcut pe baza actelor găsite la firma inculpatului astfel că nu are nici o relevanţă împrejurarea că la acest moment,este în posesia altor documente,pentru că nu aceste documente interesează în cauză ci facturile fiscale care au fost găsite la firmă şi în baza cărora s-au calculat impozitul pe profit si TVA-ul.

În cauză nu se impune nici o reducere a pedepsei întrucât inculpatul nu a achitat nici o sumă către stat şi nici nu a depus în casieria firmei suma însuşită.

În consecinţă,pentru cele arătate,tribunalul va respinge ca nefundat apelul declarat de inculpatul G.N.,în baza art.379 pct.1 lit.b cod pr.penală.

Văzând şi disp.art.192 alin.2 cod pr.penală

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul penal declarat de inculpatul G.N.  domiciliat în ………. ,împotriva sentinţei penale nr.34/7.01.2010 pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul penal nr…………2009.

Obliga apelantul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

1

Domenii speta