Penal.distrugere.despagubiri.

Decizie din 14.04.2010


Pe rol judecarea recursului declarat de către inculpata S.R., domiciliată în Rm Sarat, ………. Judeţ Buzău, împotriva sentinţei penale nr. 301 pronunţată de Judecătoria Rm.Sărat la data de …...2009 prin care în baza art.217  alin.1 c.p. cu aplicare art.63 c.p. condamnă pe inculpata la 3000 lei amendă penală.

I s-a atras atenţia inculpatei conform art.631 c.p.

A fost obligată inculpata la 3000 lei despăgubiri civile către partea vătămată C.E.şi 300 lei cheltuieli judiciare către stat.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică  au lipsit recurenta inculpată S.R., şi intimatul parte vătămată C.E., pentru care a răspuns apărător ales, avocat P.L., potrivit împuternicirii avocaţiale nr.21/2010 aflată la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă după care:

Reprezentantul Ministerului Public şi avocat P.L., pe rând având cuvântul, arată că alte cereri nu mai sunt de formulat şi solicită cuvântul în dezbateri.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepţii de invocat, tribunalul analizând actele şi lucrările dosarului constată cercetarea judecătorească terminată şi acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Avocat P.L., având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, din probele aflate la dosar rezultând vinovăţia acesteia.

Acesta recunoaşte că a fost în aceeaşi perioadă, în acelaşi restaurant, din care a plecat la orele 2300 , fapt confirmat şi de declaraţiile date de martori.

Martorul P.V., a declarat că a văzut o femeie, cu un autoturism roşu, care lovea maşina părţii vătămate, declaraţie care se coroborează cu  celelalte probe de la dosar.

De asemenea solicită obligarea acesteia la cheltuieli judiciare către stat.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului pentru aceleaşi considerentele arătate de apărătorul părţii vătămate.

Se prezintă apărătorul inculpatei S.R., avocat D.N., care având cuvântul, solicită admiterea recursului şi achitarea inculpatei întrucât din probele aflate la dosar nu rezultă că acesta ar fi autoarea pretinsei fapte de distrugere.

Arată că fapta a fost  analizată uşor romantic, o pagubă şi o faptă minoră, însă se întreabă în ipoteza în care în autoturismul distrus, pe bancheta din spate se afla un copil, care ar fi fost rănit, pe baza probelor de la dosar ar fi fost condamnată inculpata.

La fond s-a reţinut la audierea martorilor din acte  şi a părţii vătămate că singurul martor ocular este P.V., apreciind că este suficient, insă instanţa trebuia să analizeze cele 3 declaraţii pe care acest martor le-a dat, cere sunt contradictorii.

Instanţa a reţinut că se confirmă din planşele foto existenţa iluminatului public în zona în care s-a produs evenimentul.

Mai arată că martorul ocular a afirmat că datorită faptului că inculpata avea lumina farurilor aprinse a văzut când a ridicat piatra şi a lovit maşina însă nu a văzut numărul de înmatriculare tocmai din acest motiv şi având în vedere că în acel moment maşina era îndreptată cu faţa către el se pune problema credibilităţii martorului.

Prima instanţă a reţinut că martorul a observat şi datorită luminii farurilor şi a iluminatului public.

La început martorul a făcut vorbire de o singură persoană care se afla în maşină, ulterior arată că a mai fot o persoană în maşină, iar asupra calităţii procesuale a acesteia instanţa de judecată nu s-a mai pronunţat.

Această maşină a fost oprită în trafic de un agent de circulaţie, şi i s-a adus la cunoştinţă că trebuie mă se prezinte la poliţie să dea declaraţie. La momentul opririi la volan se afla o altă persoană şi nu inculpata, de aceea probabil martorul a dat o completare de declaraţie în sensul că în a mai fost o persoană de faţă.

La dosar nu există raportul agentului de circulaţie care să arate pe cine a oprit în trafic.

De asemenea la dosar sunt două planşe foto a autoturismului cu luneta spartă,  în care se observă că nu mai era înconjurată de nici o maşină,  posibil să fi plecat. Cioburile sunt amplasate la o distanţă mai mare de 1 metru de maşină, şi sunt în exteriorul maşini, în interior fiind vreo 3-4 cioburi, problema însă este că nu s-a analizat unde cad aceste cioburi dacă se lovea luneta.

Pe latură civilă, a fost admisă acţiunea pe baza facturii fiscale de la fila 44 dosar fond, însă documentul justificativ era chitanţa şi nu factura.

A existat intenţia de împăcare însă în sensul de împăcare propriu-zisă şi nu de remitere a vreunei sume de bani.

Totodată arată că instanţa, în baza principului rolului activ al judecătorului, trebuia să extindă cercetările.

Pentru toate aceste considerente solicită admiterea recursului, şi achitarea inculpatei.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, în replică, arată că dincolo de aspectele legate de dreptul de a conduce, există un martor care a văzut ceea ce s-a întâmplat.

În ceea ce priveşte declaraţiile date de acesta pe parcursul procesului, arată că nu sunt contradictorii.

Avocat D.N., având cuvântul, arată că martorul nu a fost întrebat în ce relaţie se afla cu partea vătămată şi dacă făcea parte din grupul acesteia.

Avocat P.L., având cuvântul, arată că martorul, după incident, a intrat în bar şi a întrebat a cui este autoturismul.

INSTANŢA

Asupra prezentului recurs penal :

Prin sentinţa penală nr……./2009,Judecătoria Rm.Sărat a condamnat-o pe inculpata S.R. la o pedeapsă de 3000 lei amendă penală,pentru săvârşirea infractiunii de distrugere prev.de art.217 alin.1 cod penal si a obligat-o la 3000 lei despăgubiri către partea vătămata C.E.si la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.

A reţinut instanţa că,în seara de 19.10.2008,în jurul orelor 23,00 inculpata a aruncat cu o piatră în luneta autoturismului ………… aparţinând părţii vătămate C.E.,preducându-i un prejudiciu de 3500 lei.

În drept,instanţa a stabilit că fapta întruneste elementele constitutive ale infractiunii de distrugere si a condamnat-o la o amenda penală de 3000 lei.

Împotriva hotărârii judecătoreşti a declarat recurs inculpata S.R.,criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie,solicitând achitarea sa întrucât nu a săvârşit fapta pentru care a fost condamnată.

Instanţa a ţinut seama doar de declaraţia martorului P.V. care,deşi a vazut-o pe inculpata aruncând cu piatra în autoturism,nu a reţinut nr.de înmatriculare,la început a făcut vorbire de o singură persoană aflată în autoturism,ulterior arătând că inculpata era însoţită;susţine că inculpata nu conducea autoturismul pentru că avea permisul reţinut,ulterior autoturismul său a fost oprit în trafic şi la dosar nu s-a depus raportul agentului de poliţie pentru a se vedea cine conducea autoturismul; cioburile sunt amplasate la o distanţă mai mare de 1 m de autoturism astfel că nu rezultă cu certitudine cum s-a produs impactul.

În latura civilă a arătat că instanţa a bligat-o la despăgubiri ţinând seama de o factură,deşipartea vătămată trebuia să depună o chitanţă.

Tribunalul,analizând recursul declarat,constată că acesta este nefondat,urmând a fi respins pentru următoarele considerente :

Deşi inculpata,în cursul urmăririi penale ( la judecata în fond şi la recurs nu s-a prezentat ) nu a recunoscut săvârşirea faptei,la dosarul cauzei există suficiente probe de vinovăţie .

Astfel : partea vătămată a declarat că în seara de 19.10.2008,în timp ce se afla în restaurantul ….. din Rm.Sărat,i s-a adus la cunoştinţă că luneta autoturismului pe care îl avea parcat în faţa restaurantului este spartă şi că S.R. a fost cea care a aruncat cu piatra în maşina sa.

La faţa locului s-a deplasat un echipaj de poliţie si,aşa cum rezultă din fotografiile judiciare existente la dosar,luneta autoturismului era spartă.

Lucrătorii de politie s-au deplasat apoi  pe strada Mărgăritarului,găsind  autoturismul  ……de culoare …..,aparţinând inculpatei.

Din declaraţia inculpatei dată în cursul urmării penale rezultă clar că aceasta,în seara respectivă s-a aflat în barul ……. împreună cu un prieten de-al său,L.O.M.şi că în acest loc s-au deplasat cu autoturismul său Audi A 4 de culoare roşie.

Martorul P.V. a declarat ă în acea seară,se deplasa pe jos spre domiciliul său,iar când a trecut prin dreptul restaurantului ……,a observat că a oprit un autoturism ….. de culoare ….,de la volan a coborât o femeie de 20-25 de ani care a luat o piatră de jos şi a aruncat-o în geamul unui autoturismul ……,cu nr.de Italia ,după care a plecat în viteză.

Martorul a intrat in restaurant si a întrebat cine este proprietarul autoturismului …… aducându-i la cunostinţă cele văzute.

Instanţa a procedat la audierea acestui martor,a părţii vătămate şi a altor martori.

În concluzie,rezultă cu certitudine că inculpata a fost cea care a distrus autoturismul,astfel că apărarea sa nu poate fi reţinută.

Deşi a susţinut că a fost însoţită de o persoană în acea seară nu s-a prezentat la nici un termen pe parcursul judecării procesului, iar apărătorul său angajat nu a solicitat audierea acestuia.

Mai mult decât atât,la termenul din 8.07.2009 apărătorul său a declarat că inculpata este în străinătate,doreşte să despăgubească pe partea vătămată,considerând că pretentiile sunt exagerate.

Această declaraţie echivalează cu o recunoaştere a faptei,de care instanţa de control judiciar va ţine seama.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei,aceasta a fost soluţionată în mod corect,partea civilă depunând la dosarul cauzei o factură din care rezultă că a achitat c.val lunetei,factură care nu include însă şi montajul,instanţa apreciind în mod corect cuantumul daunelor la 3000 lei.

În concluzie,pentru cele arătate,în baza art.38515 pct.1 lit.b cod pr.penală va repinge ca nefondat recursul declarat de inculpată şi o va obliga la 600 lei onorariu de avocat către C.E.şi la 60 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respins ca nefondat  recursul penal declarat de inculpata S.R., domiciliată în ………. Judeţ Buzău, împotriva sentinţei penale nr. 301 pronunţată de Judecătoria Rm.Sărat la data de …./.2009 .

Obliga pe recurent la 600 lei chetuieli de judecată către intimatul C.E.şi la 60 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

4