Dreptul muncii şi securităţii sociale Obligarea la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani ; obligarea pârâtei la

Sentinţă civilă 1734 din 23.10.2013


Dreptul muncii şi securităţii sociale

Obligarea la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani ;  obligarea pârâtei la plata diferenţelor de drepturi de pensiei .

Art. 116, 107 din Legii 263/2010 ;  decizia nr. 40 din data de 22.09.2008 a ICCJ.

Prin sentinţa civilă nr. 1734/23.10.2012, pronunţată de Tribunalul Călăraşi în dosarul nr. …./116/2012 a fost admisă  în parte cererea formulată de reclamanta A.M. cu dom. în Călăraşi str. …, jud. Călăraşi în contradictoriu cu pârâta CJP CĂLĂRAŞI – Călăraşi, str. …., a fost obligată pârâta să recalculeze drepturile de pensie de urmaş ale reclamantei prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani şi la plata diferenţelor dintre pensia recalculată potrivit prezentei sentinţe şi pensia încasată, începând cu data de 01.11.2009 .

Pentru a  pronunţa această soluţie, tribunalul a avut în vedere următoarele :

Prin cererea înregistrată pe rol acestei instanţe sub nr. …/116/2012 la data de 29.06.2012 reclamanta AM în contradictoriu cu pârâta CJP CĂLĂRAŞI  a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa în cauză să se dispună obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, obligarea pârâtei la plata diferenţelor de drepturi de pensiei .

În motivarea cererii reclamanta a arătat că este pensionată în conformitate cu prevederile Legii 3/1977.

Fiind o pensie stabilită anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, pensia sa  a intrat în procesul de recalculare prevăzut de HG nr. 1550/2004, HG nr. 733/2005, încadrându-se în categoria pensiilor cărora li se aplică recalcularea, conform dispoziţiilor OUG 4/2005.

 Reclamanta a susţinut  că întrucât a desfăşurat activităţi ce se încadrează în grupa I a de muncă,  în mod eronat,  pârâta a utilizat un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, în loc de 20 de ani.

Solicită a fi avute în vedere dispoziţiile art. 116, 107 din Legii 263/2010 precum şi decizia nr. 40 din data de 22.09.2008 a ICCJ.

În drept, invocă prevederile  Legii 19/2000, modificată, Legii 3/1977, Legea 263/2010.

Pârâta a formulat  întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată motivat că dispoziţiile legale în baza cărora reclamanta îşi motivează în drept cererea sunt abrogate , nu îşi mai produc efectele conform art. 196 din Legea 263/2010.

În aceste condiţii, a arătat pârâta că nu mai există temei legal pentru a recalcula punctajul reclamantului în temeiul HG 1550/2004, OUG nr. 4/2005, Legea 19/2000 . Mai mult decât atât , în temeiul dispoziţiilor art. 169 alin 1 din Legea 263/2010 pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă, beneficiază de o creştere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade.

Examinând actele şi lucrările dosarului, tribunalul  a reţinut  următoarele:

Reclamanta este soţia supravieţuitoare a defunctului  AM decedat la data de 19.10.2009.

Conform decizie de pensionare nr 64107/01.07.1992 dreptul la pensie al autorului reclamantei a fost stabilit cu începere de la data de 01.07.1992, reţinându-se că a avut o vechime totală în muncă de 30  de ani, 6 luni şi 8 zile în grupa I a de muncă.

Prin decizia nr- 157957 din 2010 a fost stabilit dreptul reclamantei (în calitate de soţie)  la pensie de urmaş de la autor AM, începând cu data de 01.11.2009. 

Prin acţiunea pendinte, reclamanta a solicitat ca în urma recalculării drepturilor sale de pensei de urmaş potrivit OUG 4/2005 , la stabilirea punctajului mediu anual să se aibă în vedere un stagiu complet de cotizare de 20 de ani raportat la activitatea desfăşurată în grupa a I a muncă de autorul său.

Conform ART. 4 alin 1 din OUG 4/2005 „Determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor şi informaţiilor din documentaţiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operaţiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000.”.

În acest sens, instanţa a reţinut  că potrivit art. 2 din Normele metodologice de aplicare aprobate prin HG 1550/2004  (1) Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislaţia în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operaţiunilor de evaluare.

(2) Pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior datei de 1 iulie 1977, data intrării în vigoare a Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru toate categoriile de pensii va fi de 20 de ani pentru femei şi de 25 de ani pentru bărbaţi.

(3) Pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.”

Astfel, conform art. 14 din Legea 3/1977  " ( 1)Persoanelor care au lucrat efectiv cel puţin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de munca, sau cel puţin 25 ani în grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte:

a) un an şi şase luni pentru grupa I de munca;

b) un an şi trei luni pentru grupa II de munca.

(2) Pe aceasta baza persoanele care au lucrat în grupele I şi II de munca au dreptul, la cerere, sa fie pensionate, la împlinirea vârstei de:

a) 52 ani, pentru grupa I şi 57 ani pentru grupa II, bărbaţii;

b) 50 ani pentru grupa I şi 52 ani pentru grupa II, femeile.

(3) Persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (1) sunt pensionate, la cerere, şi la 50 de ani, atât bărbaţii cât şi femeile din grupa I de munca, şi la 55 ani bărbaţii sau 50 de ani femeile, din grupa II de munca.

(4) Persoanele care au vechime în munca prevăzută de lege şi au lucrat efectiv cel puţin 15 ani în locurile încadrate în grupa I de munca sau cel puţin 20 ani în locurile încadrate în grupa II de munca au dreptul, la cerere, sa li se reducă vârsta de pensionare prevăzută de art. 8 alin. 2, în mod proporţional cu anii lucraţi în grupele I sau II de munca, dar nu mai puţin de 52 ani, pentru grupa I şi 57 ani pentru grupa II, bărbaţii, sau 50 ani pentru grupa I şi 52 ani pentru grupa II, femeile.”

Prin urmare, 25 de ani lucraţi în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa II de muncă echivalează cu 30 de ani lucraţi în condiţii normale.

Mai mult Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în soluţionarea unui recurs în interesul legii, a statuat prin decizia nr. 40 din data de 22.09.2008 pronunţată în dosar nr. 16/2008 că dispoziţiile art. 77 alin. (2) raportat la art. 43 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 şi care şi-au desfăşurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială.

ICCJ în considerentele deciziei arată că „asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea în grupe speciale de muncă, determinate ca atare prin ordine ale Ministerului Sănătăţii, şi ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 au beneficiat atât de reducerea vârstei legale de pensionare, cât şi de majorarea vechimii în muncă, deci a perioadei de contribuţie, denumită în actuala reglementare stagiu de cotizare.”

Susţinerea pârâtei că nu se poate reţine în cazul reclamantei stagiul de cotizare de 20 de ani întrucât actele normative invocate au fost abrogate prin Legea 263/2010, nu poate fi reţinută deoarece prevederile Legii 3/1977, OUG 4/2005 îşi găsesc aplicabilitatea în cauză, atât în considerarea caracterului obligatoriu al dezlegării date prin decizia nr. 40/2008 a ICCJ , cât şi datorită faptului că drepturile la pensie ale autorului reclamantei au fost stabilite în temeiul legii 3/1977 , fiind aplicabile prin urmare normele în vigoare la data naşterii dreptului. Legea noua, Legea 263/2010 se aplică situaţiilor ivite după intrarea acesteia în vigoarea, aşa încât , instanţa apreciază că abrogarea HG 1550/2004 şi OUG 4/2005 are ca efect inaplicabilitatea acestor norme raporturilor juridice născute după momentul abrogării. 

În speţă, întrucât autorul reclamantei a avut o  vechime de peste 20 de ani, în grupa I de muncă, iar dreptul său de pensie s-a deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, reclamanta ( în calitate de urmaşă a titularului de pensie ) beneficiază de reducerea stagiului complet de cotizare necesar de la 30 de ani la 20 de ani în temeiul dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 3/1977, pentru  considerentele expuse anterior, motiv pentru care  instanţa priveşte întemeiat primul capăt din cerere, urmând a-l admite şi în consecinţă, va obliga pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei, conform OUG nr. 4/2005, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani.

Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, instanţa a reţinut că prin modul greşit de recalculare a pensiei, reclamantei i-a fost cauzat un prejudiciu ce se impune a fi reparat, motiv pentru care va obliga pârâta către reclamant la plata diferenţelor dintre pensia recalculată potrivit prezentei sentinţe şi pensia încasată, începând cu data de 01.11.2009 ( data la care a fost deschis dreptul reclamantei la pensie de urmaş).