Dreptul muncii şi securităţii sociale Obligare la emiterea unei decizii de revizuire a pensiei pentru limita de vârsta, în care la stabilirea punctajului mediu anual sa fie utilizate adeverinţele ce atesta faptul că s-a beneficiat, conform adeverinţei n

Dreptul muncii şi securităţii sociale

Obligare la emiterea unei decizii  de revizuire  a pensiei pentru limita de vârsta, în care la stabilirea punctajului mediu anual sa fie utilizate adeverinţele ce atesta faptul că s-a beneficiat, conform adeverinţei nr. 818/2010, de spor prima de vacanţă  şi conform adeverinţei nr. 817/2010 de spor ore festive  pentru care unitatea a plătit contribuţii asigurări sociale.

Obligarea  la plata diferenţelor dintre pensia cuvenita si pensia încasată, conform Decret nr. 167/1958(3) (actualizata cu indicele de inflaţie corespunzător).

Legea nr. 19 modificata, Legea nr. 3/1977, Legea nr. 57/1974, Decret Lege 98/1990, H.G. 1550/2004, OUG. Nr. 4/2005, cu modificările si completările ulterioare, Decizia 736/2006 a Curţii Constituţionale, Legea nr. 49/1992.

Prematuritate - art. 149-151 din Legea 263/2010 .

Prin sentin?a civilă nr. 2083/27.11.2012, pronunţată de Tribunalul Călăraşi în dosarul nr. …./116/2012 a fost admisă excepţia prematurităţii formulării cererii invocată de pârâta  CSP Călăraşi şi, pe cale de consecinţă, a fost respinsă cererea formulată de reclamantul M.D. (domiciliat în com. Ş.c.M. , judeţul Călăraşi) împotriva pârâtei CJP CĂLĂRAŞI (cu sediul în Călăraşi, str. … judeţul Călăraşi), ca fiind prematur introdusă

Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a avut în vedere următoarele :

Prin cererea înregistrată pe rolul acestui tribunal sub nr…./116/2012, reclamantul MD în contradictoriu cu pârâta CJP PENSII CĂLĂRAŞI (cu sediul în Călăraşi, str. …, judeţul Călăraşi) a solicitat ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se oblige pârâta să îi emită o decizie de REVIZUIRE a pensiei pentru limita de vârsta, în care la stabilirea punctajului mediu anual sa fie utilizate adeverinţele ce atesta faptul că a beneficiat, conform adeverinţei nr. 818/2010, de spor PRIMA DE VACANTA şi conform adeverinţei nr. 817/2010 de spor ORE FESTIVE, pentru care unitatea a plătit contribuţii asigurări sociale.

De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la plata diferenţelor dintre pensia cuvenita si pensia încasată, conform Decret nr. 167/1958(3) (actualizata cu indicele de inflaţie corespunzător).

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este pensionat la limita de vârsta si vechime integrala, în conformitate cu prevederile legii nr. 19/2000 drepturile iniţiale de pensie fiindu-i stabilite prin decizia nr. 136868/2005 privind acordarea pensiei pentru munca depusa si limita de vârsta, emisa de Oficiul de Pensii Călăraşi.

Conform Legii nr. 49/1992 in categoria sporuri cu caracter permanent in capitolul V al OUG nr. 4/2005 alte sporuri cu caracter permanent prevăzute de legislaţia specifica fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute in contractele colective si individuale de munca." Aceste sporuri se utilizează la determinarea punctajului mediu anual atât pentru perioadele anterioare, cat si pentru cele ulterioare datei de 1 aprilie 1992, data intrării in vigoare a prevederilor Legii nr. 49/1992.

Permanenta unui spor, deşi nedefinita expres de lege, echivalează în mod neîndoielnic cu acordarea sa în fiecare luna, corespunzător fiecărui salariu lunar încasat de angajat.

Sporurile care nu sunt înscrise distinct in carnetul de munca si sunt dovedite cu adeverinţe, sporuri pentru care unitatea a achitat contribuţia pentru asigurări sociale, trebuiesc luate in considerare la calculul pensiei pentru ca, în caz contrar se încalcă dispoziţiile art. 2 alin. e din Legea nr. 19/2000 principiul contributivităţii (ex. sporul de vechime, spor ore festive, spor prima de vacanta,spor ore cap secţie).

In art.164 alin.3 teza I din Legea nr. 19/2000 se dispune luarea în calcul, la determinarea punctajului anual, a sporurilor cu caracter permanent înregistrate în carnetele de munca sau dovedite cu adeverinţele eliberate de unităţi,aceasta ipoteza fiind valabila in reclamantului.

Din aceasta perspectiva, daca exista o adeverinţa eliberata de fostul angajator din care rezulta nivelul sporului de vechime de care a beneficiat asiguratul, acesta fiindu-i mai favorabil decât cel prevăzut de lege (art. 164 alin. 3 teza a ll a din Legea nr. 19/2000), trebuie luat in considerare sporul de vechime real obţinut, o astfel de soluţie fiind conforma si cu principiul contributivităţii, care cere ca la stabilirea drepturilor de pensie sa fie avute in vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuţia de asigurări sociale înregistrate în carnetul de munca sau evidenţiate în adeverinţa eliberata de unitatea la care asiguratul si-a desfăşurat activitatea si numai în cazul în care nu este dovedit prin carnetul de munca ori adeverinţe cu valoare probanta echivalenta sporul de vechime pentru perioada anterioara datei de 01-04-1992, se calculează automat, în baza art. 164 alin.3 din Legea nr.19/2000.

A mai arătat reclamantul că art.1 din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuţia pentru asigurările sociale de stat dispunea ca angajatorii sa verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuţie de 15% asupra câştigului brut realizat de personalul lor salariat, dispoziţii menţinute si prin Legea nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislaţia de asigurări sociale, modificându-se numai procentul acesteia.

OUG nr. 4/2005 prin art. 1 si art. 2 dispune ca recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite pe baza legislaţiei in vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.

Conform art. 23 alin. (1) lila din Legea nr. 19/2000, baza lunara de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale in cazul asigurărilor o constituie veniturile brute realizate lunar.

Art. 78 alin.(1) din acelaşi act normativ prevede ca punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare luna. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile si adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care constituie baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectiva comunicat de Institutul Naţional de Statistica si Studii Economice.

Totodată, potrivit alin. (4) al textului menţionat, punctajul asiguratului stabilit conform alin. (1) si (2) se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuţii de asigurări sociale. In art. 4 alin. (2) si (3) din OUG nr. 4/2005 se precizează ca sporurile, indemnizaţiile si majorările de retribuţii tarifare care, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor si care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual sunt enumerate in anexa ordonanţei si acestea pot fi dovedite prin înscrierile din carnetele de munca sau adeverinţe eliberate, conform legii, de către angajatori.

In conformitate cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat si asistenta sociala-dreptul comun în materie anterior Legii nr. 19/2000 dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetăţenilor care au desfăşurat o activitate permanenta pe baza unui contract de munca si pentru care angajatorii au plătit contribuţia de asigurări sociale prevăzuta de lege.

Principiul contributivităţii ce rezulta din textul enunţat este reiterat si in Legea nr. 19/2000, prin art. 2 lit. (e) care dispune ca drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.

Mai arată reclamantul că potrivit art. 155 lit. e din Legea nr. 19/2000, dreptul de a solicita revizuirea drepturilor de pensie nu este supus vreunui termen de prescripţie şi că el nu a contestat Decizia de pensionare, CI A CERUT REVIZUIREA DREPTURILOR DE PENSIE PRIN UTILIZAREA ADEVERINŢELOR CE REPREZINTĂ SPORURI IN CALCULUL PENSIEI si emiterea unei noi Decizii de pensionare cu respectarea Decretului nr. 167/1958 (3).

In consecinţă, consideră că a fost prejudiciat in mod nelegal la stabilirea drepturilor sale de pensie (nu i s-a luat in calculul pensiei toate sporurile), pentru care unitatea a plătit cas,

În drept invocă Legea nr. 19 modificata, Legea nr. 3/1977, Legea nr. 57/1974, Decret Lege 98/1990, H.G. 1550/2004, OUG. Nr. 4/2005, cu modificările si completările ulterioare, Decizia 736/2006 a Curţii Constituţionale, Legea nr. 49/1992, Sentinţa Civila nr. 312/2010.Sentinta civila nr.1656/2010, Decizia nr.3493/R/13-09-2010 a Curţii de Apel Bucureşti, Decizia nr.19/2011 a I.C.C.J. privind acordul global

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta solicita, pe cale de excepţie, sa se respingă cererea ca prematur introdusă.

Arată pârâta că Decizia nr. 136868/03.10.2012 a fost emisă în temeiul Legii nr. 263/2010, când în urma examinării actelor din dosarul de pensionare depus la C.J.P. Călăraşi, s-a admis cererea de recalculare a drepturilor emiţându-se decizia pe care reclamantul o contestă.

Pentru a se putea aplica prevederile art. 150 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, s-a emis Ordinul nr. 1.453 din 2 mai 2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura Comisiei centrale de contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice.

Potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. l din Ordinul nr. 1.453 din 2 mai 2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura Comisiei centrale de contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice, contestaţia împotriva deciziei de pensie se depune în termen de 30 de zile de la data comunicării, la casa teritorială de pensii emitentă, aceleaşi dispoziţii fiind prevăzute si de art. 151 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Or, prin cererea de chemare în judecata, reclamantul nu a contestat decizia de pensie emisa de Casa Judeţeană de Pensii si nu a aşteptat adoptarea hotărârii de către Comisia centrala de contestaţii.

Examinând actele şi lucrările dosarului, tribunalul  a reţinut  următoarele:

Prin cererea introductivă, reclamantul arată că nu contestă decizia de pensionare emisă de pârâtă în baza Legii 263/2011, la data de 03.10.2012, ci solicită obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de revizuire, însă tribunalul observă că obiectul cererii îl constituie valorificarea unor adeverinţe ce atestă realizarea unor venituri cu titlu de sporuri, adeverinţe ce au fost depuse la casa de pensii, aceasta refuzând valorificarea veniturilor, prin emiterea deciziei din data de 03.10.2012.

Art. 129 alin. 3-5 Cod procedură civilă consacră rolul activ al judecătorului, în virtutea căruia instanţa are obligaţia să pună în dezbaterea părţilor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în cerere, şi să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale.

Spre deosebire de obiectul acţiunii, care nu poate fi schimbat, temeiul ei juridic nu leagă instanţa, care este îndreptăţită şi chiar obligată, în exercitarea rolului activ şi pentru a ajuta efectiv părţile în ocrotirea intereselor legitime, să dea acţiunii calificarea juridică exactă, alta decât cea dată de reclamant prin cererea de chemare în judecată. Calificarea acţiunii se va face nu după natura termenilor folosiţi de reclamant, ci după scopul urmărit de acesta prin promovarea acţiunii.

În speţă, deşi reclamantul a solicitat să se oblige pârâta să emită o decizie de recalculare a drepturilor de pensie cu valorificarea adeverinţelor ce cuprindeau anumite sporuri, calificarea corectă a cererii sale este aceea de contestaţie la decizia de pensie şi potrivit prevederilor art. 149-151 din Legea 263/2010, deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii şi de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestaţii, termenul de soluţionare a contestaţiei fiind de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.

Hotărârile emise în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţa judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Faţă de înscrisurile depuse la dosar, tribunalul constată că acesta nu a formulat contestaţie împotriva deciziei 136868/03.10.2012 la casa teritorială de pensii.

Situaţie faţă de care, tribunalul va admite excepţia prematurităţii invocată de pârâtă şi, pe cale de consecinţă, va respinge ca prematur formulată cererea reclamantului M? împotriva pârâtei CJPCălăraşi.

Domenii speta

Spete similare