Infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice

Sentinţă penală 68 din 08.04.2010


SENTINŢA PENALĂ NR. 68/08.04.2010 În materie penală - Infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bicaz nr. 44/P/2008 din 26.05.2008,  s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului  HM sub aspectul săvârşirii, în concurs, a infracţiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînregistrat,  având permisul de conducere anulat şi cu o îmbibaţie alcoolică, în sânge, ce depăşeşte limita legală, prev. de art. 85 alin. 1, art.86 alin.2  şi art. 87 alin 1 din O.U.G. nr.195/2002, republicată, cu aplicarea art.33 lit a Cod penal.

La data de 05.12.2007 inculpatul a provocat un accident rutier în timp ce conducea pe DC 135 C ruta Brateş-Tarcău tractorul articulat forestier Dacforest 508, datorită unor viraje necontrolate stânga-dreapta şi fără a se asigura, intrând în coliziune cu autospeciala NT 04 XAH, condusă de LZ; în urma impactului produs utilajul TAF condus de inculpat a fost proiectat în curtea familiei Chindea Elena, distrugând gardul împrejmuitor al locuinţei şi un stâlp de înaltă tensiune.

Sosite la faţa locului, organele de poliţie au procedat la efectuarea verificărilor modului de producere a accidentului, îndrumând conducătorul auto în vederea recoltării probelor biologice; s-a emis buletinul de analiză toxicologocă nr. 2317/07.12.2007 în care se menţionează că în momentul producerii accidentului conducătorul auto avea o îmbibaţie alcoolică de 1, 85 gr/oo.

Potrivit prevederilor art.64 al.2 C.p.p.,mijloacele de probă obţinute

în mod ilegal nu pot fi folosite în procesul penal.

Aplicând acest principiu de drept procesual la speţa de faţă, instanţa

constată că mijlocul de probă prin care s-a stabilit îmbibaţia alcoolică a inculpatului a fost obţinut ilegal, cu încălcarea prevederilor Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sănătăţii.

Art. 6 lit. a din Normele metodologice privind prelevarea probelor

biologice în vederea stabilirii intoxicaţiei etilice, aprobate prin Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sănătăţii, prevede că pentru determinarea alcoolemiei se prelevează 2 (două) probe de sânge din venă la interval de o oră între prelevări, fiecare probă conţinând 10 ml sânge.

Examinând Buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr.2317 din data de 07.12.2007 emis de Serviciul de medicină legală  Neamţ se constată că inculpatului i s-a prelevat doar o singură probă de sânge la ora 16.30 nesocotindu-se astfel prevederile art. 6 lit. a din Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sănătăţii; fără a se preciza motivul nerecoltării a două probe de sânge – mai mult, la fila 25 dup se înscrie expres de către agentul Bălan că s-a recoltat o singură probă. Cu toate acestea, în buletinul de examinare clinică depus la fila 23 dup şi în procesul-verbal de prelevare se înscrie, în mod nereal, că la ora 17.30 s-a recoltat a doua probă se sânge.

În consecinţă, va fi înlăturat din materialul probator administrat în

cauză buletinul de analiză toxicologică – alcoolemie nr. 2317 din 07.12.2007 al SML Neamţ.

Urmare a înlăturării acestei probe, nu se mai poate dovedi îmbibaţia

alcoolică avută în sânge de către inculpat la momentul depistării sale, astfel încât, se va dispune achitarea acestuia în baza art.11 pct.2 lit. a în ref. la art.10 lit. b cod procedură penală, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală, constituind contravenţie (existând certitudinea că acesta se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, fără a se mai putea stabili gradul de intoxicaţie alcoolică, acest lucru profitându-i).

În ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 86 alin. 2 OUG nr. 195/2002 reţinută în sarcina inculpatului instanţa reţine că, astfel cum rezultă din relaţiile comunicate de către IPJ Neamţ - SPR – fila 26 DUP, la data de 05.12.2007 inculpatul figura în baza de date având permisul de conducere anulat prin sentinţa penală nr. 176/19.04.2006 a Judecătoriei Bicaz.

Potrivit dispoziţiilor art. 203 alin. 1 lit. a  din H.G. nr. 1391/2006, anularea permisului de conducere se dispune de şeful serviciului poliţiei rutiere pe raza căruia a fost constatată fapta, în baza hotărârii judecătoreşti rămase definitivă, dispusă de o instanţă din România.

În alineatul 3 al aceluiaşi articol se arată că  măsura anulării permisului de conducere se comunică, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare, titularului permisului de conducere, la domiciliul acestuia, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1).

Astfel cum rezultă din relaţiile comunicate de IPJ Neamţ – fila 54 dosar, măsura anulării permisului de conducere a fost comunicată inculpatului doar la data de 06.02.2008 de către şeful poliţiei rutiere pentru motivul că până la acel moment nu s-a intrat în posesia sentinţei penale de condamnare.

Din interpretarea dispoziţiilor legale rezultă că simpla hotărâre de condamnare a inculpatului pentru săvârşirea unei infracţiuni prevăzută de OUG nr. 195/2002 nu atrage anularea permisului de conducere în mod automat, această măsură dispunându-se doar de către şeful serviciului poliţiei rutiere pe raza căruia a fost constatată fapta; totodată măsura nu se poate dispune cu o dată anterioară, întrucât neluarea măsurii nu îi poate fi imputată inculpatului.

Astfel fiind instanţa apreciază că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 nici în ceea ce priveşte latura obiectivă – la data evenimentului rutier neluându-se în mod legal această măsura de către organul îndrituit şi nici latura subiectivă, inculpatul neavând intenţia de a conduce un autovehicul pe drumurile publice cu permisul anulat.

Cu privire la infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul neînregistrat, prevăzută de art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, instanţa va dispune achitarea inculpatului conform art. 10 lit. e Cod penal, apreciind că acesta s-a aflat în eroare de fapt.

Pentru existenţa erorii - cauză care înlătură caracterul penal al faptei – trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: fapta săvârşită să fie prevăzută de legea penală, făptuitorul să nu fi cunoscut, în momentul săvârşirii faptei, existenţa unei stări, situaţii sau împrejurări de care depinde caracterul penal al acesteia, iar starea, situaţia ori împrejurarea care constituie obiectul erorii să fie un element constitutiv sau o circumstanţă de care depinde caracterul penal al faptei.

În speţa dedusă judecăţii, instanţa apreciază că inculpatul s-a aflat în eroare cu privire la efectuarea înregistrării vehiculului pe care l-a condus pe drumul public, potrivit dispoziţiilor legale.

Astfel cum rezultă din probele administrate în cauză, martorul Balan Vasile – sortator cu gestiune la societatea SC DACFOREST SRL – căreia îi aparţinea TAF-ul, a solicitat inculpatului să ducă utilajul de la gura drumului forestier Potoci la atelierul din Tarcău – astfel cum rezultă din declaraţia de la fila 35 dosar; deşi avea atribuţii de serviciu, martorul Balan Vasile nu a ştiut dacă se finalizase formalităţile demarate de către directorul societăţii pentru înregistrarea utilajului TAF (din adresa aflată la fila 27 dosar rezultând doar declararea acestuia pentru plata impozitului), astfel că, cu atât mai puţin acest lucru putea fi cunoscut de către inculpat – persoană ce dorea să se angajeze la această societate şi care aducea la îndeplinire sarcinile dispuse de martorul Balan Vasile.

Având în vedere că TAF- ul avea un număr de evidenţă, practic era imposibil ca inculpatul, persoană ce nu era angajată la acel moment la respectiva societate – acest lucru realizându-se ulterior – să cunoască dacă utilajul era sau nu înregistrat conform legii. Audiat atât în cursul urmăririi penale cât şi în instanţă, inculpatul a menţionat că nu ştia dacă utilajul era înmatriculat sau nu, el cunoscând doar că aceste utilaje se declară la primărie.

Astfel fiind, se va reţine că inculpatul a fost în eroare atunci când a considerat că era necesară doar declararea utilajului la primărie, iar împrejurarea că TAF-ul nu era înregistrat nu îi poate fi imputată nici cu titlu de culpă, el nefăcând altceva decât să respecte dispoziţiile luate de maistrul Balan Vasile, fiind în imposibilitate să afle date referitoare la legala înregistrare a utilajului.