Fara titlu

Sentinţa civilă nr. 170/10 Martie 2010, pronunţată de Judecătoria Baia de Aramă, în dosar nr. 781/181/2009

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia de Aramă la data de 29.07.2009 sub nr. 781/181/2009 contestatorul B. F., în contradictoriu cu intimata  Administraţia Finanţelor Publice…….,  a contestat formele de executare întocmite şi înaintate de către  intimată către terţul poprit A.I.S.E. …. .

În motivare , contestatorul arată că  prin adresa nr. 4107/03.07.2009 a fost înştiinţat că s-a făcut poprire asupra drepturilor băneşti deţinute la A.I.S.E…. în sumă de 352 lei.

Precizează contestatorul că, în prezent este angajatul societăţii A.I.S.E. ……., în funcţia de electrician şi că în anul 2002 , în lunile ianuarie – februarie  , unitatea de care aparţinea , respectiv A.I.S.E.E….. a virat sumele de bani cuvenite ca drepturi salariale de pe codul unic de înregistrare nr. 14507276 , iar ulterior a virat drepturile salariale aferente lunilor următoare de pe un alt cod unic de înregistrare, respectiv nr.14867089. Această neconcordanţă a apărut datorită schimbării codului unic de înregistrare al angajatorului şi nu din culpa sa.

Concluzionează contestatorul , că la sfârşitului anului 2002 a primit suma de 1.639.971 lei , reprezentând diferenţa de impozit şi conform fişei fiscale eliberată de A.I.S.E.E. …. pe anul 2002 , reiese că acestea sunt venituri salariale care au fost impozitate , iar suma de 352 lei este compusă din debitul iniţial şi penalităţi de întârziere conform fişei analitice a debitelor şi soldurilor.

În drept, contestatorul şi-a întemeiat acţiunea pe  dispoziţiile art. 172 – 174 din codul de procedură fiscală , respectiv O.G. nr. 92/2003.

Cererea este legal timbrată.

În dovedire , contestatorul a depus la dosar în xerocopie  adresa nr. 4107/03.07.2009, fişa fiscală aferentă anului 2002 , situaţia analitică debite plăţi solduri şi a solicitat întocmirea unei adrese către A.I.S.E.E……pentru a comunica de ce există neconcordanţa dintre conturile care se face plata în anul 2002 , respectiv lunile ianuarie – februarie şi restul lunilor aferente ale aceluiaşi an  , de asemenea , solicitarea prin adresă A.F.P. ….. , să comunice instanţei de unde provine debitul al cărei executare este contestat , toate dobânzile penalizatoare şi toate etapele parcurse până la înfiinţarea popririi.

 Instanţa , din oficiu a solicitat prin adresă  Administraţie Finanţelor Publice…, să comunice care a fost codul unic de înregistrare al A.I.S.E.E….. în anul 2002 şi care este în prezent codul unic de înregistrare al acesteia , respectiv dacă s-a modificat şi să înainteze înscrisurile din care să rezulte debitul pe care contestatorul îl contestă , răspuns înaintat cu adresa nr. 8644 din 22.10.2009.

În raport de obiectul cauzei , instanţa la termenul din data de 09.11.2009 a dispus introducerea în cauză a terţului poprit , respectiv A.I.S.E. …...

La termenul din data de 25.11.2009 contestatorul debitor  B F a depus o precizare de acţiune prin care a invocat pe lângă nulitatea actelor de executare dispuse de A.F.P. …. , prescripţia dreptului de a se cere executarea silită . De asemenea , la acelaşi termen  instanţa a luat act de cererea  prin care contestatorul a înţeles să cheme în garanţie societatea la care a fost anterior angajat , respectiv A.I.S.E. …...

În motivarea cererii , contestatorul a precizat că a fost angajatul S.D.F.E.E. ….. , care la acea dată aparţinea de SC Electrica Oltenia SA , iar în urma reorganizării succesive , în anul 2002  SDFEE ….. s-a desfiinţat luând astfel fiinţă A.I.S.E. …. , care a preluat o parte din patrimoniu şi din angajaţii fostei SDFEE , cealaltă parte fiind preluată de către FDFEE , contestatorul fiind preluat de A.I.S.E…….

Arată , contestatorul că în fişa fiscală au fost trecuţi doi angajatori , iar A.F.P…… a tras concluzia , greşit , că , contestatorul ar fi avut două locuri de muncă şi ar fi realizat , în lunile ianuarie şi februarie 2002 venituri de la două societăţii , lucru care nu este real.

La termenul din data de 09.12.2009 , instanţa a lut act de întâmpinarea formulată de A.I.S.E. ….. prin care a arătat că lasă la aprecierea instanţei  soluţionarea excepţiei invocată de către contestator, respectiv prescripţia dreptului de a cere executarea silită.

De asemenea , a precizat că prin somaţia nr. 4106 din 03.07.2009 A.F.P…. a solicitat la A.I.S.E……  înfiinţarea popririi asupra disponibilităţilor băneşti privind pe debitorul B. F. , pentru suma totală de 352 lei din care 328 regularizări şi 23 lei penalităţi, iar în calitatea sa de terţ poprit , conform act. 454 C.p.civ., avea interdicţia de a plătit debitorului sumele de bani ce le datora contestatorului.

Se arată , că A.I.S.E. …. a reţinut suma de 352 lei la lichidarea lunii iulie , respectiv pe data de 10.08.2009 , acesta fiind virată integral A.F.P. ..

În şedinţa publică din data de 13.01.2010 , instanţa a luat act de întâmpinarea depusă la dosar de A.I.S.E…… prin care solicită pe cale de excepţie să se constate ca fiind lipsită de obiect cererea de chemare în garanţie , reclamantul neprecizând obiectul acesteia , neindicându-se care ar fi natura şi câtimea pretenţiilor , iar  în situaţia în care va fi înlăturată excepţia , cererea să fie respinsă ca nefondată.

Se arată ,că potrivit art. 60 c.p.civ., cererea de chemare în garanţie trebuie să indice obiectul acesteia şi câtimea dreptului ce s-ar pretinde de la societatea chemată în garanţie , iar în speţă numitul B. F. are calitatea de contestator în ceea ce priveşte o  obligaţie fiscală pentru care s-a pornit executarea silită , nefiind vorba de o acţiune care ar putea avea ca efect căderea în pretenţii. Mai mult , contestaţia la executare vizează o creanţă fiscală atestată de titlul executoriu în materie fiscală care este decizia de impunere şi care nu a fost contestată de reclamant , datorată de acesta conform celor înscrise de declaraţia de venit global şi  depusă de acesta la organul fiscal.

Se arată în întâmpinare că în lunile ianuarie şi februarie 2002 , reclamantul a fost angajatul unei alte entităţii care a depus fişa fiscală aferentă şi care avea obligaţia să-i achite impozitul pe salariu.

Se concluzionează  , că reclamantul nu justifică obiectul cererii recunoscând faptul că acestuia i-a fost restituită diferenţa de impozit reţinută în plus de societatea chemată în garanţie , în cuantum de 1639971 lei vechi , sumă din care acesta avea obligaţia să achite diferenţa de impozit stabilit în sumă de 1331289 lei vechi.

La cererea petentului , societăţii chemate în garanţie , respectiv A.I.S.E. …. i-a fost comunicat interogatoriul , prin adresa nr.781 din 1.02.2010 societatea angajatoare comunicând instanţei răspunsul la interogatoriu.

De asemenea , în raport de susţinerile contestatorului , instanţa a solicitat A.I.S.E. …. , să comunice dacă în privinţa numitului B.F. s-au virat sumele cu titlul de impozit pe salariu în perioada ianuarie – februarie 2002 , în caz afirmativ urmând să precizeze sumele virate anexând înscrisuri în acest sens, cu adresa nr. 751 din 01.03.2010 înaintându-se răspunsul.

Analizând actele şi lucrările dosarului , instanţa constată şi reţine următoarele:

La data de 24.03.2003 s-a depus de către angajatorul A.I.S.E.… fişa fiscală a angajatului B. F. stabilind realizarea de către acesta a unui venit net în cuantum de 80681539 lei. Ulterior , la data de 25.03.2003 acelaşi angajator depune o nouă fişă fiscală în privinţa angajatului B. F. , constatându-se un venit net realizat de acesta în cuantum de 9845322 lei.

Constatând existenţa a două fişe fiscale şi nedepunând declaraţia  de venit global până la data de 15 mai 2003 Administraţia Finanţelor Publice …. a notificat contestatorul să depună declaraţia de venit global, la data de 2.06.2003 contestatorul depunând declaraţia de venit global , declarând realizarea unui venit net din salariu în cuantum de 90.526.861 lei.

Ulterior în urma prelucrării declaraţiei de venit global Administraţia Finanţelor Publice …. a emis decizia de impunere anuală nr. 25400100110938 din 10.09.2003 potrivit căreia contestatorul trebuia să achite o diferenţă de impozit în cuantum de 1.331.289 lei. De asemenea , pentru depunerea cu întârziere  de 18 zile a declaraţiei de venit prin nota de constatare nr.2540010000487 din 19.08.2003 Administraţia Finanţelor Publice …. , a calculat penalităţi de întârziere în cuantum de 233128 lei.

Cu privire la excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silită ,instanţa reţine netemeinicia acesteia motiv pentru care va dispune respingerea excepţiei invocată.

În materie fiscală termenul de prescripţie este de 5 ani  , iar în cazul dreptului organului fiscal de a cere executarea silită a creanţelor fiscale , termenul curge de la data de 01 ianuarie a anului următor celui în care obligaţia fiscală a devenit scadentă , de regulă , la termenul arătat în decizia de impunere.

De asemenea , termenul de prescripţie privind executarea silită a creanţelor fiscale se întrerupere pe data îndeplinirii oricărui act de executare silită din partea organului fiscal , prin comunicarea  oricărui înscris prin care debitorul este înştiinţat cu privire la obligaţia de plată ( somaţie , notificare de plată , etc.).

În speţă ,  instanţa reţine că  termenul de 5 ani înăuntrul căruia  intimata Administraţia Finanţelor Publice … putea să ceară executarea silită a creanţelor fiscale datorate de contestatorul B. F. a început să curgă la data de 01 ianuarie 2004 , însă prin comunicarea la data de 31.03.2006 , respectiv 30.01.2008 a somaţilor de plată, termenul de prescripţie s-a întrerupt , astfel că , de la momentul întreruperii a început să curgă un nou termen de prescripţie integral.

De aceea , constatând că dreptul intimatei Administraţia Finanţelor Publice … de a solicita contestatorului B. F. executarea silită a creanţelor fiscale datorate , respectiv diferenţa de impozit pe venitul din salarii şi penalităţile de întârziere ca urmare a nedepunerii în termen a declaraţiei de venit global , nu s-a prescris , faţă de cele reţinute , instanţa va dispune respingerea excepţiei prescripţiei dreptului de a cere executarea silită.

În ceea ce priveşte, excepţia lipsei de obiect a cererii de chemare în garanţie , invocată de  A.I.S.E. … , instanţa constată netemeinicia acesteia , reţinând că prin cererea formulată contestatorul B. F., cu îndeplinirea dispoziţiilor art. 60  rap. la art 61 şi art 112  c.pr.civ., a precizat în mod concret pretenţia revendicată de la chematul în garanţie  şi anume plata sumei de bani  reţinută , susţinând culpa acestuia în netransmiterea veniturilor realizate către intimata Se constată că executarea silită a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlul executoriu emis prevederilor Codului de procedură fiscală şi a Normelor Metodologice de aplicarea acestuia de organul financiar competent în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care , potrivit legii , constituie titlul executoriu. De asemenea , titlul de creanţă devine titlul executoriu la data la care creanţa fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.

Astfel ,  dacă după trecerea perioadei stabilite prin somaţie suma datorată nu a fost plătită se trece la întocmirea dosarului debitorului care urmează să fie executat silit şi la executarea propriu - zisă.

În speţă , instanţa reţine că decizia de impunere anuală emisă de intimată , potrivit căreia contestatorul datora o diferenţă de impozit în cuantum de 1.331.289 lei nu a fost contestată , astfel că , potrivit art. 110 al.3.din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, acest înscris prin care s-a stabilit şi s-a individualizat creanţa fiscală a devenit titlu executoriu, în baza căruia , în mod corect , s-a procedat la executare pentru recuperarea debitului , prin poprirea de către terţul poprit , A.I.S.E. …. , a sumei de  352 lei , reprezentând diferenţe de impozit anual regularizat şi penalităţi ca urmare a depunerii cu întârziere a declaraţiei de venit global.

De asemenea , instanţa constată legalitatea actelor de executare întocmite  de intimata Administraţia Finanţelor Publice … cu îndeplinirea  condiţiilor prevăzute de O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală , precum şi de Normele Metodologice de aplicare  a acestuia.

Mai mult,  din adresa nr. 751 din 01.03.2010 a Filialei de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrica Serv S.A.- S.I.S.E… – A.I.S.E. … , instanţa reţine că societatea angajatoare nu a virat sumele cu titlul de impozit aferent lunilor ianuarie şi februarie 2002 , la finele acestui an restituindu-i angajatului  suma de 1.639.971 lei vechi , numitul B. F. dând declaraţie de venit global în urma căreia s-a stabilit în sarcina sa obligaţia de plată a sumei de 1.331.289 lei vechi , decizie ce a devenit titlul executoriu ca urmare a necontestării de către debitorul  - contestator.

Referitor la cererea de chemare în garanţie formulată de contestatorul B.  F. , instanţa reţine că suma poprită reprezintă diferenţă de impozit pe venitul global în cuantum de 1.331.289 lei şi penalităţi de întârziere ca urmare a depăşirii termenului până la care trebuia să depună declaraţia de venit global , obligaţia de plată revenind contribuabilului ,  respectiv contestatorului , ca urmare a depunerii declaraţiei de venit global. De aceea , reţinând că , A.I.S.E. … nu are nici o culpă în neplata sumei datorată de contestator , instanţa urmează să respingă cererea de chemare în garanţie ca neîntemeiată.

Faţă de cele reţinute , instanţa va respinge excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silită  şi excepţia  lipsei obiectului cererii de chemare în garanţie , urmând a dispune , totodată , respingerea , ca neîntemeiate , a contestaţie la executare şi a cererii de chemare în garanţie.

Domenii speta

Spete similare