Inadmisibilitatea recursului declarat împotriva unei încheieri de respingere a cererii de suspendare a judecatii, formulata conform art.244 alin.1 pct.2 Cod procedura civila

DECIZIA CIVILA NR. 1384/11.09.2007 (Dosar nr.8123/302/2006) - Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a Civila si pentru Cauze cu Minori si de Familie

Inadmisibilitatea recursului declarat împotriva unei încheieri de respingere a cererii de suspendare a judecatii, formulata conform art.244 alin.1 pct.2 Cod procedura civila

Potrivit art.244 alin.1pct.2 Cod procedura civila, instanta poate suspenda judecata când s-a început urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o înrâurire hotarâtoare asupra hotarârii ce urmeaza sa se dea.

Art. 2441 Cod procedura civila dispune, în alin.1, ca asupra suspendarii judecarii procesului instanta, în toate cazurile, se va pronunta prin încheiere, care poate fi atacata cu recurs, în mod separat. Alin.2 prevede ca recursul se poate declara cât timp dureaza suspendarea cursului judecarii procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât si împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului. Se poate interpreta ca acest text (care reglementeaza momentul pâna la care este primita exercitarea caii de atac) are în vedere toate încheierile "asupra suspendarii judecarii procesului" mentionate în alin.1 si expliciteaza care

sunt acestea, respectiv: încheierile prin care s-a dispus suspendarea si încheierile prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului.

Încheierile de respingere si, respectiv, cele de admitere a cererii de suspendare a cursului judecarii procesului, reglementate de Codul de procedura civila, au efecte diferite. Astfel, în cazul respingerii cererii de suspendare a judecarii procesului, cursul judecatii nu se întrerupe, în timp ce în cazul admiterii cererii cauza se suspenda, prin ipoteza, pâna la ramânerea irevocabila a hotarârii care a motivat suspendarea, fapt ce poate lasa un timp mai mult sau mai putin îndelungat sub semnul incertitudinii judecarea procesului suspendat.

 Aceasta reglementare nu contravine principiului constitutional al liberului acces la justitie si nici nu instituie vreo discriminare. Si într-un caz si în celalalt partile interesate au posibilitatea de a exercita calea de atac a recursului sau, dupa caz, a apelului, fapt ce rezulta din coroborarea dispozitiilor art.2441, art.282 alin.2 si 299 Cod procedura civila. Ceea ce difera este numai momentul la care se poate exercita calea de atac. Diferentierea solutiilor legale pentru cele doua cazuri, prin raportare la prevederile art.282 alin.2 Cod procedura civila, care dispun ca "împotriva încheierilor premergatoare nu se poate face apel decât o data cu fondul, în afara de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul

2

judecatii", are o premisa rationala si obiectiva, si anume cea a efectelor diferite produse de încheierea de admitere a suspendarii judecatii si, respectiv, de respingere a suspendarii cauzei. 

Caracterul rational si obiectiv al diferentei de tratament juridic în cele doua cazuri rezulta în împrejurarea ca, daca se pronunta suspendarea, aceasta are ca efect imediat întreruperea cursului judecarii cauzei, pâna la solutionarea, prin hotarâre irevocabila, a unei alte cauze civile sau a unei cauze penale, ceea ce poate întârzia foarte mult judecarea procesului care a fost suspendat. În celalalt caz, când s-a respins suspendarea judecatii, aceasta continua. În aceasta situatie este evidenta grija legiuitorului de a nu se întârzia judecarea cauzei, prin judecarea caii de atac împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de suspendare.

Principiul egalitatii si al nediscriminarii, în strânsa corelare cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, nu are semnificatia introducerii unei uniformizari a solutiilor legislative, fiind posibila aplicarea unor tratamente juridice diferite, în cazurile în care aceasta se justifica în mod obiectiv si rational.

În raport de dispozitiile legale invocate, se constata ca sunt supuse recursului, dupa caz, numai încheierile prin care instanta a dispus suspendarea judecatii ori s-a respins cererea de repunere pe rol a cauzei suspendate, iar nu si încheierile de respingere a cererii de suspendare a judecatii.(V.M.)

DECIZIA CIVILA NR. 1384/11.09.2007 (Dosar nr.8123/302/2006) - Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a Civila si pentru Cauze cu Minori si de Familie

Inadmisibilitatea recursului declarat împotriva unei încheieri de respingere a cererii de suspendare a judecatii, formulata conform art.244 alin.1 pct.2 Cod procedura civila

Prin sentinta civila nr.7152/10.11.2006, J. S.5 Bucuresti a admis în parte actiunea civila formulata si precizata de reclamantul P.M., a dispus evacuarea pârâtilor P.F. si P.M. din imobilul situat în Bucuresti, E. nr.8, sector 5, a admis exceptia netimbrarii fata de petitul doi din actiune (privind obligarea pârâtilor la plata contravalorii lipsei de folosinta a spatiului ocupat), a anulat, ca netimbrat, acest capat de cerere, a obligat pârâtul la cheltuieli de judecata catre reclamanti.

Împotriva acestei sentinte au declarat apel P. F. si P. M., aratând ca hotarârea este netemeinica si nelegala.

Apelanta-reclamanta P.F. a depus la dosar sentinta penala nr.247/5.02.2007 a J.S.5 Bucuresti, solicitând la data de 14.06.2007 suspendarea cauzei conform art.244 alin.1 pct.2 Cod procedura civila. A învederat instantei ca recursul declarat împotriva acestei sentinte penale nu s-a solutionat, având termen de judecata la 12.07.2007.

Dupa ce instanta a pus în discutie solicitarea apelantei, prin încheierea din 14.06.2007 a respins cererea de suspendare a judecarii cauzei formulata de apelanti, în temeiul art.244 alin.1 pct.2 Cod procedura civila, ca neîntemeiata, retinând urmatoarele:

Prin sentinta penala nr.247/2007 a J.S. 5 Bucuresti - Sectia I Penala s-a admis plângerea formulata de petenta P.F., în baza art.2781 alin.8 lit.b Cod penal, împotriva rezolutiei nr.10851/P/2004/2.06.2006 a Parchetului de pe lânga J.S.5 Bucuresti si a trimis cauza la acest parchet în vederea începerii urmaririi penale în ceea ce priveste infractiunile prevazute de art.288 si 291 Cod penal savârsite de P. M.. Hotarârea este atacata cu recurs atât de intimat, cât si de Parchetul de pe lânga J. S. 5 Bucuresti.

În speta dedusa judecatii, la data formularii cererii de suspendare nu era începuta urmarirea penala împotriva intimatului P. M., hotarârea pronuntata de instanta de fond fiind atacata cu recurs.

Dispozitiile art.244 Cod procedura civila nu sunt de natura imperativa, ci dispozitiva, lasând la latitudinea instantei necesitatea suspendarii cauzei. În raport de obiectul actiunii  (evacuarea) si de faptul ca pâna în prezent nu a început efectiv urmarirea penala a intimatului P. M., tribunalul a considerat ca nu se impune suspendarea judecatii cauzei.

2

În încheiere se mentioneaza ca aceasta poate fi atacata cu recurs odata cu fondul.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs pârâtii P.F. si P.M., sustinând ca în mod gresit a fost respinsa cererea de suspendare a cauzei formulata în conditiile art.244 alin.1 pct.2 Cod procedura civila. Din datele prezentate si din probele administrate rezulta ca în speta este vorba de o infractiune savârsita de catre intimatul P. M., pentru care s-a dispus începerea urmarii penale.

În sedinta publica 11.09.2007, Curtea, din oficiu, a pus în discutia partilor exceptia inadmisibilitatii recursului, cu privire la care a retinut urmatoarele:

Potrivit art.244 alin.1pct.2 Cod procedura civila, instanta poate suspenda judecata când s-a început urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o înrâurire hotarâtoare asupra hotarârii ce urmeaza sa se dea.

Art. 2441 Cod procedura civila dispune, în alin.1, ca asupra suspendarii judecarii procesului instanta, în toate cazurile, se va pronunta prin încheiere, care poate fi atacata cu recurs, în mod separat. Alin.2 prevede ca recursul se poate declara cât timp dureaza suspendarea cursului judecarii procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât si împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului. Se poate interpreta ca acest text (care reglementeaza momentul pâna la care este primita exercitarea caii de atac) are în vedere toate încheierile "asupra suspendarii judecarii procesului" mentionate în alin.1 si expliciteaza care

sunt acestea, respectiv: încheierile prin care s-a dispus suspendarea si încheierile prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului.

Încheierile de respingere si, respectiv, cele de admitere a cererii de suspendare a cursului judecarii procesului, reglementate de Codul de procedura civila, au efecte diferite. Astfel, în cazul respingerii cererii de suspendare a judecarii procesului, cursul judecatii nu se întrerupe, în timp ce în cazul admiterii cererii cauza se suspenda, prin ipoteza, pâna la ramânerea irevocabila a hotarârii care a motivat suspendarea, fapt ce poate lasa un timp mai mult sau mai putin îndelungat sub semnul incertitudinii judecarea procesului suspendat.

 Aceasta reglementare nu contravine principiului constitutional al liberului acces la justitie si nici nu instituie vreo discriminare. Si într-un caz si în celalalt partile interesate au posibilitatea de a exercita calea de atac a recursului sau, dupa caz, a apelului, fapt ce rezulta din coroborarea dispozitiilor art.2441, art.282 alin.2 si 299 Cod procedura civila. Ceea ce difera este numai momentul la care se poate exercita

3

calea de atac. Diferentierea solutiilor legale pentru cele doua cazuri, prin raportare la prevederile art.282 alin.2 Cod procedura civila, care dispun ca "împotriva încheierilor premergatoare nu se poate face apel decât o data cu fondul, în afara de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecatii", are o premisa rationala si obiectiva, si anume cea a efectelor diferite produse de încheierea de admitere a suspendarii judecatii si, respectiv, de respingere a suspendarii cauzei.

Caracterul rational si obiectiv al diferentei de tratament juridic în cele doua cazuri rezulta în împrejurarea ca, daca se pronunta suspendarea, aceasta are ca efect imediat întreruperea cursului judecarii cauzei, pâna la solutionarea, prin hotarâre irevocabila, a unei alte cauze civile sau a unei cauze penale, ceea ce poate întârzia foarte mult judecarea procesului care a fost suspendat. În celalalt caz, când s-a respins suspendarea judecatii, aceasta continua. În aceasta situatie este evidenta grija legiuitorului de a nu se întârzia judecarea cauzei, prin judecarea caii de atac împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de suspendare.

Principiul egalitatii si al nediscriminarii, în strânsa corelare cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, nu are semnificatia introducerii unei uniformizari a solutiilor legislative, fiind posibila aplicarea unor tratamente juridice diferite, în cazurile în care aceasta se justifica în mod obiectiv si rational.

În raport de dispozitiile legale invocate, Curtea a constatat ca sunt supuse recursului, dupa caz, numai încheierile prin care instanta a dispus suspendarea judecatii ori s-a respins cererea de repunere pe rol a cauzei suspendate, iar nu si încheierile de respingere a cererii de suspendare a judecatii.

Pentru toate aceste considerente, Curtea a respins recursul, ca inadmisibil.(V.M.)

DECIZIA CIVILA NR. 1384/11.09.2007 (Dosar nr.8123/302/2006) - Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a Civila si pentru Cauze cu Minori si de Familie

Asupra recursului civil de fata, constata urmatoarele:

Prin cererea înregistrata la Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, sub nr.8123/302/2006, reclamantul Pascanu Mihai a chemat în judecata pe pârâtii Pop Floarea si Pascal Marian, solicitând instantei ca, prin hotarârea ce se va pronunta, sa se dispuna evacuarea acestora din imobilul proprietatea sa, situata în Bucuresti, Elefterie nr.8, spatiu pe care pârâtii îl ocupa în mod abuziv, fara titlu. De asemenea, a solicitat sa fie obligati pârâti la plata contravalorii lipsei de folosinta a spatiului ocupat, pe care a estimat-o la suma de 20.000 lei, la plata contravalorii serviciilor utilitare curente aferente imobilului, precum si la cheltuieli de judecata.

În sedinta publica din 13.10.2006 reclamantul a învederat instantei ca îsi restrânge pretentiile de la suma de 20.000 lei la suma de 3.000 lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosinta a spatiului ocupat.

Prin sentinta civila nr.7152/10.11.2006, Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a admis în parte actiunea civila formulata si precizata de reclamantul Pascanu Mihai, a dispus evacuarea pârâtilor Pop Floarea si Pascal Marian din imobilul situat în Bucuresti, Elefterie nr.8, sector 5, a admis exceptia netimbrarii fata de petitul doi din actiune, a anulat, ca netimbrat, petitul doi din actiune, referitor la pretentii, a obligat pârâtul la cheltuieli de judecata catre reclamanti.

Pentru a hotarî astfel, instanta de fond a retinut ca cei doi pârâti locuiesc în imobilul situat în Bucuresti, Elefterie nr.8, sector 5, având încheiat un contract de închiriere cu SC Cotroceni SA, ultimul la data de 1.07.1999, cu prezentul proprietar, respectiv reclamantul, nefiind însa încheiat nici un act juridic. Pârâta Pop Floarea a recunoscut la interogatoriul luat ca nu a mai achitat chirie pentru imobil din ianuarie 2002, însa a platit celelalte datorii legate de apartament. În speta s-au aplicat dispozitiile art.480 Cod civil, întrucât pârâtii au ocupat locuinta fara a poseda un titlu locativ legal. S-a considerat ca dispozitiile OUG nr.40/1999 nu-si gasesc aplicarea, având în vedere atât lipsa unui contract de închiriere încheiat cu actualul proprietar, cât si faptul ca termenul de prelungire de drept al contractului în baza ordonantei se limita în timp pâna în anul 2004.

Împotriva acestei sentinte au declarat apel Pop Floarea si Pascal Marian, aratând ca hotarârea este netemeinica si nelegala.

Dezvoltarea motivelor de apel se regaseste în dosarul Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV a Civila la filele 13-14. În esenta, apelantii au aratat ca în mod gresit prima instanta nu a pus în discutie calificarea cererii formulata la fond, pe care pârâtii au considerat-o o cerere reconventionala, ca judecatoria a aplicat în mod gresit prevederile OUG nr.40/1999.

Apelanta-reclamanta Pop Floarea a depus la dosar sentinta penala nr.247/5.02.2007 pronuntata de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti în dosarul nr.15427/302/2006 si un certificat de grefa eliberat de aceeasi instanta cu privire la dosarul susmentionat, solicitând la data de 14.06.2007 suspendarea cauzei conform art.244 alin.1 pct.2 Cod procedura civila. A

învederat instantei ca recursul declarat împotriva acestei sentinte penale nu s-a solutionat, având termen de judecata la 12.07.2007.

Dupa ce instanta a pus în discutie solicitarea apelantei, prin încheierea din 14.06.2007 a respins cererea de suspendare a judecarii cauzei formulata de apelanti, în temeiul art.244 alin.1 pct.2 Cod procedura civila, ca neîntemeiata, retinând urmatoarele:

Prin sentinta penala nr.247/2007 a Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti - Sectia I Penala s-a admis plângerea formulata de petenta Pop Floarea în baza art.2781 alin.8 lit.b Cod penal împotriva rezolutiei nr.10851/P/2004/2.06.2006 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti si a trimis cauza la acest parchet în vederea începerii urmaririi penale în ceea ce priveste infractiunile prevazute de art.288 si 291 Cod penal savârsite de Pascanu Mihai. Hotarârea este atacata cu recurs atât de intimat, cât si de Parchetul de pe lânga Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti.

În speta dedusa judecatii la data formularii cererii de suspendare nu era începuta urmarirea penala împotriva intimatului Pascanu Mihai, hotarârea pronuntata de instanta de fond fiind atacata cu recurs.

Dispozitiile art.244 Cod procedura civila nu sunt de natura imperativa, ci dispozitiva, lasând la latitudinea instantei necesitatea suspendarii cauzei. În raport de obiectul actiunii  (evacuarea) si de faptul ca pâna în prezent nu a început efectiv urmarirea penala a intimatului Pascanu Mihai, tribunalul a considerat ca nu se impune suspendarea judecatii cauzei.

În încheiere se mentioneaza ca aceasta poate fi atacata cu recurs odata cu fondul.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs pârâtii Pop Floarea si Pascal Marian, sustinând ca în mod gresit a fost respinsa cererea de suspendare a cauzei formulata în conditiile art.244 alin.1 pct.2 Cod procedura civila. Din datele prezentate si din probele administrate rezulta ca în speta este vorba de o infractiune savârsita de catre intimatul Pascanu Mihai, pentru care s-a dispus începerea urmarii penale.

În sedinta publica 11.09.2007, Curtea, din oficiu, a pus în discutia partilor exceptia inadmisibilitatii recursului raportat la solutia pronuntata în cauza, cu privire la care va retine urmatoarele:

Potrivit art.244 alin.1 pct.2 Cod procedura civila, instanta poate suspenda judecata când s-a început urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o înrâurire hotarâtoare asupra hotarârii ce urmeaza sa se dea.

Art.2441 Cod procedura civila dispune, în alin.1, ca asupra suspendarii judecarii procesului instanta, în toate cazurile, se va pronunta prin încheiere, care poate fi atacata cu recurs, în mod separat. Alin.2 prevede ca recursul se poate declara cât timp dureaza suspendarea cursului judecarii procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât si împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului. Se poate interpreta ca acest text (care reglementeaza momentul pâna la care este primita exercitarea caii de atac) are în vedere toate încheierile "asupra suspendarii judecarii procesului" mentionate în alin.1 si expliciteaza care

sunt acestea, respectiv: încheierile prin care s-a dispus suspendarea si încheierile prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului.

Încheierile de respingere si, respectiv, cele de admitere a cererii de suspendare a cursului judecarii procesului, reglementate de Codul de procedura civila, au efecte diferite. Astfel, în cazul respingerii cererii de suspendare a judecarii procesului, cursul judecatii nu se întrerupe, în timp ce în cazul admiterii cererii cauza se suspenda, prin ipoteza, pâna la ramânerea irevocabila a hotarârii care a motivat suspendarea, fapt ce poate lasa un timp mai mult sau mai putin îndelungat sub semnul incertitudinii judecarea procesului suspendat.

 Aceasta reglementare nu contravine principiului constitutional al liberului acces la justitie si nici nu instituie vreo discriminare. Si într-un caz si în celalalt partile interesate au posibilitatea de a exercita calea de atac a recursului sau, dupa caz, a apelului, fapt ce rezulta din coroborarea dispozitiilor art.2441, art.282 alin.2 si 299 Cod procedura civila. Ceea ce difera este numai momentul la care se poate exercita calea de atac. Diferentierea solutiilor legale pentru cele doua cazuri, prin raportare la prevederile art.282 alin.2 Cod procedura civila, care dispun ca "împotriva încheierilor premergatoare nu se poate face apel decât o data cu fondul, în afara de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecatii", are o premisa rationala si obiectiva, si anume cea a efectelor diferite produse de încheierea de admitere a suspendarii judecatii si, respectiv, de respingere a suspendarii cauzei.

Caracterul rational si obiectiv al diferentei de tratament juridic în cele doua cazuri rezulta în împrejurarea ca, daca se pronunta suspendarea, aceasta are ca efect imediat întreruperea cursului judecarii cauzei, pâna la solutionarea, prin hotarâre irevocabila, a unei alte cauze civile sau a unei cauze penale, ceea ce poate întârzia foarte mult judecarea procesului care a fost suspendat. În celalalt caz, când s-a respins suspendarea judecatii, aceasta continua. În aceasta situatie este evidenta grija legiuitorului de a nu se întârzia judecarea cauzei, prin judecarea caii de atac împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de suspendare.

Principiul egalitatii si al nediscriminarii, în strânsa corelare cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, nu are semnificatia introducerii unei uniformizari a solutiilor legislative, fiind posibila aplicarea unor tratamente juridice diferite, în cazurile în care aceasta se justifica în mod obiectiv si rational.

În raport de dispozitiile legale invocate, Curtea constata ca sunt supuse recursului, dupa caz, numai încheierile prin care instanta a dispus suspendarea judecatii ori s-a respins cererea de repunere pe rol a cauzei suspendate, iar nu si încheierile interlocutorii de respingere a cererii de suspendare a judecatii.

Pentru toate aceste considerente, Curtea va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentii-pârâti POP FLOAREA si PASCAL MARIAN  NICU împotriva încheierii de respingere a cererii de suspendare a judecarii cauzei formulata în temeiul art.244 alin.1 pct.2 Cod procedura civila din data de 14.06.2007, pronuntata  de Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV a Civila în dosarul nr.8123/302/2006, în contradictoriu cu intimatul-reclamant PASCANU MIHAI.

Irevocabila.

Pronuntata în sedinta publica, azi 11.09.2007.

PRESEDINTE, JUDECATOR,  JUDECATOR,

MIRELA VISAN  BIANCA ELENA TANDARESCU IOANA BUZEA

GREFIER,

OLIVIA GHEORGHE

Domenii speta

Spete similare