Drepturi banesti

Sentinţă civilă 483 din 17.03.2009


DOSAR NR.8013/121/2008

La ordine fiind soluţionarea litigiului de muncă intervenit între reclamanţii  A M, B A, C M,

CU M, F R, V D, V G,  N V, F I reprezentaţi de S I P G şi pârâţii C L G şi S G NR.  " M. V

G.

La apelul nominal au răspuns pentru reclamante, reprezentantul acestora S I P G prin

consilier juridic A E C,cu delegaţie la dosar,pentru  pârâta S G nr. „M V” G, consilier juridic C C, în

baza delegaţiei pe care o depune la dosar şi chematul în garanţie Guvernul României prin M.F.P,

prin consilier juridic PV, în baza delegaţiei pe care o depune la dosar, lipsă fiind pârâtul C L G şi

chemaţii în garanţie Guvernul României prin M.F.P Bucureşti şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi

Inovării Bucureşti.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, în sensul că s-a depus la dosar întâmpinare din partea

Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării Bucureşti.

Reprezentantul chematului în garanţie Guvernul României prin M.F.P invocă excepţia

lipsei calităţii de reprezentant pentru Guvernul României întrucât este reprezentantul Statului şi

poate reprezenta Statul Român în anumite condiţii prevăzute de lege.

Tribunalul pe lângă excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul C L G

prin întâmpinare şi a lipsei calităţii de reprezentant pentru Guvernul României invocată de către

Guvernul României prin MFP , din oficiu invocă excepţia lipsei capacităţii procesuale a chematului

în garanţie Guvernului României, sens în care acordă cuvântul părţilor atât asupra acestor excepţii

cât şi pe fondul cauzei.

Reprezentantul reclamantelor solicită respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale

pasive a Cui L G având în vedere că, potrivit Contractului colectiv de muncă acesta are atribuţii

stricte de finanţare a unităţilor de învăţământ iar cu privire la celelalte excepţii arată că  lasă la

aprecierea instanţei.

Pe fondul cauzei, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, în sensul de a se

dispune obligarea pârâţilor la acordarea transelor suplimentare de vechime prevăzute de art 50

alin 1 şi 2 din Legea 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, privind Statutul

Personalului Didactic şi la plata diferenţelor de drepturi salariale actualizate cu rata inflaţiei, pe

ultimii trei ani anteriori introducerii acţiunii, diferenţe rezultate ca urmare a neacordării tranşelor

suplimentare de vechime.

Cu privire la cererea de chemare în garanţie arată că lasă la aprecierea instanţei.

Reprezentantul pârâtei –unitate de învăţământ, cu privire la excepţia lipsei calităţii

procesuale pasive a Cui L G , solicită respingerea acesteia întrucât Primăria aprobă bugetele pe

care le şi plătesc.Cu privire la celelalte excepţii solicită admiterea acestora, considerând că

Ministerul Finanţelor Publice nu are calitatea de reprezentant al Guvernului României  şi deci, nu

are capacitate procesuală în cauză.

Pe fondul cauzei, arată că începând cu anul 2000 există OUG nr.8/2000 care include 

anumite plăţi în salariul de bază,plăţi care au fost incluse, instanţa urmând a aprecia asupra

acestui aspect.

Reprezentantul Guvernului României prin M.F.P solicită admiterea excepţiei lipsei

capacităţii procesuale a Guvernului României iar faţă de celelalte excepţii şi fondul cauzei, lasă la

aprecierea instanţei.

T R I B U N A LU L

Asupra cauzei civile de faţă, constată:

Prin cererea  înregistrată pe rolul Tribunalului G sub nr. 8013/121/2008 din 10.12.2008,

reclamanţii A M, B A, C M, CU M, F R, V D, V G,  N V, F I reprezentaţi de S I P G au

solicitat în contradictoriu cu pârâţii, C L G şi S G NR.  " M. V G, plata drepturilor salariale

neacordate – reprezentând sporul pentru  tranşele suplimentare de vechime prevăzute de art. 50

al. 1 şi 2 din legea 128/1997,pe o perioadă de 3 ani anterioară depunerii cererii de chemare în

judecată, actualizată cu indicele de inflaţie.

Motivându-şi în fapt cererea, au arătat că în art. 50 al. 1 şi 2 din legea 128/1997  sunt

reglementate tranşele suplimentare de vechime că reclamanţii îndeplinesc condiţiile de vechime

pentru a beneficia de tranşele suplimentare, nu le-au fost acordate aceste drepturi.

În drept, au invocat art. 50al 1,2 din Legea nr-128/1997.

Pârâtul C L G  a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale

pasive, întrucât într-un litigiu de muncă pârât nu poate fi decât unitatea care utilizează munca

prestată de salariat, că este culpa reclamanţilor că nu au îndeplinit procedurile instituite de lege în

ceea ce priveşte propunerile de buget.

A formulat şi cerere de chemare în garanţie a Guvernului României şi a Ministerului

Educaţiei , Cercetării şi Tineretului pentru ca, în situaţia în care va cădea în pretenţii aceste

instituţii să fie obligate să îl despăgubească cu fondurile necesare pentru plata sumelor solicitate

de reclamanţi.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Având în vedere disp. Art. 137 din C.pr.civ. instanţa va analiza mai întâi excepţia lipsei

calităţii procesuale pasive invocată de C L. 

Potrivit art. 167din legea 128/1997, unităţile de învăţământ P de stat funcţionează ca

unităţi finanţate din fonduri alocate prin bugetele Le ale unităţilor administrativ-teritoriale pe a căror

rază îşi desfăşoară activitatea, de la bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii. Prin urmare,

calitatea de ordonator de credite în ceea ce priveşte cheltuielile de personal revine Cui L în raza

căruia se află unitatea de învăţământ.

Nu are relevanţă dacă sumele corespunzătoare au fost sau nu trecute în buget, de vreme

ce acest aspect nu poate fi imputat reclamanţilor şi nici dacă participă sau nu la negociere, dacă

acest drept a fost solicitat pe cale administrativă sau direct în instanţă.

Pe fondul cauzei, se constată:

Reclamanţii – membrii ai Sui I P G – sunt salariaţi ai şcolii  pârâte şi au o vechime de

peste 30 de ani, aşa cum rezultă din tabelul aflat la fila 3.

Potrivit dispoziţiilor art. 50  din Legea nr-128/1997:

(1) Personalul didactic din învăţământul P beneficiază de tranşele de vechime la salarizare stabilite

de lege şi de trei tranşe suplimentare, care se acordă la 30, 35 şi la peste 40 de ani de activitate în

învăţământ.

(2) Pentru fiecare dintre tranşele suplimentare de vechime se acordă o creştere a coeficientului

de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranşei anterioare de vechime.

 Dispoziţiile legale sus-arătate sunt imperative, fiecare unitate de învăţământ în care sunt

încadraţi şi reclamanţii, având obligaţia ca la împlinirea stagiului de vechime de 30,35,40 ani( în

funcţie de situaţia concretă a fiecărui reclamant ) să acorde acea creştere a coeficientului de

ierarhizare.

Potrivit art. 287 codul muncii, sarcina probei revine angajatorului. Nu s-a făcut nici o

dovadă în sensul că articolul indicat a fost respectat şi că reclamanţii au primit sumele

corespunzătoare, şi nici nu s-a indicat nici un temei juridic care ar fi făcut inaplicabil în cauză art.

50 din legea 128/1997.

Este adevărat că prin OG 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008

şi în anul 2009 personalului din învăţământ s-a prevăzut în art. 5  al. (2)că în coeficienţii de

multiplicare cuprinşi în anexele nr. 2, 2a şi în anexele nr. 1.1b şi 1.2b, prevăzuţi la ultimele 3 tranşe

de vechime recunoscută de 30 - 35 ani, 35 - 40 ani şi peste 40 ani în învăţământ, sunt cuprinse şi

creşterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranşei anterioare de vechime,

prevăzute la art. 50 alin. (2) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, însă

nu s-a făcut nicio dovadă a aplicării acestui din urmă act normativ, la fel ca şi în situaţia art. 50 din

legea 128/1997.

Prin urmare, nu se poate verifica modul de calcul al salariilor după apariţia OG 15/2008

pentru a se stabili că s-a ţinut seama de procentele indicate în cele două acte normative. Faţă de

pasivitatea manifestată de angajator, instanţa nu poate face aplicarea nici unei prezumţii, de vreme

ce reclamanţii susţin, în continuare că nu li s-au plătit aceste drepturi.

Faţă de aceste considerente, va admite în parte acţiunea, va obliga pârâţii să plătească

reclamanţilor drepturile salariale neacordate reprezentând c/val tranşelor suplimentare de vechime,

începând cu data de 10.12.2005 la zi. În concret, fiecare angajator, va verifica în ce categorie de

vechime se aflau reclamanţii la data de 10.12.2005 şi, în măsura în care era de peste 30 de ani, va

aplica creşterea  coeficientului de ierarhizare corespunzătoare din această dată şi apoi creşterile

ulterioare de la 35, respectiv 40 de ani, de la data împlinirii condiţiei de vechime. Dacă la data de

10.12.2005 salariatul nu avea o vechime de peste 30 de ani, dar a realizat-o ulterior, drepturile se

vor calcula şi achita de la data împlinirii condiţiei de vechime.

În ceea ce priveşte actualizarea cu indicele de inflaţie a acestor drepturi băneşti până la

data plăţii efective, tribunalul o consideră întemeiată, din perspectiva disp.art.161 pct.4 Codul

muncii, precum şi a faptului  că prin aceasta se realizează o corelaţie între salariul real şi salariul

nominal de care reclamanţii  ar fi beneficiat la momentul la care pârâţii le datorau drepturile băneşti

în cauză şi momentul  în care aceste sume au intrat efectiv în patrimoniul beneficiarului.

 Aceasta deoarece principala funcţie a indexării este aceea de a atenua efectele inflaţiei

asupra nivelului  de trai.

Referitor la cererile de chemare în garanţie, instanţa reţine:

Pârâtul C L a formulat cereri de chemare în garanţie cu un conţinut juridic ilogic, în sensul

că, deşi a solicitat chemarea în garanţie a Guvernului României, respectiv a Ministerului

Educaţiei , Cercetării şi Tineretului, a solicitat să fie reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, de

Direcţia Generală a Finanţelor Publice, respectiv de Inspectoratul Şcolar, deşi acestea nu au

calitatea de reprezentant legal în procese al instituţiilor chemate în garanţie.

In ce priveste  exceptia lipsei capacitatii juridice a pârâtului Guvernul României, instanta

urmează a o admite motivat de faptul că potrivit  legii 90/2001 acesta este un organ colegial fără

personalitate juridică, având ,e adevarat o capacitate juridică specială de drept public numai atunci

când instantele judecatoresti specializate exercită, în conditiile stabilite de Constitutie si de Legea

nr.554/2004, controlul legalitatii actelor sale.

Cererea de chemare in garanţie a Ministerului Educaţiei va fi respinsă ca nefondată.

 Potrivit disp. art 167 alin  17 din legea 84/1995 , de la bugetul de stat, prin bugetul

Ministerului Educaţiei şi Cercetării, se asigură următoarele cheltuieli aferente unităţilor de

învăţământ P, inclusiv pentru învăţământul special:

a) componenta Lă aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanţate de Guvernul României şi

de organismele financiare internaţionale, precum şi rambursările de credite externe aferente

proiectelor respective;

b) bursele pentru elevii din Republica Moldova, precum şi bursele pentru elevii străini şi etnicii

români din afara graniţelor ţării;

c) organizarea evaluărilor, simulărilor şi examenelor naţionale;

d) perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi didactice auxiliare, precum şi

organizarea examenelor naţionale de ocupare a posturilor didactice;

e) manualele şcolare pentru învăţământul obligatoriu şi pentru elevii cu dificultăţi materiale din

învăţământul liceal şi de arte şi meserii;

f) finanţarea, pe bază de hotărâri ale Guvernului, a unor programe anuale sau multianuale de

investiţii, modernizare şi dezvoltare a bazei materiale a instituţiilor publice de învăţământ P de stat,

inclusiv consolidări şi reabilitări de şcoli şi dotări;

g) finanţarea unor programe naţionale de protecţie socială, stabilite prin reglementări specifice;

h) finanţarea privind organizarea, pentru elevi, de concursuri pe obiecte de învăţământ şi pe

meserii, tehnico-aplicative, ştiinţifice, de creaţie, concursuri şi festivaluri cultural-artistice,

campionate şi concursuri sportive şcolare, cu participare naţională şi internaţională, precum şi

olimpiade internaţionale pe obiecte de învăţământ.

Având in vedere aceste aspecte, precum si dispozitiile alin 3-6 ale aceluiasi articol, potrivit

carora finantarea de baza, ce include si cheltuielile de personal, se asigura prin bugetele Le ale

unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ, din sumele defalcate din

unele venituri ale bugetului de stat şi din alte venituri ale bugetelor L ,iar Ministerul Educaţiei şi

Cercetării are atributii expres stabilite  in ceea ce priveste finantarea cheltuielilor unitătilor din

învătamântul P si care nu include si cheltuielile de personal, va respinge cererea de chemare in

garanţie ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului C L G.

Admite acţiunea formulată de reclamanţii  A M, B A, C M, CU M, F R, V D, V G,  N

V, F I reprezentaţi de S I P G , în contradictoriu cu pârâţii C L G şi S G NR.  " M. V G, cu

sediul în G, str.T V, nr., judeţul G.

Obligă pe pârâţi către reclamanţi la plata tranşelor suplimentare de vechime acordate la

30,35 şi la peste 40 de ani de activitate în învăţământ, pentru fiecare dintre tranşele suplimentare

de vechime acordându-se o creştere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de

ierarhizare corespunzător tranşei anterioare de vechime, începând cu data de 10.12.2005 la zi,

drepturi ce vor fi actualizate în funcţie de rata inflaţiei la data plăţii efective, cu luarea în

considerare pentru fiecare reclamant a perioadei efectiv lucrate şi a vechimii corespunzătoare în

învăţământ.

Obligă pe pârâţi către reclamanţi la plata diferenţelor de drepturi rezultate ca urmare a

acordării drepturilor mai sus menţionate şi cele efectiv încasate.

Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale a chematului în garanţie Guvernul României.

Respinge cererea de chemare în garanţie promovată în contradictoriu cu acesta pentru

lipsa capacităţii procesuale.

Admite excepţia lipsei calităţii de reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice.

Constată că Ministerul Finanţelor Publice nu are calitatea de reprezentant al Guvernului

României.

Respinge cererea de chemare în garanţie a Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, ca

nefondată.

 

 

 

 

1