Fara titlu

Sentinţă civilă 223 din 17.09.2009


JUDECĂTORIA AGNITA

SENTINŢA  CIVILĂ  Nr.223/ 17 septembrie 2009

Domeniu asociat : fond funciar

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Agnita la data de 5.03.2008 sub dosar nr.126/174/2008, reclamantul L. R., dom. în Germania…., . a atacat hotărârea nr.427/11.12.2007 emisă de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de  Proprietate Privată asupra Terenurilor ..prin care i-a fost respinsă contestaţia formulată împotriva respingerii cererii sale de către Comisia Locală … pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor.

În motivarea plângerii reclamantul arată că hotărârea Comisiei Judeţene Sibiu i-a fost comunicată de către Primăria or…. cu adresa nr.5871/8.02.2008. În  anul 1970  când

a plecat legal din ţară a fost forţat să renunţe la cetăţenia română. De la data de 1.01.2007 România este membră a Uniunii Europene, iar statul român s-a obligat să garanteze dezvoltarea proprietăţii private şi restituirea integrală a proprietăţilor confiscate abuziv de regimul comunist.

În drept nu a fost indicat nici un text legal.

Plângerii i-au fost anexate, în copie, adresa Primăriei or. .. – Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor nr.5871/8.02.2008 şi hotărârea nr… a Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de  Proprietate Privată asupra Terenurilor ….

Pârâta Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de  Proprietate Privată asupra Terenurilor… a solicitat prin întâmpinarea depusă în cauză respingerea plângerii ca fiind netemeinică şi nelegală.

În motivarea întâmpinării pârâta arată că la art.1 al hotărârii nr… a fost respinsă contestaţia formulată de reclamant deoarece acesta nu a depus acte doveditoare din care să rezulte cetăţenia română, condiţie prevăzută de art.48 din Legea nr.18/1991 republicată, asupra căruia s-a pronunţat şi Curtea Constituţională prin decizia nr.630/2007, stabilind că dispoziţiile acestui articol sunt în conformitate cu prevederile constituţionale. Curtea a argumentat faptul că retrocedarea către foştii proprietari sau moştenitorii acestora a dreptului de proprietate şi reglementarea condiţiilor în care operează această retrocedare constituie opţiunea legiuitorului, în acord cu finalitatea reparatorie a legii, iar condiţionarea exercitării dreptului de a formula cerere de reconstituire de calitatea de cetăţean român reprezintă o astfel de opţiune, care este pe deplin constituţională.

În drept au fost invocate dispoziţiile Legii nr.18/1991, modificată şi republicată, Legii nr.1/2000, modificată şi completată, Legii nr.247/2005, H.G. nr.890/2005, art.115 şi urm. C.pr.civ., decizia nr.630/2007 a Curţii Constituţionale.

La data de 2.09.2008 judecarea cauzei a fost suspendată, în temeiul art.1551 C.pr.civ., pentru neîndeplinirea de către reclamant a obligaţiilor stabilite de instanţă cu privire la dovada cetăţeniei române.

Cauza a fost repusă pe rol la data de 15.06.2009, iar prin precizarea scrisă formulată ulterior de reclamant prin avocat s-a solicitat anularea hotărârii nr.427/11.12.2007 dată de pârâta Comisia Judeţeană .. pentru Stabilirea Dreptului de  Proprietate Privată asupra Terenurilor prin care a fost respinsă contestaţia formulată împotriva hotărârii Comisiei  Locale .. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor nr.. .., în ceea ce priveşte considerentul pentru care a fost respinsă contestaţia, respectiv lipsa dovezii cetăţeniei române. De asemenea, s-a solicitat trimiterea cererii reclamantului spre competentă soluţionare către Comisia Locală ..în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor.

În fapt se arată că terenul care a făcut obiectul cererii de reconstituire a dreptului de proprietate a aparţinut antecesorilor reclamantului şi este înscris în CF nr… Agnita, nr. top…, fiind dovedită prin actele depuse atât suprafaţa preluată de la aceştia, cât şi calitatea reclamantului de persoană îndreptăţită.

Nu se poate înlătura posibilitatea dobândirii de către persoanele ce nu deţin cetăţenia română a unui drept patrimonial ca efect al moştenirii legale, fără a se acorda o despăgubire, întrucât s-ar institui o imposibilitate legală, discriminatorie de a dobândi un bun. Chiar dacă prin decizii ale Curţii Constituţionale s-a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.48 din Legea nr.18/1991 republicată, doar deciziile prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare, sunt definitive şi obligatorii, potrivit art.31 din Legea nr.47/1992 republicată.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, respectiv s-a depus la solicitarea instanţei de către Comisia Locală .. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor întreaga documentaţie care a stat la baza soluţionării cererii reclamantului Lang Reinhard, cu precizarea că acesta are al doilea prenume de Daniel şi a renunţat la cetăţenia română conform Decretului nr.493/1970.

Analizând actele şi lucrările dosarului şi soluţionând plângerea, instanţa reţine următoarele:

Prin notificarea adresată Primăriei or. ..şi înregistrată sub nr.. reclamantul, în calitate de moştenitor al defuncţilor L.O. şi soţia M…, născută A., foşti  proprietari ai  terenului înscris în CF nr…., a  solicitat  restituirea  terenului  în

conformitate cu dispoziţiile Legii nr.247/2005.

La data de 6.12.2005 reclamantul a depus o altă cerere prin care precizează că solicită reconstituirea dreptului de proprietate asupra imobilului arător şi fânaţ, înscris în CF nr.3291 Agnita, nr. top.1851, 1852, 1858, 1859 şi 1864. În cazul în care reconstituirea în natură a imobilului nu mai este posibilă solicită acordarea de despăgubiri în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare. Au fost anexate, copia cărţii funciare nr.3291 Agnita şi acte doveditoare ale calităţii de moştenitor după antecesorii L. O. W. şi L.M. (părinţii reclamantului).

În şedinţa Comisiei Locale … pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor din 27.09.2007 a fost analizată cererea reclamantului, prin hotărârea nr… fiind respinsă cererea formulată de acesta în baza Legii nr.247/2005, ca urmare a lipsei actelor doveditoare în susţinerea solicitării reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, respectiv dovada cetăţeniei române.

Contestaţia formulată de reclamant, care a fost nemulţumit de respingerea cererii de stabilire a dreptului de proprietate de către Comisia Locală .., a fost respinsă prin hotărârea nr…. a Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de  Proprietate Privată asupra Terenurilor .. cu motivarea că reclamantul nu a depus acte doveditoare din care să rezulte cetăţenia română, condiţie prevăzută de art.48 din Legea nr.18/1991 republicată, cu modificările ulterioare, asupra căruia s-a pronunţat Curtea Constituţională prin decizia nr.630/2007, stabilind că dispoziţiile acestui articol sunt în conformitate cu prevederile constituţionale.

Referitor la motivul pentru care a fost respinsă cererea de reconstituire a dreptului de proprietate şi contestaţia formulată împotriva acestei soluţii de către cele două comisii, respectiv lipsa dovezii cetăţeniei române, trebuie avute în vedere nu numai dispoziţiile art.48 din Legea nr.18/1991 republicată, care prevăd în mod expres că cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum şi foştii cetăţeni români care şi-au redobândit cetăţenia română pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, ci şi dispoziţiile art.8 şi 13 din acelaşi act normativ.

Astfel, prin art.8 alin.2 din Legea nr.18/1991 republicată se recunoaşte calitatea de persoane îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate tuturor moştenitorilor persoanelor care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, iar  art.13 din aceeaşi lege prevede că moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorilor lor, fiind consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea care o fac comisiei de fond funciar.

Rezultă din aceste dispoziţii legale că moştenitorii persoanelor care au avut teren în patrimoniu, teren ce a fost preluat în condiţiile înscrise în actul normativ, sunt îndreptăţiţi la reconstituirea dreptului de proprietate ce a aparţinut autorilor lor, prin depunerea cererii de reconstituire aceştia dobândind o speranţă legitimă la obţinerea exerciţiului efectiv al dreptului de proprietate, dobândind astfel un bun în sensul art.1 din Primul Protocol adiţional al CEDO.

Din această perspectivă, distincţia făcută în art.48 din Legea nr.18/1991 republicată, care înlătură de la posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate pe moştenitorii care nu au dobândit cetăţenia română, însă permite reconstituirea pentru persoanele ce au avut cetăţenie română, dar au renunţat la aceasta şi au dobândit cetăţenia română sau chiar pentru persoanele cu dublă cetăţenie, determină o diferenţiere ce nu are o justificare obiectivă.

Pe  de  altă  parte,  trebuie  avute în  vedere şi  prevederile constituţionale (art.44  din

Constituţie), care garantează şi ocrotesc proprietatea privată. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate  privată  asupra  terenurilor în condiţiile  rezultate  din aderarea

României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.

Astfel că, odată cu ratificarea de către ţara noastră a Convenţiei pentru apărarea drepturilor  omului şi  a  libertăţilor  fundamentate,  precum şi  a  protocoalelor  adiţionale  la

acestea, abordarea problematicii referitoare la respectarea dreptului de proprietate în concordanţă cu articolul 1 din Primul Protocol adiţional al Convenţiei este obligatorie, aplicarea acestor prevederi având un caracter prioritar, conform cu art.20 din Constituţie.

Chiar dacă prin mai multe decizii ale Curţii Constituţionale (nr.1002/6.11.2007, nr.630/26.06.2007, nr.1218/18.12.2007) a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.48 din Legea nr.18/1991, trebuie avut în vedere faptul că doar deciziile prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe în vigoare ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă sunt definitive şi obligatorii, potrivit art.31 din Legea nr.47/1992 republicată.

Faţă de aceste considerente şi având în vedere că persoanele după care reclamantul L. R. solicită reconstituirea dreptului de proprietate au fost cetăţeni români, că de asemenea reclamantul s-a născut în România şi a dobândit cetăţenia română prin naştere (la data plecării din ţară fiind nevoit să renunţe la cetăţenie conform Decretului nr.493/1970) şi că acesta dobândeşte dreptul de proprietate urmare a moştenirii legale a părinţilor săi, motivul pentru care pârâta Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de  Proprietate Privată asupra Terenurilor .. a respins contestaţia, respectiv lipsa dovezii cetăţeniei române, este neîntemeiat, fiind discriminatorie condiţionarea dobândirii unui drept patrimonial ca efect al moştenirii legale de calitatea de cetăţean român la data formulării cererii.

Ca urmare, în temeiul art.53 şi urm. din Legea nr.18/1991 republicată va fi admisă în parte plângerea formulată de reclamant, astfel cum a fost precizată şi se va dispune anularea în parte a hotărârii nr.427/11.12.2007 emisă de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de  Proprietate Privată asupra Terenurilor .., iar cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de acesta va fi trimisă spre competentă soluţionare pârâtei Comisia Locală Agnita pentru Stabilirea Dreptului de  Proprietate Privată asupra Terenurilor, deoarece aceasta a respins cererea pe un aspect de procedură, fără a analiza fondul problemei. Comisia locală va stabili dacă reclamantul este îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate faţă de persoanele indicate în cerere, cât şi întinderea suprafeţei de teren care rezultă din actele depuse la dosar.

În temeiul art.274 şi art.276 C.pr.civ., cererea reclamantului privind obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată va fi respinsă întrucât nu se poate reţine o culpă procesuală în sarcina acestora, raportat la motivaţia admiterii plângerii.