Plangere contraventionala. Nelegalitate proces verbal

Sentinţă civilă 1448 din 30.10.2008


Plangere contraventionala. Nelegalitate proces verbal

Prin plângerea formulata la data de 03.03.2008 si înregistrata pe rolul Judecatoriei Piatra Neamt petentul a solicitat în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Politie al Judetului Neamt anularea procesului verbal de contraventie seria PCA nr. 36101118/09.02.2008 si exonerarea de plata amenzii contraventionale, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea plângerii sale petentul a aratat, în esenta, ca nu a depasit viteza legala pe acel sector de drum, iar nesemnarea de catre el a procesului-verbal s-a datorat refuzului agentului constatator de a-i consemna obiectiunile.

Analizând actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:

Prin procesul verbal de contraventie seria PCA  nr. 3610118/09.02.2008 petentul a fost sanctionat contraventional cu amenda în cuantum de 300 lei si 4 puncte de penalizare pentru savârsirea contraventiei prevazuta de art. 121 din HG nr. 1391/2006 si sanctionata de art. 108 alin 1 lit. c pct 3 din O.U.G. nr. 195/2002, constând în aceea ca a circulat pe raza comunei Straja, în localitate cu viteza de 87 km/h, înregistrata de Radar pe caseta video 49 A. Procesul-verbal nu este semnat de contravenient, purtând semnatura unui martor, iar la rubrica “alte mentiuni” este înscrisa obiectiunea “ nu s-a aratat buletinul de verificare metrologica la Radar”.

O.G. nr.2/2001 nu contine dispozitii exprese privind valoarea probanta a procesului-verbal de contraventie. Fiind un act administrativ, se aplica principiile generale din dreptul administrativ privind prezumtia de legalitate. Din aceasta perspectiva si în baza art.1169 C.civ., i-ar reveni petentului obligatia de a propune si aduce probe care sa dovedeasca contrariul celor retinute de agentul constatator în procesul-verbal de contraventie.

Conform art. 20 din Constitutia României, textul Conventiei Europene a Drepturilor Omului(ratificata de România prin Legea nr. 30/1994) este încorporat în dreptul intern, având o forta juridica superioara legilor în materia drepturilor fundamentale ale omului, aplicabilitatea Conventiei în latura sa penala, în domeniul contraventional fiind stabilita de Curte în cauza Anghel contra României.

Din perspectiva jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului în materia prezumtiei de nevinovatie sub aspectul sarcinii probei, art.6 par.2 nu interzice existenta unor prezumtii de fapt sau de drept, însa prin reglementarea acestora statele trebuie sa respecte cerinta proportionalitatii între mijloacele folosite si scopul legitim urmarit. Asadar, trebuie analizat în fiecare caz în parte daca modul în care opereaza aceasta prezumtie de legalitate a procesului-verbal nu aduce atingere principiului proportionalitatii între scopul urmarit si mijloacele utilizate, mai ales din prisma dreptului la aparare al petentului.

În cazul analizat instanta apreciaza ca sarcina probei este rasturnata, respectiv procesul-verbal de contraventie nu este valabil decât daca este însotit de catre o dovada – de natura tehnica – de savârsire a contraventiei.

Potrivit art. 121 alin. 2 Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind

circulatia pe drumurile publice, nerespectarea regimului de viteza se constata de catre politisti cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, în conditiile legii.

Totodata trebuie verificat daca sunt îndeplinite conditiile prevazute de NML 021-05, care stabilesc cerintele metrologice si tehnice pe care trebuie sa le îndeplineasca cinemometrele utilizate de politia rutiera la masurarea vitezei de circulatie a autovehiculelor pe drumurile publice.

Organul constatator a depus la dosar un buletin de verificare metrologica pentru cinenometrul de control rutier montat pe Dacia Logan cu nr. de înmatriculare B-05-FJI, însa din analiza cuprinsului procesului-verbal de  contraventie nu rezulta ca viteza a fost înregistrata cu acest aparat radar, astfel neputându-se stabili cu certitudine daca cinenometrul care a înregistrat viteza de deplasare a autoturismului condus de catre petent este sau nu verificat metrologic.

Asadar, pentru dovada faptului ca petentul a circulat cu viteza de 87 km/h sa fie dincolo de orice dubiu, era necesar ca în procesul-verbal de contraventie sa fie precizat un element de individualizare a aparatului radar cu care a fost surprinsa fapta (indicarea casetei pe care a fost înregistrata fapta fiind fara relevanta) sau cel putin autoturismul pe care era montat acesta.

Astfel fiind, în aplicarea principiului in dubio pro reo, instanta va admite plângerea formulata si va anula procesul-verbal de contraventie, cu consecinta exonerarii petentului de plata amenzii.