Fond funciar, rectificare cf, anulare act

Pe rol pentru azi fiind judecarea cauzei civile formulată de către reclamanta E. R. U. C. R. G. C. O. împotriva pârâţilor C. L. F. F. H. PRIN P., C. J. B. PRIN P., T. I., SC F. SRL PRIN ADMINISTRATOR N. D., având ca obiect fond funciar, rectificare CF, anulare act.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei că atât mersul dezbaterilor cât şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă publică din data de 14 mai 2013, care face parte integrantă din prezenta, iar în vederea deliberării s-a amânat pronunţarea cauzei la data de 21 mai 2013, 28 mai 2013, 4 iunie 2013, când:

INSTANŢA

Deliberând asupra cererii de faţă, 

În baza actelor de la dosar, constată următoarele:

1.1. Poziţia procesuală a reclamantei:

Prin acţiunea civilă înregistrată la această instanţă la data de ………, reclamanta E. R. U. C. R. G. C. O. a chemat în judecată pârâţii C. L. F. F. H. PRIN P., C. J. B. PRIN P., T. I., SC F. SRL PRIN ADMINISTRATOR N. D. solicitând ca instanţa să pronunţe o hotărâre prin care:

1.să dispună anularea parţială a titlului de proprietate nr. …../……. eliberat pe seama pârâtului T. I. privitor la cota de 5200/54.473 părţi din parcela nr. top. 291/2 din CF …. H., dispunând totodată anularea încheierii de intabulare nr. …./…… și a tuturor inscripţiilor de CF de sub B14 din CF … H., ca fiind lovite de nulitate absolută şi drept urmare să dispună rectificarea şi restabilirea situaţiei anterioare de CF în privinţa cotei de 5200/54473 părţi din parcela nr. top. 291/2 ca reprezentând proprietatea reclamantei;

2.anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …../…… la BNP „ I. T.” privitor la cota de 1100/54473 părţi din parcela nr. top. 291/2, dispunând totodată anularea încheierii de întabulare nr. …../……, cu rectificarea şi restabilirea situaţiei anterioare de CF, toate actele şi operaţiunile de CF în cauză fiind lovite de nulitate absolută şi încheiate în evidenţă conivenţă şi cu fraudarea legii;

3.să dispună anularea parţială a încheierii de întabulare nr. ……/……, concomitent cu anularea inscripţiilor de CF de sub B16 din CF …. H., precum şi a celor înregistrate în CF … NDF H. pe seama pârâtei SC F. SRL, privitor la cota de 1100/54473 părţi aferentă nr. cadastral 35 H., autorizând rectificarea şi restabilirea situaţiei anterioare de CF în favoarea reclamantei;

4.să dispună completarea titlului de proprietate nr. ……/…… eliberat în favoarea reclamantei, cu înscrierea corespunzătoare şi a cotei de 5200/54473 părţi aferentă parcelei nr. top. 291/2 şi în acest sens obligarea celor două Comisii de fond funciar să procedeze la întocmirea documentaţiei corespunzătoare şi eliberarea titlului de proprietate corectat cu cota de mai sus;

5. cu cheltuieli de judecată în caz de opunere. 

În motivarea în fapt a acţiunii, reclamanta arată că astfel cum rezultă din datele de CF înregistrate în coala … H. la poziţia B14, pârâtul T. I. a beneficiat ilegal de reconstituirea unui drept de proprietate pentru o cotă totală de 5200/54473 părţi din parcela cu nr. top. 291/2 proprietatea E. G.-C. O., pe seama căreia a fost titlul de proprietate nr. …./….., întabulat sub B20, însă numai asupra cotei de 32773 părţi din nr. top. 291/2.

Arată că peste dreptul originar al reclamantei, pârâtul T. I. nu poate opune şi prezenta vreun alt act legal care să-l fi îndreptăţit la reconstituirea pe seama sa a unui drept de proprietate din parcela nr. top. 291/2 identificată iniţial cu sola 76 şi nr. top. 925/1 la scara 1:10000, echivalată ulterior la scara 1:2880 în care îi corespunde parcela nr. top. 291/2.

Arată că nulitatea absolută este prezentă şi determină anularea parţială a titlului de proprietate nr. …./…..  eliberat pe seama pârâtului T. I. şi în mod corelativ determină anularea încheierii de intabulare nr. …./….., mai ales că cererea de înscriere înregistrată sub acest număr nu cuprinde nici măcar semnătura  acestuia şi datele elementare de identificare, ceea ce ridică o seria de suspiciuni  în privinţa respectivelor operaţiuni de CF.

În drept reclamanta invocă art. III din Legea 169/1997 şi disp. legii 1/2000. 

În probaţiune reclamanta a depus la dosar în xerocopii, Titlul de proprietate nr. ….. eliberat pe seama E. R. U. cu R. G. C. O. la data de …….; CF nr. 515 H.; 428 H.; cerere de înscriere nr. …./…..; Titlul de proprietate nr. …. eliberat pe seama pârâtului T. I. la data de ….; Adeverinţa nr. …./…..; încheierea nr. …../……; cererea de înscriere nr. …./…….; Contract de vânzare-cumpărare autentificat de BNP I. T. prin încheierea de autentificare nr. …./….; încheierea nr. …../…..; Cerere de înscriere nr. ……/….; declaraţia dată de N. D. autentificată de BNP G. . prin încheierea de autentificare nr. …./…; plan de amplasament şi delimitare a corpului de proprietate ; Fişa corpului de proprietate …. H.; Memoriu înregistrat sub nr. …./…..; încheierea nr. …./….. eliberată de OCPI Beiuş în dosarul …../…..; CF … H..

 Capetele de cerere 2 şi 3 au fost legal timbrate cu suma de 71 lei , potrivit chitanţei seria … ……. BH din data de …….. (fila 75), în condiţiile în care capetele de cerere 1 şi patru sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru , potrivit prevederilor 25 din Legea nr. 146/1997 .

1.2 La data de ….., reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de către pârâta SC F. SRL.

În motivarea răspunsului la întâmpinare, reclamanta invocă nulitatea absolută a actelor atacate, arătând că potrivit practicii şi literaturii de specialitate, efectul nulităţii actelor juridice se exprimă în adagiul guod nullum est, nullum producit efectum concretizat în operarea a trei principii: nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor, ci şi pentru trecut, întorcându-se până în momentul încheierii actului; tot ce s-a executat în baza unui act nul trebuie restituit; nulitatea actului iniţial, primar, atrage nulitatea actului subsecvent datorită legăturii sale cu primul.

Invocă :

-Decizia civilă nr. …./……. a Tribunalului Timiş potrivit căreia „

 caracterul de ordine publică al nulităţii absolute ce sancţionează actele juridice încheiate cu încălcarea unor prevederi legale imperative trece înaintea principiului potrivit căruia nimeni nu poate să invoce propria sa turpitudine, astfel încât excepţia referitoare la o atare nulitate va putea fi ridicată şi de partea care, cu intenţie şi profitând de neştiinţa celeilalte  părţi a nesocotit astfel de dispoziţii”.

-Decizia civilă nr. …../…… pronunţată de Fostul Tribunal Suprem

 potrivit căruia „ în cazul nulităţii absolute , orice persoană interesată, chiar şi aceea care a luat parte la încheierea actului are dreptul să ceară constatarea ei, fără a se putea opune prescripţia”.

-Decizia civilă nr. …../….. pronunţată de Curtea de Apel Braşov,

 potrivit căruia „ o acţiune în constatarea nulităţii absolute a unui act juridic care vizează restabilirea legalităţii înfrânte prin încălcarea unor norme imperative poate fi introdusă chiar dacă partea respectivă nu are interes de a solicita şi predarea în posesie , admisibilitatea ei fiind expres consacrată şi prin disp. art. 2 din Decretul 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă-potrivit cărora nulitatea unui act juridic poate fi invocată , fie pe cale de acţiune, fie pe cale de excepţie”.

La capitolul doi din răspunsul la întâmpinare, depus la dosar de către

 reclamantă, se arată că nu se poate reţine buna credinţă a pârâtei l perfectarea actelor atacate de reclamantă, întrucât buna credinţă reprezintă obligaţia generală de conduită ce revine părţilor la încheierea şi executarea unei convenţii.

Reclamanta arată că în conformitate cu Decizia civilă nr. …../….. pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti „ cauza actului juridic civil reprezintă un criteriu de apreciere al validităţii acestuia susceptibil să conducă la anularea actului, dacă prin scopul său concret contravine ordinii publice şi bunelor moravuri. În literatura de specialitate s-a precizat că în ipoteza în care părţile au încheiat un contract de vânzare-cumpărare în cunoştinţă de cauză, ştiind că lucrul aparţine în proprietatea altei persoane, vânzarea reprezintă o operaţiune speculativă şi este lovită de nulitate absolută, având o cauză ilicită”.

De asemenea, prin Decizia pronunţată de Curtea de Apel Iaşi nr. ……/….., s-a reţinut că „ vânzarea făcută în frauda dreptului proprietarului este un caz de nulitate absolută potrivit cunoscutului adagiu „ frauda corupe totul”, iar frauda vânzătorului şi respectiv complicitatea la fraudă a cumpărătorului sunt împrejurări de fapt ce pot fi dovedite cu orice mijloc de probă” .

Arată că sancţiunea pentru frauda de lege este nulitatea actului juridic astfel încheiat sau a actelor de executare astfel săvârşite. Frauda de lege ar consta în operaţiunea prin care părţile unui raport juridic civil, uzând de anumite dispoziţii legale, îşi creează în mod voit condiţii pentru a se sustrage unor dispoziţii imperative. Frauda desemnează o deturnare, cu intenţie, a normelor de drept de la scopul lor firesc, pentru a obţine în acest fel un folos legitim, ea se face fără violenţă, dar prin punerea în lucru a tuturor mijloacelor de drept.

1.3. La data de …….., reclamanta, a depus la dosar concluzii scrise, în cuprinsul cărora a reiterat cele arătate în motivarea acţiunii , precum şi cele arătate în motivarea răspunsului la întâmpinare depus la dosar la data de ……, filele 91-94.

-//-

2. Poziţia procesuală a pârâtei SC F. SRL

La data de ….., pârâta a depus la dosar întâmpinare , prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că la data de …… a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare autentificat de BNP Toma Ioan prin încheierea de autentificare nr. …./….. între pârâtul T. I. în calitate de vânzător şi societatea SC F. SRL, obiectul contractului reprezentând suprafaţa de …./…… părţi din 5.200/54473 părţi teren înscris sub B4 în CF …. H..

În urma încheierii acestui contract, neexistând nici o suspiciune la intabulare , a fost transferat dreptul de proprietate  societăţii SC F. SRL, transferul făcându-se conform prevederilor legale în vigoare.

Pârâta arată că după 8 ani de zile, reclamanta care cunoştea circulaţia juridică a terenului în litigiu,  a investiţiilor făcute de societate de ordinul sutelor de mii de euro cu sprijinul fondurilor europene accesate prin SAPARD, urmare cărora au fost create locuri de muncă într-o zonă în care acest lucru nu se întrevedea  pentru locuitorii din loc. H., reclamanta a introdus prezenta acţiune prin care solicită anularea încheierii de intabulare, anularea contractului de vânzare-cumpărare prin care societatea  SC F. SRL, a dobândit  cu titlu oneros , terenul în litigiu.

Arată că atâta timp cât contractul de vânzare-cumpărare autentificat de BNP T. I. prin încheierea de autentificare nr. …/…. atacat, nu este prohibit de lege şi nici contrar bunelor moravuri sau ordinii de drept, acesta nu este lovit de nulitate. Pârâtul T. I., se afla în proprietatea terenului la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare contestat, deci acest teren nu a fost dobândit în mod nelegal. De asemenea arată că prezenta acţiune este introdusă în afara termenului de 3 ani prevăzut de Legea 7/1996, privitor la contestarea bunei-credinţe, aceasta nu numai că se prezumă , dar se bucură de o recunoaştere pe plan juridic, în raport cu terţii.

Pârâta arată că atâta vreme cât nu a existat nici un impediment la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, atâta vreme cât Primăria com. H. a eliberat  Adeverinţa nr. …./….. privitor la numărul topografic pentru care s-a emis în ….. Titlul de proprietate ….. pe seama lui T…. I…. cu titlu de reconstituire drept de proprietate, neexistând nici o opoziţie la vânzarea terenului în litigiu şi de peste 8 ani de zile, nici o persoană nu a reclamant vreun drept asupra acestuia iar societatea  se află în posesia terenului de la data achitării preţului, plătesc taxele şi impozitele aferente, nu există nici un temei de drept care să conducă la admiterea cererii formulată de reclamantă de a anula contractul de vânzare-cumpărare.

Pârâta arată că prin legea nr. 7/1996 legiuitorul a înţeles să protejeze anumite categorii de dobânditori de drepturi reale, precizându-se că „ cuprinsul cărţii funciare se consideră exact în folosul acelei persoane care a dobândit, prin act juridic cu titlu oneros , un drept real”, art. 33 potrivit căruia „ dacă în careta funciară s-a înscris un drept real în condiţiile prezentei legi,în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei, dacă a fost dobândit cu bună-credinţă, iar reclamanta va trebui să dovedească contrariul.

Arată că cel mai echitabil ar fi, ca în situaţia în care reclamanta ar face dovada că ar fi fost îndreptăţită la terenul în litigiu, pârâtele să rezolve amiabil problema şi să ofere pe alt amplasament sau despăgubiri teren acesteia, în echivalent.

2.1. La data de ….., pârâta SC F. SRL, a depus la dosar concluzii scrise, în cuprinsul cărora a reiterat cele arătate în motivarea întâmpinării depusă la dosar la data de ….., filele 72-74.

-/-

3. Poziţia procesuală a pârâtului T. I.

În şedinţa publică din data de ….., pârâtul T. I. a arătat că se opune admiterii acţiunii, pământul a aparţinut tatălui său, apoi a fost cooperativizat, ulterior au fost construite hale pentru creşterea gâştelor, hale ce există şi în prezent, iar în urma Legilor Fondului Funciar, i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra 50 ari, care se află sub aceste construcţii.

I s-a prezentat contractul de vânzare-cumpărare de la fila 18 dosar, autentificat în faţa notarului, iar pârâtul a arătat că acesta este contractul încheiat cu SC F. SRL, îşi recunoaşte semnătura de la rubrica vânzător, că s-a prezentat la notarul public cu N. D., a semnat contractul, înstrăinând 11 ari teren contra sumei de 400 lei.

-/-

4. Pârâţii C. L. H. - PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991, C.  J. B. - PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991 deşi legal citaţii nu au formulat întâmpinare.

-/-

Urmare a solicitării instanţei, C. L. H. a depus la dosar la data de ….., documentele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. …../….. şi a titlului de proprietate nr. …/…., respectiv: extras din Hotărârea nr. ../….. prin care au fost validate propunerile  de atribuire a dreptului  de proprietate asupra terenurilor în baza legii fondului funciar primite la C. L. H.; adresa nr. …./…..; adresa nr. …/….; adresa emisă către C. L. pentru aplicare a Legilor fondului funciar-C. H. la data de ….; declaraţia dată de administratorul împuternicit al E. G. C. O. la data de ……; CF …. V., filele 31-42.

În şedinţa publică din data de ….-fila 59, reclamanta, prin avocat, a depus la dosar nota de timbraj, precum şi fotocopii, extras din Legea nr. 71/2011, CF … H., CF … H. şi CF … nedefinitivă H.. De asemenea reclamanta invocă incidenţa art. 34, art. 35 şi 36 din legea nr. 115/1938 şi nu dispoziţiile legii 7/1996.

Urmare a solicitării instanţei, C. J. B. a depus la dosar la data de …., un înscris , în cuprinsul căruia arată că  nu deţin acte cu privire la Titlul de Propriettae nr. …/…., acestea regăsindu-se în arhiva Primăriei Comunei H.. Arată că au solicitat Comisiei comunale H. să comunice instanţei actele solicitate, motivat de faptul că potrivit prev. art. 9 din Legea nr. 18/1991, republicată, cererea pentru reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate se depun împreună cu acte doveditoare la primăria localităţii în raza căreia se află terenul pentru care urmează să se stabilească dreptul de proprietate. Comisia Judeţeană, validează sau invalidează propunerile făcute de Comisia Locală şi emit o hotărâre  care împreună cu actele doveditoare sunt trimise la comisiile locale pentru păstrare şi arhivare. În susţinerea celor arătate, C. J. B. a depus la dosar adresa nr. …/….. –filele 64-65.

Urmare a solicitării instanţei, C. L. H. a depus la dosar la data de …. un înscris (fila 66-71), prin care a comunicat instanţei actele solicitate şi prin care au arătat faptul că procesul verbal de punere în posesie aferent titlului de proprietate din litigiu se găseşte în arhiva Oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară B..

În şedinţa publică din data de …..-fila 81, reclamanta, prin avocat, a arătat că îşi întemeiază cererea pe art. 34 pct. 1 din legea nr. 7/1996

Urmare a solicitării instanţei, O. de C. şi P. I. B., a depus la dosar la data de ….. filele 87-88, respectiv ….. filele 106-108, copia certificată cu originalul a procesului verbal de punere în posesie care a stat la baza scrierii titlului de proprietar nr. …. din …., teritoriu administrativ H., proprietar T. I..

Urmare a solicitării instanţei, P. C. H. a depus la dosar la data de …., un înscris, prin care arată că titlul de proprietate întocmit în favoarea pârâtului T. I. a fost întocmit în baza legilor fondului funciar şi a înscrisurilor aflate în arhiva Primăriei.

La data de …., BNP I. T., filele 116-118, urmare a solicitărilor instanţei, a depus la dosar copiile actelor care au stat la baza întocmirii contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. …./…..

La data de …., P. C. H. -fila 187, urmare a adresei emisă de către instanţă la data de …., a arătat că cererea nr. …./…. nu a putut fi soluţionată pentru E. R. U. cu R. G. C. din V., deoarece nu era constituită la acea vreme , nu a solicitat nici un fel de teren şi nu a depus documente pentru teren cu menţiunea că terenul rămâne la dispoziţia comisiei până la constituirea unităţii de cult greco-catolic după caz. S-a arătat de asemenea că la măsurarea terenurilor din locul numit „ Altal”, specialistul topograf împreună cu comisia, au constatat că pe terenul numitului T. I. se afla  construcţii ale fermei de porci , fapt pentru care a primit în compensare un alt teren alătura din aceeaşi parcelă, numitul T. I. înscriindu-se cu acest teren în CAP ca şi cu întreaga suprafaţă deţinută. 

La termenul de judecată din …., pârâta SC F. SRL, a depus la dosar Contractul cadru nr. ... procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. ../…., filele 188-194,  iar reclamanta a depus la dosar schiţă, CF nr. … şi nr. … H., Sentinţa civilă nr…./…. pronunţată de către J. B. în dosarul nr. …/187/…., filele 195-203

-/-

La termenul de judecată din ….,  în baza art.137 al.2 C.pr.civ., instanţa a unit soluţionarea excepţiei prescripţiei dreptului reclamantei la acţiunea în rectificarea inscripţiilor de carte funciară ce face obiectul capetele 1, 2, 3 de cerere, invocată de pârâta SC F. SRL, cu fondul pricinii

-/-

În probaţiune, instanţa a încuviinţat pentru reclamantă proba cu înscrisuri şi cu interogatoriile pârâţilor de rd.1, 2 şi 4 din acţiune (răspunsurile fiind consemnate şi depuse la dosar – filele 76-80; 124-128; 120 ; 179-180); în şedinţa publică din data de …., filele 110-112, instanţa a respins proba testimonială formulată de către reclamantă prin reprezentat şi a încuviinţat proba cu înscrisuri pentru pârâta SC F. SRL.

-//-

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt:

Din ansamblul înscrisurilor depuse în probaţiune, instanţa reţine următoarea stare de fapt cu privire la imobilul din litigiu, astfel:

- din cercetarea cărţii funciare depusă la dosarul cauzei la fila 8 rezultă că:

- nr. top. 291/2 este înscris în sub A I-1 în cartea funciară …. H., ce în natură reprezintă „arător în Curătura”, în suprafaţă de 50.073 mp, care la data de …. în baza declaraţiei autentificată sub nr. …/…. de Notar Public G. C., a planului de amplasament şi delimitare avizat de ONCGC cu nr. …./…., a fişei corpului de proprietate şi a memoriului tehnic întocmite de inginer C. F., îşi reduce suprafaţa cu 4400 mp, formând  nr. cadastral 35 ce se va transmite în CF … NDF H., în favoarea SC F. SRL.

Situaţia proprietăţii acestui imobil , din prisma obiectului litigiului , se prezintă astfel:

- imobilul a fost adus din cartea funciară …. H. , proprietatea aparţinând C.A.P. H. , potrivit înscrierii de sub B 1 .

- la data de ….. , sub nr…., s-a înscris dreptul de proprietate a pârâtului T. I. asupra cotei de 5200 mp , cu titlu de reconstituire

- la data de …. , sub nr. …, s-a înscris  dreptul de proprietate al pârâtei S.C. F. S.R.L.  asupra cotei de 1100 mp din cota de proprietate a pârâtului T. I., cu titlu de cumpărare potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat de BNP I. T. prin încheierea de autentificare nr. …/….-fila 18, preţul de 400 lei fiind achitat integral la acea dată;

- la data de ….. , sub nr. ….., se notează reducerea suprafeţei numărului topografic 291/2, cu 4400 mp formându-se numărul cadastral 35.

- sub B18 , la data de ….. , sub nr. …. s-a notat pronunţarea sentinţei civile nr. …/…. , prin care se anulează încheierea de întabulare de sub B1 , cu revenire la situaţia anterioară de carte funciară în favoarea E. U. cu R.- G.-C. O..

- la data de …. , sub nr. …..  , s-a înscris  dreptul de proprietate al reclamantei asupra cotei de 32773 /50073 , cu titlu de reconstituire.

- din cercetarea cărţii funciare depusă la dosarul cauzei la fila 11  rezultă că:

- nr. top. 291/2 este înscris sub foaia A la poziţia 37 în cartea funciară … H., ce în natură reprezintă „arător în Curătura”, în suprafaţă de 58873 mp, care la data de ……  în baza încheierii nr. ….., de sub B7 a fost transnotat în CF …. H. cu situaţia tabulară nemodificată.

- în ceea ce priveşte situaţia proprietăţii , instanţa reţine că sub B1 a fost întabulată P. R. C. O. în anul …. , mai apoi în anul …. , terenul a fost cooperativizat în favoarea C.A.P. H. , potrivit înscrierii de sub B2 , iar în anul …. , în temeiul sentinţei civile nr. …/…. , de sub B8 , s- a anulat încheierea de întabulare de sub B2 , cu revenire la situaţia anterioară de carte funciară, iar mai apoi sub B9 s-a înscris dreptul de proprietate al reclamntei cu titlu de reconstituire.

- din cercetarea cărţii funciare depusă la dosarul cauzei la fila 26 rezultă că:

-  nr. cadastral 35 este înscris în sub A I-1 în cartea funciară … H., ce în natură reprezintă „teren în intravilan, în postata Curătura”, în suprafaţă de 4400 mp,  dreptul de proprietate cu titlu de cumpărare în seria rangului încheierii nr. …./…. şi …./…. , aparţinând SC F. SRL.

- Din titlul de proprietate nr…./…. emis pe seama reclamantei E. R. U. cu R. G.-C. O. -fila 7, se reţine că acesteia i s-a reconstituit dreptul de proprietate, asupra suprafeţei de 89 ha şi 897 mp situată pe teritoriul comunei H., structurată şi amplasată conform celor menţionate în anexă.

- Din titlul de proprietate nr…../…. emis pe seama pârâtului T. I. de rd. 3 din acţiune-fila 14, se reţine că acestuia i s-a reconstituit dreptul de proprietate, asupra suprafeţei de 3 ha şi 204 mp situată pe teritoriul satului V., structurată şi amplasată conform celor menţionate în anexă, în cuprinsul titlului regăsindu-se şi  cota de 5200 mp din numărul topografic 925/1- scara 1:10000 , număr topografic ce potrivit  adeverinţei  nr…../…. – fila 15 dosar,  corespunde cu  nr. top. 291/2 – scara 1:2880 , în  suprafaţa de 0,5200 .

- din registrul agricol de la fila 69 , din cererea de la fila 71 , din înscrisul de la fila 68 , rezultă că de la numitul T. I. a  fost cooperativizată suprafaţa de 2, 06 hectare , drept pentru care i s-a emis procesul –verbal de punerea în posesie de la fila 87 şi titlul de proprietate mai sus identificat.

- din cererea nr. …./…. depusă la fila 105 , rezultă că reclamanta a solicitat autorităţilor comunei H. , reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor , iar din borderoul de la fila 106 , înscris datând din martie ….. , rezultă că E. G.-C. a expediat P. H., documente , aspect recunoscut de altfel prin interogatoriu de către C. L. H..

Din proba cu interogatoriul pârâtului T. I. – fila 76 dosar, instanţa reţine că :

-a semnat şi depus cererile din ….. şi ….. la Comisia Locală de fond funciar

-toate cheltuielile privind tranzacţionarea de către el cu societatea SC F. SRL, au fost suportate de către pârâtă.

-Societatea SC F. SRL care a cumpărat terenul de la el, s-a ocupat de întabularea titlului de proprietate nr. …./…..

-Recunoaşte semnătura de pe contractul de vânzare-cumpărare încheiat aşa cum s-a arătat şi în şedinţa publică din …… când şi-a recunoscut semnătura de pe contractul de vânzare-cumpărare prezentat.

Din proba cu interogatoriul pârâtei C. L. de F. F. H. – fila 124 dosar, instanţa reţine că :

-  la întocmirea titlurilor de proprietate s-a ţinut seama de registrul agricol din ….-…., hărţi topo şi alte acte justificative avute de cetăţeni.

- s-a înregistrat cererea cu nr. …./….. depusă de E. R. U. cu R. pentru V..

Din proba cu interogatoriul pârâtei SC F. SRL– fila 179 dosar, instanţa reţine că :

-  Societatea  a afişat la intrare un anunţ pentru persoane interesate să le vândă terenuri, dar au aflat despre intenţia de vânzare şi de la angajaţii societăţii, locuitori ai comunei H..

Raportat la capătul de cerere privind nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate emis pe seama lui Toma Ioan , instanţa reţine următoarele texte de lege:

Art. 6 din Legea nr. 1/2000,

(1) La stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole şi forestiere, în conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orăşeneşti, municipale şi comisiile judeţene, constituite potrivit legii, vor verifica în mod riguros existenţa actelor doveditoare prevăzute la art. 9 alin. 5 din Legea nr.18/191, republicată, precum şi pertinenţa, verosimilitatea, autenticitatea şi concludenţa acestor acte, ţinându-se seama şi de dispoziţiile art. 11. alin. 1 şi 2 din aceeaşi lege.

(11 ) Titlurile de proprietate obţinute anterior intrării în vigoare a Legii nr.18/1991 şi existenţa liberă a vechilor amplasamente fac dovada absolută a proprietăţii, obligând comisiile de fond funciar să procedeze la validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate. 

(12 ) Consemnările efectuate între anii 1945 şi 1990 în registrele agricole , cererile de intrare în fostele cooperative agricole de producţie, documentele existente a arhivele statutului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoţite de titlurile de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate.

(13 )  în situaţia în care nu mai există înscrisuri  doveditoare, proba cu martori este suficientă în reconstituirea dreptului de proprietate când aceasta se face pe vechile amplasamente şi când martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau moştenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.

(14 )  orice probă dovedind dreptul de proprietate al foştilor proprietari

poate fi înlăturată numai printr-o probă de aceeaşi forţă produsă de către deţinătorul actual al terenului sau de către terţi, tăgăduind dreptul de proprietate.

În ceea ce priveşte forţa probatorie a consemnărilor în registrele agricole efectuate între anii …. şi ….., a cererilor de intrare în fostele cooperative agricole de producţie, a documentelor existente la arhivele statului, potrivit art. 6 alin. (12) din Legea nr. 1/2000, dacă nu există titluri de proprietate, asemenea înscrisuri au valoare declarativă. Prin sintagma „ au valoare declarativă”, considerăm că legea are în vedere faptul că asemenea înscrisuri fac dovada proprietăţii terenului  solicitat până la proba contrară.

În ceea ce priveşte forţa probatorie a consemnărilor efectuate în registrele agricole în perioada ….-….,  regimul lor juridic  era reglementat prin Decretul nr. 692/1973, devenit Legea nr. 23/1974.Întrucât registrul agricol reprezintă un înscris autentic, iar înscrierea datelor se făcea pe baza declaraţiilor persoanelor interesate, agentul instrumentator limitându-se doar să ateste declaraţiile persoanelor interesate, considerăm că registrul agricol face dovada, în ce priveşte persoanele înscrise, doar până la proba contrară.

În ceea ce priveşte forţa probatorie a cererilor de înscriere în cooperativă agricolă de producţie, instanţa reţine că potrivit prevederilor Statutelor fostelor cooperative agricole de producţie , dobândirea calităţii de membru cooperator se realiza pe baza unei cereri care era aprobată de către Adunarea generală a cooperativei agricole de producţie. De regulă, dacă cererea era aprobată se făcea menţiune prin rezoluţie pe această cerere. În aceste cereri erau înscrise şi suprafeţele de teren care aparţineau persoanei care solicită să devină membru cooperator şi care deveneau ope legis proprietatea fostelor cooperative agricole de producţie la data în care persoana solicitantă devenea membru cooperator.

O astfel de cerere, care menţiona terenurile aduse în cooperativa agricolă de producţie , are caracter declarativ, adică va face dovada până la proba contrară.

În acest context , observând că reclamanta justifică un drept de proprietate înscris în cărţile funciare mai sus reţinute , în timp ce pârâtul nu a prezentat nici un titlu asupra terenului înscris în registrul agricol şi mai apoi in C.A.P. , în condiţiile în care reclamanta a depus cererea de reconstituire la Comisia Locală H. , în anul ….. , instanţa va da prioritate dreptului reclamantei , aceasta având calitate de persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra imobilului din litigiu.

Va reţine instanţa prevederile articolului 23 din Legea nr.1 /2000, potrivit căruia:

„(1) Structurile reprezentative ale unităţilor de cult pot dobândi în proprietate, prin reconstituire, suprafeţe de teren agricol pe care le-au avut, astfel: 

a ) centre eparhiale, până la 100 ha;

b) protoierii, până la 50 ha;

c) mănăstiri şi schituri, până la 50 ha;

d) parohii şi filii, până la 10 ha.

(11 ) Structurile reprezentative ale unităţilor de cult , înfiinţate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pot dobândi în proprietate, prin constituire, suprafeţe agricole în limitele prevăzute la alin.1, din terenurile disponibile ale consiliului local respectiv, după aplicarea prevederilor prezentei legi. 

(12 )Unităţile de cult prevăzute la alin. 1, dacă au avut în proprietate suprafeţe mai mari decât cele retrocedate până la intrarea în vigoare a prezentei legi, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafaţă deţinută în 1945.

(2) Pentru persoanele juridice, unităţi de cult recunoscute de lege, din mediul rural şi din mediul urban, prevăzute la alin. 1, sunt şi rămân aplicabile, de asemenea, dispoziţiile art. 3 alin. (2)-(4) din prezenta  lege . „ precum şi prevederile  art. III1) din Legea nr. 169/1997:

„1. Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile,

 aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legilor fondului funciar  nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor legii fondului funciar nr. 19/1991 şi ale Legi nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare şi ale prezentei legi:

a)actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sunt constituiri,

( 24 ) : în cazul unor înstrăinări succesive ale terenurilor, cel care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat să remită preţul actualizat fostului proprietar rămas fără teren. „

În ceea ce priveşte cererea de rectificare a inscripţiilor de carte funciară , precum şi excepţia prescripţiei invocate  de către pârâta S.C. F. S.R.L. , instanţa va face următoarele observaţii :

- reclamanta a solicitat constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare cumpărare atât pe motivul fraudei la lege şi a cauzei ilicit  , cât şi în temeiul  principiului  „Guod nullum est , nullum producit efectum „ , solicitând astfel rectificarea înscrierilor de carte funciară, pe aceste două temeiuri.

Întrucât cererea de constatare a nulităţii absolute este imprescriptibilă extinctiv , şi acţiunea în rectificare va fi imprescriptibilă sub acest aspect, potrivit articolului 37 din Legea nr. 7/1996.

În  schimb, dacă se solicită rectificarea de carte funciară şi ca efect al  nulităţii actului anterior , instanţa va reţine că acţiunea în rectificare este prescriptibilă , potrivit articolului 36 din Legea nr. 7/1996.  Având în vedere faptul că înscrierile de carte funciară contestate au fost operate la data de …. -….. , instanţa constată că în cauză sunt aplicabile prevederile Legii nr. 7/1996 , astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 247/2005 , lege ce a intrat în vigoare la data de 25 iulie 2005.

În sistemul Legii nr. 7/1996, republicată, dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale constituite asupra unui imobil, valabil dobândite în temeiul unui act juridic cu titlu oneros sau gratuit, după caz, devin, în principiu, opozabile terţilor numai prin înscrierea lor în cartea funciară ( art. 20-21, 25-26). Prin urmare , înscrierea nu produce efecte absolute, ci numai relative, în sensul că dreptul tabular este socotit dobândit de achizitor chiar din momentul încheierii actului juridic, însă nu poate produce efecte faţă de terţi decât din momentul înscrierii în cartea funciară.

În acest sens articolul 30 din Legea nr. 7/1996 prevede: „(1) Dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real, în condiţiile prezentei legi, în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei, dacă a fost  dobândit sau constituit cu bună credinţă, cât timp nu se dovedeşte contrariul.

(2) dacă un drept s-a radiat din cartea funciară, se prezumă că acel drept nu există”.

Textul instituie două prezumţii, una pozitivă, alta negativă, decurgând din simpla efectuare a unor înscrieri în cartea funciară, şi anume:

1)dacă un drept real s-a înscris în cartea funciară, trebuie considerat că

 există în folosul celui înscris ca titular al lui, chiar dacă în realitate nu a existat ori, după caz, nu mai există.

2)dacă un drept real înscris în cartea funciară în folosul unei persoane a

 fost radiat trebuie considerat că nu mai există, chiar dacă în realitate, materialmente ( legalmente), continuă să existe.

Prevederi similare se găsesc şi în art. 53 din Regulamentul de organizare a cărţilor funciare:

„ (1)cuprinsul cărţilor funciare se dovedeşte cu copia sau extrasul de carte funciară şi poate fi invocat de orice persoană interesată, având forţa probantă a prezumţiei legale relative care operează până la proba contrară.

(2) Cel care invocă cuprinsul cărţii funciare este pus la adăpost numai până la proba contrară. Pentru opozabilitatea dreptului real tabular nu este nevoie de o altă probă pentru valabilitatea înscrierii formale, ci numai dovada înscrierii”.

 Din acest text de lege , rezultă  următoarele: 

-odată înscris un drept real în cartea funciară în folosul unei persoane se naşte convingerea , în conştiinţa publică, că o astfel de înscriere este exactă şi cel înscris în cartea funciară ca titular al dreptului real trebuie considerat, până la proba contrară, ca adevăratul său titular; în consecinţă, simplul fapt al înscrierii trebuie să-l dispenseze de îndatorirea de a face dovada, prin mijloace străine de cartea funciară, că dreptul real înscris în cartea funciară în folosul său există cu adevărat;

-invers, împrejurarea că, în cartea funciară, trebuie să fie inserate, toate drepturile reale, privitoare la un anumit imobil (principiul publicităţii integrale)justifică concluzia că un drept real o dată radiat, într-adevăr nu mai există, în consecinţă, cel care invocă existenţa unui drept real împotriva cuprinsului cărţii funciare trebuie să facă dovada acestuia, iar nu cel în folosul căruia dreptul fusese radiat”.

Aceste prezumţiile operează atât în favoarea (latura activă), cât şi împotriva (latura pasivă) celui înscris sau radiat din cartea funciară, după caz. Ele pot fi invocate de orice persoană interesată ( art. 53 din Regulament), cu toate acestea, dobânditorul unui drept real înscris în cartea funciară nu-l poate opune terţilor decât dacă l-a dobândit cu bună-credinţă ( art. 30 alin. 1, CF. art. 37 alin. 5 , art. 28, 31 şi 36).

Sub aspectul forţei probante , prezumţiile instituite de art. 30 sunt

relative ( iuris tantum), iar nu absolute ( iuris et de iure), putând fi combătute prin proba contrarie, ce poate fi făcută de orice persoană interesată să le răstoarne şi să restabilească, pe cale de consecinţă, situaţia juridică reală a cuprinsului cărţii funciare. Aşadar , acela care înţelege să înlăture prezumţia şi consecinţele ce decurg din ea este ţinut să dezvăluie complet starea de fapt, adică tot ceea ce este necesar pentru a putea ajunge la concluzia contrară aceleia ce rezultă din prezumţie , respectiv la faptul că cel înscris în cartea funciară nu este titularul dreptului litigios.

Respectarea drepturilor reale,dobândite de terţii de bună credinţă este trăsătura cea mai caracteristică a instituţiei cărţilor funciare. Această caracteristică se degajă cu multă claritate din întreaga economie a legii nr. 7/1996, însă ea rezultă cu prisosinţă din art. 31 care consacră principiul publicităţii materiale a cărţii funciare,  „ (1) Cuprinsul cărţii funciare, în afara îngrădirilor şi excepţiilor legale, se consideră exact numai în folosul acelei persoane  ( terţul subachizitor), care în virtutea unui act juridic cu titlu legal (cu titlu oneros), a dobândit cu bună credinţă un drept real înscris în cartea funciară. 

 (2) Dobânditorul este considerat de bună-credinţă dacă, la data înregistrării cererii de înscriere  a dreptului în folosul său nu a fost notată în cartea funciară vreo acţiune prin care se contestă cuprinsul ei sau dacă din titlul transmiţătorului şi din cuprinsul cărţii funciare nu reiese vreo neconcordanţă  între aceasta şi situaţia juridică reală”.

Pentru înţelegerea completă şi exactă a regulii cuprinse în art. 31 din Lege nu trebuie însă omise noile dispoziţii ale art. 32 , astfel cum acesta  a fost modificat prin Legea nr. 247/2005, şi, mai ales, prevederile actuale ale art. 37 ( modificat tot prin L. nr. 247/2005), care circumscriu, într-o măsură însemnată , însuşi câmpul de acţiune a principiului publicităţii materiale, întrucât prin acest din urmă articol se statuează că „ Acţiunea în rectificare, întemeiată pe nevalabilitatea înscrierii, a titlului ce a stat la baza acesteia sau pe greşita calificare a dreptului înscris, se va putea îndrepta şi împotriva terţelor persoane care şi-ai înscris un drept real, dobândit cu bună credinţă, şi prin act juridic cu titlu oneros, bazându-se pe cuprinsul cărţii funciare, în termen de trei ani  de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere, afară de cazul când dreptul material la acţiunea de fond nu s-a prescris mai înainte”.

Din textele mai sus citate rezultă că elementele esenţiale ale principiului publicităţii materiale a cărţilor funciare sunt următoarele:

-principiul publicităţii materiale este  regulă de drept material substanţial, iar nu procedural;

 - cât priveşte condiţiile în care această regulă acţionează , ea presupune, două premise: 1) una obiectivă-existenţa unei divergenţe între cuprinsul cărţii funciare (starea tabulară) şi situaţia juridică reală, în sensul că cel înscris în cartea funciară ca proprietar nu este adevăratul proprietar , deoarece s-a înscris în baza unui titlu nul,; 2)alta subiectivă- existenţa unui achizitor care a dobândit bunul cu bună-credinţă şi prin act juridic cu titlu oneros, întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare.

-terţul subachizitor de bună credinţă şi cu titlu oneros trebuie să fie el însuşi înscris în cartea funciară ;

- cât priveşte efectele juridice ale regulii prev. la art. 31, terţul subachizitor cu titlu oneros şi de bună-credinţă devine, prin înscriere, proprietar, chiar dacă persoana înscrisă ca proprietar sau titular al dreptului ( autorul său imediat) în realitate nu era; prin simpla înscriere în CF a unui drept real în folosul unei terţe persoane, aceasta devine, în mod definitiv, titular al acelui drept, dacă a fost de bună-credinţă şi l-a dobândit în temeiul unui act juridic cu titlu oneros

Aşadar, principiul publicităţii materiale contituie o veritabilă excepţie de la regulile nemo plus iuris ad alium transferre potest quam ipse habet şi resoluto iure dantis, resolvitur et ius accipientis. Regula consacrată în art. 31din Lege consfinţeşte, un mod originar de dobândire a unui drept real, prin înscrierea lui în cartea funciară, independent de dreptul titularului înscris anterior şi, a veritabilului titular, vătămat prin înscrierea anterioară., terţul subachizitor nu mai poate fi radiat din cartea funciară, printr-o acţiune în rectificare, de către fostul titular,  vătămat prin înscrierea făcută în folosul dobânditorului anterior .

Din dispoziţiile legale precitate rezultă că principiul publicităţii acţionează numai atunci când sunt întrunite, cumulativ, toate cerinţele expres, sau, după caz, implicit prevăzute de lege. Aceste cerinţe sunt, în esenţă, următoarele:

- înscrierea lui Secundus (în cazul nostru pârâtul T. I.) în cartea funciară să fie inexactă;

- din cuprinsul cărţii funciare să rezulte o aparenţă de existenţă a dreptului înscris în folosul lui Secundus;

- cel înscris în cartea funciară să fi transmis sau constituit un drept real în favoarea altuia( Teritus- S.C. F. S.R.L.), printr-un act juridic valabil, cu titlu oneros şi particular.

- terţul să fi dobândit dreptul real cu bună-credinţă, întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare;

- dreptul real dobândit să fi fost, la rândul său, înscris în cartea funciară;

- la data înscrierii dreptului în folosul terţului să fi trecut cel puţin 3 ani de la înscrierea dreptului real în folosul dobânditorului nemijlocit ( Secundus).

Din interpretarea per a contrario a prvederilor articolului  art. 31 alin.2, reţinut în paragrafele anterioare , rezultă că este socotit cu rea-credinţă terţul subdobânditor care, după caz:

-a cunoscut din cuprinsul cărţii funciare, din registrul de intrare sau, după caz, din titlul transmiţătorului, neconcordanţa dintre starea tabulară şi situaţia juridică reală a imobilului sau

-trebuia să cunoască  inexactitatea cuprinsului cărţii funciare dacă la momentul înregistrării cererii de înscriere a dreptului său era deja înregistrată vreo acţiune prin care se contestă acest cuprins sau dacă din titlul transmiţătorului ori din cuprinsul cărţii funciare reiese vreo neconcordanţă între aceasta şi situaţia juridică reală chiar dacă, în fapt, a renunţat sau, după caz a omis să verifice această inexactitate;

În aceste cazuri, terţul este prezumat în mod absolut (iuris et de iure) de rea-credinţă , chiar dacă în fapt nu a cunoscut inexactitatea cărţi funciare, neputându-se, aşadar, prevala de efectele art. 31.

Reţine instanţa deopotrivă faptul că buna-credinţă nu trebuie dovedită, ci ea se prezumă ( art. 1899 C.Civil) Prin urmare, cel care invocă reaua-credinţă a terţului subachizitor trebuie s-o dovedească, analiza instanţei se va limita numai la verificarea cuprinsului cărţii funciare , a titlului lui Secundus, nemaifiind admisibilă dovada extrinsecă, prin orice mijloace de probă, inclusiv cu martori ori prezumţii, a faptului că terţul cunoştea situaţia juridică reală a imobilului.

Raportat la prevederile art. 31 aliniatul 2 , buna –credinţă a terţului subdobânditor se apreciază exclusiv la data înregistrării cererii de înscriere a dreptului tabular în folosul său.

Prin efectul legii (a art. 31) terţul subachizitor de bună-credinţă dobândeşte dreptul real  aşa cum apare înscris în cartea funciară şi liber de orice sarcină care nu ar fi fost înscrisă.

Va reţine totodată instanţa prevederile art. 33 din Legea nr. 7/1996, în forma aplicabilă prezentei cauze:

(1) În cazul în care cuprinsul cărţii funciare nu corespunde, în privinţa înscrierii, cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia,

(2) Prin rectificare se înţelege radierea, îndreptarea sau menţionarea înscrierii oricărei operaţiuni, susceptibilă a face obiectul unie înscrieri  în cartea funciară.

(3) Prin modificare se înţelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esenţa dreptului care poartă asupra acelui imobil. Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate .

(4) Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă prin declaraţie autentică, fie, în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

(5) Erorile materiale săvârşite cu prilejul înscrierilor în cartea funciară pot fi îndreptate la cerere sau din oficiu.

Raportând aceste observaţii la prezenta cauză , instanţa reţine că:

-nu există nici o probă la dosarul cauzei din care să rezulte cauza ilicită , frauda la lege cu ocazia încheierii contractului de vânzare cumpărare dintre pârâţii T. I. şi S.C. F. S.R.L, motiv pentru care cererea de constatare a nulităţii absolute va fi respinsă ca nefondată.

-din cercetarea cuprinsului cărţii funciare …. H.,  rezultă că la momentul în care pârâta S.C. F. S.R.L. şi-a înscris dreptul de proprietate (…..) nu exista notată nici o acţiune în cartea funciară cu privire la titlul pârâtului T. I , astfel încât cumpărătoarea are calitatea de terţ achizitor de bună- credinţă , cu titlu oneros.

-În acest caz , termenul de prescripţie a început să curgă la data de …., împlinindu-se la data de …. , astfel încât acţiunea în rectificare este prescrisă, instanţa urmând să admită excepţia invocată.

În ceea ce priveşte cererea de completare a titlului de proprietate emis în favoarea reclamantei , instanţa o va admite in parte pentru cota de 4100 mp, întrucât:

-alin. ( 24 ) al articolului III din Legea nr. 169/1997 , prevede : în cazul unor înstrăinări succesive ale terenurilor, cel care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat să remită preţul actualizat fostului proprietar rămas fără teren. „ ,

-văzând principiul disponibilităţii  de care instanţa este ţinut , observând că reclamanta a solicitat completarea titlului cu întreaga cotă de 5200 mp , instanţa va dispune completarea titlului pentru suprafaţa de 4400 mp , urmând ca pentru diferenţă,  reclamanta să primească preţul reactualizat.

  Va observa instanţa şi considerentele Deciziei  Curţii Constituţionale nr. 517/2007 ( M. Of. nr. 423 din 25 iunie 2007) potrivit căruia „ în situaţia în care  titlurile de proprietate au intrat în circuitul civil prin acte de vânzare-cumpărare succesive sau în alt mod, fostul proprietar se va adresa justiţiei pentru constatarea  nulităţii absolute a titlului iniţial , potrivit  art. III din legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea legii fondului funciar nr. 18/1990. Însă în aceste cazuri dispoziţiile legale aplicabile nu trebuie să creeze o stare de instabilitate a raporturilor juridice şi să aducă atingere drepturilor câştigate în temeiul legilor menţionate anterior, ce au reglementat regimul reconstituirii şi constituirii dreptului  de proprietate funciară. Astfel legiuitorul a instituit o excepţie de la regula reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor pe vechile amplasamente, reglementând obligaţia persoanei care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul de  remite preţul actualizat fostului proprietar rămas fără teren. De altfel , opţiunea legiuitorului de a-i prefera pe subdobânditorii înstrăinărilor succesive nu vine în contradicţie cu spiritul Legii nr. 18/1991 şi anume cu caracterul reparator consacrat de aceasta, întrucât, în situaţia în care restituirea în natură nu mai poate opera, devin aplicabile dispoziţiile referitoare la remiterea preţului actualizat. „

Pentru ansamblul acestor argumente , instanţa va admite în parte acţiunea formulată şi precizată de reclamanta E. R. U. C. R. G. C. O. a chemat în judecată pârâţii C. L. F. F. H. PRIN P., C. J. B. PRIN P., T. I., SC F. SRL PRIN ADMINISTRATOR N. D., potrivit dispozitivului prezentei hotărâri , admiţând totodată şi excepţia prescripţiei acţiunii în rectificare formulată împotriva pârâtei SC F. SRL, în calitate de terţ subachizitor de bună credinţă.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată , instanţa va obliga , în temeiul art. 274 din Codul de Procedură Civilă , pârâţii de rândul 1, 2, 3 la plata în solidar, a sumei de 700 de lei , reprezentând cheltuielile de judecată – onorariu avocaţial – potrivit chitanţei de la fila 224. Întrucât capetele de cerere admise împotriva acestor pârâţi sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru , instanţa îi va obliga doar la onorariul avocaţial.

În ceea ce priveşte cererea privind constatarea nulităţii contractului autentic de vânzare-cumpărare, reclamanta fiind în culpă procesuală , va fi obligată la plata către pârâta SC F. SRL, a sumei de 1500 lei reprezentând onorariul avocaţial , potrivit chitanţei de la fila 213.

PENTRU ACETSE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte, acţiunea civila formulată şi precizată de reclamanta E. R. U. C. R. G. C. O., împotriva pârâţilor C. L. F. F. H. PRIN P., C. J. B. PRIN P., T. I., S.C. F. S.R.L. prin administrator N. D, şi in consecinţă: 

Anularea parţială a titlului de proprietate nr…./…. eliberat pe seama pârâtului de rd.3 T. I., cu privire la cota de 5200/54.473 părţi din parcela nr. top. 291/2 înscrisă în CF …. H..

Anularea încheierii de întabulare nr…./…. şi radierea  inscripţiei de CF de sub B 14 din cartea funciară  …. H..

Admite excepţia prescripţiei acţiunii în rectificare formulată împotriva pârâtei SC . SRL, în calitate de terţ subachizitor de bună credinţă.

Constată prescris dreptul la acţiune al reclamantei privind rectificarea înscrierilor de carte funciară efectuate pe seama pârâtei SC F. SRL.

Completarea titlului de proprietate nr. …/…. eliberat în favoarea reclamantei cu cota de 4100 din numărul topografic 291/2.

Obligă pârâţii C. L. F. F. H. PRIN P., C. J. B. prin P., T. I., la plata în solidar, a sumei de 700 de lei , reprezentând cheltuielile de judecată , conform documentelor justificative depuse la dosar.

Obligă reclamanta E. R. U. CU R. G. C. O., să achite pârâtei SC F. SRL, suma de 1500 lei reprezentând cheltuielile de judecată, conform documentelor justificative depuse la dosar.

Definitivă.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 4 iunie 2013.

PREŞEDINTE , GREFIER ,

C. M. – judecător S. M.

Red. col. C.Ms

Tehnored. S.M

11.06.2013/7 ex

Domenii speta

Spete similare